Categorie: Aparitii media

Comportamentul alimentar se defineste ca fiind ansamblul actiunilor legate de alimentatie. Numim tulburare de comportament alimentar acea modificare persistenta de comportament alimentar caracterizata prin consumul sau absorbtia inadecvata a alimentelor, urmata de afectarea semnificativa a starii de sanatate fizica si psihosociala.

Tulburarile de comportament alimentar au drept cauza pe de-o parte evitarea alimentelor, iar pe de alta parte consumul in exces. Sunt tulburari de ordin psihiatric, se mentin o perioada indelungata, iar cauza declansatoare este in general complexa. Conform DSM-5 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) exista urmatoarele tipuri de tulburari de comportament alimentar: anorexia nervoasa, bulimia nervoasa, consumul compulsiv de alimente (Binge Eating Disorder – BEG), comportamentul alimentar restrictiv (Avoidant / Restrictiv Food Intake Disorder – ARFID), precum si alte tulburari specifice sau nespecifice de hranire sau alimentatie. In categoria altor tulburari specifice si nespecifice se incadreaza acele persoane care nu intrunesc criteriile de clasificare in formele clare de tulburari de alimentatie, respectiv anorexia nervoasa, bulimia nervoasa, BEG si ARFID.

Exista de asemenea si sindromul Pica (consumul de substante non-alimentare) si ruminatia (regurgitarea voluntara urmata de remestecare, reinghitire sau scuiparea continutului), tulburari care se instaleaza in timpul copilariei.

Interviu acordat de Dr. Elena Tanase redactiei Dcmedical.com.

 

[su_button url=”https://www.dcmedical.ro/tulburari-alimentare-ce-sunt-i-de-ce-apar-explica-iile-specialistului-exclusiv_606714.html” target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]

 

 

Arsuri, regurgitatii, eructatii, durere retrosternala, dificultate si/sau durere la inghitire, varsaturi, tuse si raguseala sunt frecventele simptome ale herniei hiatale, principala cauza a bolii de reflux gastroesofagian.

Cum se formeaza hernia hiatala
Organele din cavitatea toracica sunt separate de organele din abdomen printr-un muschi plat, numit diafragma. Acest muschi are cateva orificii centrale prin care vasele mari ale inimii si esofagul trec in abdomen. Orificiul prin care trece esofagul se numeste hiatus diafragmatic. In unele situatii, fie congenitale, fie dobandite, aceasta deschidere poate fi mai larga decat in mod normal si astfel sa permita stomacului sa alunece in cavitatea toracica, unde nu ii este locul. Acest defect al orificiului diafragmatic sta la baza formarii herniei gastrice transhiatale sau, pe scurt, herniei hiatale. Incidenta acesteia este de 1 la 1.000 locuitori, insa 40-50% dintre pacienti sunt asimptomatici. Frecventa creste dupa varsta de 50 ani, mai ales la femei. Hernia hiatala constituie principala cauza a bolii de reflux gastroesofagian.

In functie de cauza aparitiei herniei hiatale, aceasta se clasifica in:
Congenitala: prin anomalii de dezvoltare embrionara a hiatusului esofagian, a esofagului (brahiesofag sau esofag scurt) sau displazie generalizata a tesutului conjunctiv. Tipul congenital se diagnosticheaza in general in primul an de viata.
Dobandita: varsta senila, obezitatea, supraefortul fizic, sarcina si nasterea, traumatismele toraco-abdominale si interventiile chirurgicale abdominale.
Clasificarea anatomica imparte herniile hiatale in axiale (alunecarea se produce in ax), paraesofagiene (partea superioara a stomacului aluneca intr-un ax paralel cu esofagul) si mixte. Cel mai frecvent tip este cel axial. O alta clasificare le divide in mici, medii, mari si voluminoase, fiind utila in stabilirea oportunitatii tratamentului chirurgical.

Interviu acordat de Dr. Adelina Popescu redactiei Ziare.com.

 

[su_button url=”http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/afectiuni/hernia-hiatala-o-cauza-frecventa-a-refluxului-gastroesofagian-1549304″ target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]

 

Articol realizat si publicat de redactia Dcmedical.ro
Accesati sursa aici

Glandele suprarenale sunt esentiale pentru supravietuirea organismului prin hormonii produsi: cortizol si aldosteron, acestia asigura presiunea sangelui in vasele si adaptarea organismului in conditii de stres, asa numita situatie „lupta sau fugi”, arata Dr. Cristina Stefan, medic primar endocrinolog.

Cortizolul este un hormon eliberat ca raspuns la stres si atunci cand se inregistreaza unui nivel scazut de glucocorticoizi in sange. Rolul sau principal este acela de a creste cantitatea de zahar din sange, prin intermediul gluconeogenezei, precum si de a suprima raspunsul sistemului imunitar, de ajutor in metabolismul grasimilor, proteinelor si carbohidratilor. El scade, de asemenea, osteogeneza. In timpul sarcinii, nivelul crescut de cortizol din saptamanile 30-32 initiaza maturizarea plamanilor fetusului. In forma sa sintetica, este inclus in diferite medicamente pentru tratarea unei varietati de boli.

Aldosteronul este produs in zona glomerulata din cortexul suprarenal. El creste reabsorbtia ionilor de sodiu si a moleculelor de apa in rinichi — ducand la cresterea volumului sangelui si a tensiunii arteriale.

Unde se afla in organism glandele suprarenale

Glandele suprarenale sunt mici, situate superior si medial de polul superior al rinichiului, in spatele organelor interne, astfel incat datorita acestor caracteristici examinarea lor este dificila si necesita conditii speciale de executare.

Acuratetea diagnosticului depinde de tehnica de efectuare a ecografiei, de experienta medicului, de statusul ponderal al pacientului (obezitatea), de calitatea ecografului. Nodulii mici, ficatul gras, obezitatea, gazele din intestine, scad foarte mult posibilitatea de vizualizare clara a suprarenalelor.

Ce putem depista la ecografie?

– adenoame suprarenaliene (noduli benigni), cancere, metastaze
– Hiperplazia (cresterea) difuza sau nodulara
Modificarile pe care le depistam ecografic trebuie completate cu tehnici imagistice mult mai sensibile ca tomografia computerizata (CT) si RMN.

Concluzie

Ecografia suprarenaliana ne este la indemana fiind mai ieftina, neradianta, dar pe de alta parte depinde foarte mult de experienta examinatorului, de calitatea aparatului si de statusul ponderal al pacientului si trebuie luati in calcul toti acesti factori cand se recomanda, subliniaza Dr. Cristina Stefan.

Articol realizat si publicat de redactia Dcmedical.ro
Accesati sursa aici

In principiu, ecografia mamara este o investigatie imagistica ce investigheaza regiunea mamara si axilara cu ajutorul ultrasunetelor.

Cum se efectueaza ecografia mamara

Pacienta este culcata pe spate cu mana de aceeasi parte cu sanul investigat asezata sub cap. Pe masura ce examninatorul parcurge cele 4 cadrane ale sanului, solicita pacientei sa se intoarca usor spre dreapta sau spre stanga pentru a pune mai bine in evidenta zonele scanate.

Cine efectueaza ecografia mamara

Medicul care realizeaza ecografia mamara are rol crucial, mai important decat calitatea ecografului. Este indicat ca acesta sa fie de specialitate radiolog cu competenta in mamografie si experienta, putand – in cazul leziunilor suspecte – sa recomande si sa execute ambele investigatii pe baza carora da un diagnostic cat mai corect. Medicul care realizeaza ecografia incadreaza leziunea decelata in una din cele 6 clase de risc BIRADS si in functie de aceasta recomanda sau nu efectuarea biopsiei, daca este necesara completarea ei cu mamagrafia si la ce interval se repeta ecografia.

Celalalt element important este ecograful care trebuie sa fie dotat cu anumite functii speciale pentru ecografia mamara si de preferat nu mai vechi de 10 ani.

De aceea, recomandarea investigatiei, alegerea intre ecografie si mamografie (ce este mai potrivit pentru fiecare pacienta in parte) este bine sa fie facuta de medicul endocrinolog, ginecolog, oncolog, medicina de familie, si sa nu se desfasoare la initiativa pacientei la primul cabinet iesit in cale pentru a evita rezultate eronate, cheltuieli si tensiuni fara rost.

Cand este indicata ecografia mamara?

Cand pacienta descopera la autopalpare o formatiune mamara dureroasa sau nu. La pacientele menstruate este bine ca aceasta sa se efectueze periodic dupa terminarea mentruatiei, cam intre ziua a 5 – a 10-a a ciclului menstrual, arata Dr. Cristina Stefan, medic primar endocrinolog.

Dupa mamografie, pentru stabilirea structurii solide sau lichidiene a nodulilor, completand astfel informatiile obtinute la mamografie, cele doua dau informatii care se completeaza si ajuta la formularea unui diagnostic corect.

La pacientele cu sani densi, special inainte de 40 ani si in premenopauza.

Cand nu este indicata ecografia mamara?

1. Nu se face screeningul cancerului de san la femeie folosind ecografia (adica de rutina la femei fara simptome sau noduli aparuti), in aceasta situatie se indica mamografia,

2. La femei obeze sau cu sani foarte mari.

Limitele ecografiei

1. Nu se foloseste in depistarea cancerului mamar deoarece nu depisteaza microcalcificarile ce pot aparea ca prim semn, inaintea nodulilor, si poate rata nodulii cu dimensiuni foarte mici, astfel intarziind depistarea cancerului in faza precoce.

2. Poate da multe rezultate fals pozitive, adica multe leziuni care nu sunt de fapt cancere la biopsie.

Concluzii

Ecografia mamara, care este o investigatie sigura si usor accesibila, este folosita de prima intentie in cazul femeilor tinere sub 40 ani cu un nodul palpabil si ca investigatie complementara dupa mamografie la femeile in varsta, cu nodul palpabil.

Nu se face screeningul cancerului mamar doar prin efectuarea ecografiei, desi are un rol benefic la pacientele cu sani densi, acestea necesita mamografie, arata dr. Cristina Stefan.

Virusul hepatic B se transmite prin sange si produse de sange: transfuzii de sange, droguri administrate intravenos, hemodializa, interventii chirurgicale si stomatologice, manichiura si pedichiura. De asemenea, se transmite perinatal de la mama la copil si prin contact sexual neprotejat. Comparativ cu virusul C, virusul B are un potential infectios de 10 ori mai mare, iar fata de HIV de 50-100 de ori mai mare.

Evolutia infectiei cu virus B este extrem de variabila in functie de varsta. Astfel, 95% dintre copiii expusi perinatal si 30% dintre copiii expusi in primii 5 ani de viata dezvolta infectie cronica, dar doar 2-5% din adultii imunocompetenti devin infectati cronic dupa captarea infectiei.
Majoritatea persoanelor care au hepatita acuta cu virus B (aproximativ doua treimi) sunt asimptomatice sau au simptome minime, motiv pentru care adesea lipseste un istoric de hepatita acuta la persoanele cu hepatita cronica virala B.

Nici la pacientii cu hepatita cronica cu virus B simptomele nu sunt specifice. Acestia acuza oboseala, inapetenta si o stare generala modificata. Un sfert pana la o treime din persoanele care dobandesc infectia in primii ani de viata dezvolta boala hepatica progresiva, adica ciroza hepatica cu sau fara decompensare sau cancer hepatic. Severitatea bolii de ficat este data de interactiunea virusului cu sistemul imun al gazdei si de intensitatea raspunsului imunologic. Prin prisma interactiunii cu sistemul imun al gazdei exista mai multe stadii ale infectiei cronice cu virus B. In unele dintre aceste stadii virusul este tolerat sau tinut sub control de sistemul imun si nu necesita tratament.

Interviu acordat de Dr. Elena Ciuperca redactiei CSID.ro

 

[su_button url=”https://www.csid.ro/health/sanatate/hepatita-b-ce-este-si-cum-o-poti-trata-17863633/” target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]

 

 

Sindromul Gilbert este o perturbare ereditara benigna a metabolismului bilirubinei, care se manifesta printr-o coloratie cronica intermitenta in galben a pielii si mucoaselor (icter), fara alte manifestari clinice si fara modificari in structura ficatului, chiar si la nivel microscopic.

Prevalenta in populatia generala este de 6-12% si este mai frecvent la sexul masculin. Adesea, pacientii ajung la medic remarcand coloratia ocazionala in galben a pielii si mucoaselor sau pentru decelarea unei valori crescute a bilirubinei serice (bilirubina totala si fractiunea neconjugata sau indirecta) la analizele de rutina, ingrijorati ca ar putea avea o boala cronica hepatica.

Acesti pacienti nu au de obicei alte manifestari clinice, restul testelor hepatice sunt normale si toate evaluarile imagistice legate de ficat (ecografia abdominala, tomografia computerizata, RMN-ul) sunt normale.

Interviu acordat de Dr. Elena Ciuperca redactiei DoctorulZilei.ro.

 

[su_button url=”https://www.doctorulzilei.ro/nivelul-crescut-al-bilirubinei-icter-oboseala-si-disconfort-abdominal-semnele-acestui-sindrom-care-sunt-cauzele-aparitiei-lui-si-cum-poate-fi-tratat/” target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]

 

 

 

Simptomele severe sau persistente de tipul durerilor abdominale, varsaturilor, tulburarilor de tranzit, asocierea cu febra sau sangerarea digestiva necesita evaluare medicala pentru stabilirea unui diagnostic si pentru tratament adecvat. Chiar daca perioada sarbatorilor este la final si riscul de a manca mult intr-un timp foarte scurt se diminueaza, recomandam sa tratati cu mare atentie programul alimentar.

Persoanele cu afectiuni gastroenterologice sunt predispuse sa aiba exacerbari ale acestora si sa necesite evaluare medicala si nu numai. Chiar si persoanele fara afectiuni digestive pot sa aiba neplaceri daca fac excese alimentare sau de alcool.

Stomacul are functie de rezervor pentru alimentele consumate. Volumul stomacului nu se modifica de sarbatori, iar aportul excesiv de alimente pe termen scurt duce la distensia importanta a stomacului, ceea ce se poate solda cu greata, varsaturi si dureri abdominale. In mod deosebit, grasimile se evacueaza greu din stomac si, prin stimularea secretiei gastrice, duc la distensie si disconfort abdominal.

Consumul excesiv de alcool poate irita stomacul cu aparitia gastritei acute manifestata prin varsaturi, greata, durere abdominala, chiar hemoragie digestiva. Excesul de alcool poate declansa o pancreatita acuta sau o hepatita alcoolica. Acestea sunt afectiuni severe, cu risc vital, care pot sa apara la persoane care nu se stiu cu probleme hepatice sau pancreatice, dar care au modificari subclinice cauzate de consumul de alcool pe termen lung.

De asemenea, pot sa apara tulburari de tranzit. Este vorba atat despre constipatie – daca nu se consuma suficiente fibre din fructe si legume, cereale integrale, cat si de diaree – cauzata de alimentele in exces si care genereaza resturi alimentare in exces.

Informatii oferite de Dr. Elena Ciuperca, medic primar gastroenterolog, intr-un interviu pentru redactia Adevarul.ro.

 

[su_button url=”https://https://m.adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/ce-intoxicatia-acuta-mancarea-1_5c25e8fedf52022f75fdd457/index.html” target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]

 

„Bolile tiroidei sunt cea mai frecventa cauza a consultului in cabinetele de endocrinologie, de aceea consider ca e bine de stiut cat putem influenta prin vointa noastra, aplicand reguli simple, aparitia si evolutia acestor boli”, arata Dr. Cornelia Giba – medic specialist diabet zaharat, nutritie si boli metabolice. Printre factorii de risc modificabili sunt: fumatul, alimentatia si stresul.

FUMATUL, prin intermediul productiei de tiocianati in organism, influenteaza negativ tiroida in sensul ca favorizeaza instalarea hipotiroidiei la pacientii cu teren autoimun prezent (tiocianatii blocheaza etapa de organificare a iodului, esentiala sintezei hormonilor tiroidieni). De asemenea, fumatul agraveaza evolutia bolii Basedow si a oftalmopatiei Graves asociata acestui tip de hipertiroidie, de aceea fumatul este ferm contraindicat acestor pacienti.

In ceea ce priveste ALIMENTATIA, o atentie deosebita o acordam aportului de iod, element important in procesul de sinteza a hormonilor tiroidieni, la randul lor esentiali in buna functionare a tuturor organelor. Cei doi hormoni tiroidieni, triiodotironina=T3 si tetraiodotironina=T4, contin 60-65% iod in structura lor. Necesarul de iod este diferit in functie de varsta si de starea fiziologica a organismului, astfel:
– la copilul sub 6 ani: 90 micrograme/zi
– la copilul 6-12 ani: 120 micrograme/zi
– adolescent in perioada de crestere: 150 micrograme/zi
– adult: 200 micrograme/zi
– femeie gravida sau care alapteaza: 300 micrograme/zi si aici din fericire suplimentele de multivitamine si minerale recomandate pentru aceasta perioada acopera o buna parte a acestui necesar

Sursele naturale de iod sunt: apa si alimentele vegetale si animale (in care concentratia de iod este proportionala cu cea existenta in apa si sol). Exista regiuni geografice pe glob cu deficit de iod in apa si sol, inclusiv o buna parte a Romaniei (32 judete) are acest deficit numit si endemic (lucru dovedit in anul 2000 prin metoda dozarii ioduriei/24 ore la o populatie reprezentativa pentru fiecare regiune geografica a tarii).

STRESUL psihic este factor recunoscut de declansare a hipertiroidiei prin boala Basedow, iar inlaturarea lui este unul din factorii necesari bunei evolutii si remisiunii bolii. Pacientii sunt sfatuiti sa-si desfasoare activitatea cu cat mai putina tensiune psihica, sa aiba un somn de 7-8 ore bun, reconfortant si sa practice tehnici de relaxare.

 

[su_button url=”https://m.dcmedical.ro/bolile-de-tiroida-i-stilul-de-via-a-ce-putem-face-pentru-prevenirea-lor_605925.html” target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]

 

 

Cea mai mare parte a colesterolului care circula prin vase este format la nivelul propriilor celule din corp si doar o fractiune de 10% (maximum 20%) este adus prin alimentele bogate in colesterol.

Colesterolul este un compus vital organismului si in mod normal exista un echilibru intre formarea si degradarea / eliminarea acestuia. Cand acest echilibru este afectat apare excesul de colesterol, iar cand acest exces este pus pe seama LDL-colesterol atunci apare si riscul imbolnavirii.

De ce apare acest dezechilibru? In general este vorba despre diverse defecte genetice mai severe sau mai usoare, frecvent mostenite care vor determina fie aparitia foarte devreme in cursul vietii a unor valori foarte mari ale colesterolului (situatie mai rara), fie mai frecvent, cresterea treptata, de la un an la altul, a valorii LDL-colesterolului pana se ajunge la nivelul la care tratamentul medicamentos devine obligatoriu (pentru ca altfel creste riscul de infarct miocardic).

Putem influenta aceasta crestere prin stilul de viata: prin mentinea unei alimentatii echilibrate si prin evitarea sedentarismului. Cand ne gandim sa adoptam o alimentatie care sa previna cresterea colesterolului trebuie sa ne gandim nu numai la continutul in colesterol al alimentelor, ci si al celorlalte tipuri de grasimi pe care acestea le contin, unele cu rol benefic, altele dimpotriva. Importanta este si cantitatea de alimente caci orice exces caloric, peste nevoia organismului, se va transforma in grasime si va favoriza si cresterea grasimilor circulante.

 

[su_button url=”https://www.dcmedical.ro/colesterol-analize-dr-elena-tanase-explica-rezultatele-exclusiv_605713.html” target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]

 

Alimentatia din perioada postului se bazeaza mai ales pe alimente de origine vegetala, respectiv legume, fructe, leguminoase, oleaginoase si produse din cereale.

Potrivit specialistului nostru in nutritie, Dr. Elena Tanase, sunt persoane care considera ca in perioada postului exista riscul de a se ingrasa pentru ca scotand din alimentatie carnea, lactatele si oul, sunt nevoite sa manance mai multe produse bogate in glucide (zaharuri) pentru a inregistra aceeasi satietate. „Altii cred ca pot deveni anemici sau lipsiti de energie. Unii spera ca isi pot normaliza nivelul grasimilor din sange, ceea ce poate fi adevarat pentru trigliceride, dar putin probabil sa se intample in ceea ce priveste nivelul de colesterol. Cert este ca si in aceasta perioada trebuie si putem sa facem alegeri care sa ne asigure o alimentatie echilibrata nutritional“.

 

[su_button url=”https://adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/medic-unui-pilaf-ciuperci-i-potriveste-salatain-adaugam-seminte-diverse-sfaturi-nutritionale-perioada-postului-1_5c079deedf52022f75240c5e/index.html” target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]

 

Dr. Elena Ciuperca, medic primar gastroenterolog: „Procesul de digestie incepe atunci cand vedem, mirosim si gustam alimentele. Pentru ca deja atunci creierul nostru stimuleaza secretia salivara si pe cea gastrica. Ulterior, in cavitata bucala alimentele sunt maruntite, amestecate cu saliva si apoi ajung, prin intermediul esofagului, in stomac.”

De aici drumul e, in principiu, fara intoarcere. Spre cifre crescute pe cantar sau chiar mai rau, atunci cand pofticiosul care are un regim medical se lasa corupt de tentatii, chiar daca nu recunoaste.

Capacitatea tubului digestiv nu se modifica pentru ca e zi de sarbatoare. 95 la suta din ce mancam, adica din proteinele, lipidele si glucidele din alimente, se digera si se absorb sub forma unui nou strat de grasime. Sa tinem cont si de faptul ca, de sarbatori, nu devenim mai activi. Ci, dimpotriva, mai sedetari.

Sa oferim o solutie de compromis si celor care, sa spunem, nu pot pune frana la timp. Organismul nostru produce enzime care proceseaza eficient toate categoriile de alimente; si totusi, mesele grele sunt o incercare grea, mai ales pentru pancreas.

 

[su_button url=”https://stirileprotv.ro/stiri/csid/cum-este-recomandat-sa-mancati-de-sarbatori-ca-sa-nu-va-dati-peste-cap-organismul.html?fbclid=IwAR0lLKDM0Q7hpiE1tqMNG3AbdcCSc6Ry1vns3R0gjC_rD83EKJ0C-VA01O4″ target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]

 

 

 

 

 

Colonoscopia este o investigatie sigura si eficienta in evaluarea intestinului gros. Permite inspectia vizuala a mucoasei intestinale prin intermediul unui tub flexibil cu o camera video in capat. Acesta se introduce prin anus si avanseaza ulterior pana in capatul distal al colonului, numit cec. Rolul colonoscopiei este in diagnosticul (si uneori si tratamentul) afectiunilor intestinului gros (ex. boli inflamatorii intestinale, polipi si tumori de colon, diverticuloza colonica) dar si in screeningul cancerului colorectal. Cancerul colorectal este una dintre cele mai frecvente neoplazii. Aproximativ 6 din 100 de persoane dezvolta cancer de colon invaziv pe parcursul vietii.

Cancerul de colon poate fi prevenit prin evaluarea periodica prin colonoscopie. Dupa varsta de 50 de ani si populatia la risc (persoanele cu antecedente familiale sau personale de polipi sau cancer de colon, cei cu boli inflamatorii intestinale, cu boli genetice asociate cu risc de cancer de colon evaluarea este extrem de importanta. Pentru populatia generala screeningul se realizeaza la 10 ani. Pentru populatia la risc varsta de la care incepe screeningul este mai tanara si intervalul intre evaluari mai mic.

Cum se realizeaza, cand este nevoie de sedare, cat de mult conteaza pregatirea si care sunt riscurile aflati de la Dr. Elena Ciuperca din articolul urmator.

[su_button url=”https://www.libertateapentrufemei.ro/articol/colonoscopia-188153″ target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]