Colonoscopia

Colonoscopia – investigația care ajută la depistarea a peste 95% dintre afecțiunile colonului

Prin colonoscopie, medicii specialiști pot vizualiza stratul intern al peretelui intestinului gros numit mucoasă, pot identifica prezența modificărilor sau leziunilor de la acest nivel și pot să preleveze o biopsie dacă este necesar.

Cum se face o colonoscopie?

1. Pacientul programat pentru o colonoscopie este invitat la o discuție cu medicul care va realiza investigația, dacă aceasta nu a avut loc anterior în cadrul unui consult.

• • În cadrul discuției, medicul stabilește motivul efectuării investigației, analizează eventualele probleme de sănătate asociate și revizuiește medicația zilnică a pacientului.
  • Cunoașterea tratamentului curent este esențială, mai ales în cazul utilizării sedării, pentru a evita interacțiunile medicamentoase. De asemenea, este importantă în situațiile care implică un risc de sângerare, cum ar fi îndepărtarea polipilor, mai ales dacă pacientul urmează un tratament ce afectează coagularea sângelui.
  • La final, medicul explică desfășurarea investigației și îi oferă pacientului consimțământul informat pentru semnare.

2. Pacientul primește echipamentul cu care se schimbă pentru colonoscopie (pantaloni speciali sau halat de unică folosință) și se așază pe pat în poziție laterală stânga, cu genunchii cât mai ridicați.

3. Medicul gastroenterolog începe procedura prin inspecția regiunii anale, urmată de tușeul rectal, apoi introduce cu grijă tubul colonoscopului prin anus. Prin apăsarea butonului de aer/apă de pe unitatea de control, se insuflă aer în intestin, ceea ce permite destinderea pereților intestinali și o vizualizare mai clară a interiorului. Ulterior, medicul avansează tubul de-a lungul intestinului gros, folosind mâna dreaptă pentru introducere, în timp ce cu mâna stângă controlează direcția capătului de inserție. Acest lucru se realizează fie prin mișcări fine de răsucire a încheieturii mâinii, fie prin ajustarea rotițelor de pe unitatea de control, care permit orientarea tubului în sus-jos sau stânga-dreapta.

• • Insuflarea aerului poate provoca o ușoară senzație de balonare, iar trecerea colonoscopului prin zonele cu mai multe coturi poate cauza, ocazional, crampe. În majoritatea cazurilor (80-90%), acest disconfort este ușor sau moderat.
  • De regulă, colonoscopia se finalizează atunci când tubul ajunge în ultimul segment al intestinului gros, cecul. În acest punct, medicul identifică reperele anatomice specifice, precum valva ileocecală, orificiul apendicular și convergența teniilor colonice. În unele situații, se poate explora și intestinul subțire terminal.
  • În cazul colonoscopiilor de screening (efectuate la pacienții fără simptome, cu vârsta de peste 45-50 de ani, pentru detectarea polipilor, care devin mai frecvenți odată cu înaintarea în vârstă), este esențial ca întregul colon să fie vizualizat cu atenție, pentru a evita raterea unor eventuale leziuni.

4. Criteriile de calitate în colonoscopie includ realizarea unei colonoscopii complete în peste 90% din cazurile diagnostice și în peste 95% din cazurile de screening. Investigația poate fi incompletă în anumite situații, cum ar fi: pacientul nu tolerează continuarea procedurii, mai ales în cazul colonoscopiilor efectuate fără sedare, dacă există un segment îngustat al colonului care împiedică înaintarea colonoscopului (forțarea crește riscul de perforație) sau dacă nu este necesară o colonoscopie completă.

5. După ce se ajunge la capătul intestinului gros, urmează retragerea tubului. Dacă este prezent, disconfortul abdominal se ameliorează de obicei în cursul retragerii. Conform standardelor de calitate în colonoscopie, durata retragerii colonoscopului trebuie să fie de minimum 6 minute.

După investigație, pacientul se schimbă cu hainele proprii, primește rezultatul și explicațiile necesare, apoi poate părăsi unitatea medicală.

Colonoscopia este necesară pentru diagnosticul și, uneori, tratamentul afecțiunilor intestinului gros: inflamații, polipi, tumori, leziuni hemoragice. Având în vedere că este o investigație invazivă, se recomandă evaluarea pacientului înainte de investigație, în cadrul unui consult, pentru a stabili indicația și a explica procedura.

Când indicăm colonoscopia, avem în vedere mai multe semne de alarmă pentru colon, ca de exemplu:

• Modificări persistente și inexplicabile ale tranzitului intestinal;
• Durere abdominală persistentă pentru care s-a exclus o altă cauză;
• Scaune cu sânge;
• Anemie;
• Scădere în greutate.

Procedurile uzuale de tratament constau în controlul sângerării din leziuni hemoragice (prin diverse metode de coagulare – ex. coagulare cu argon plasmă, prin aplicarea de clipuri hemostatice sau injectarea de substanțe care opresc sângerarea) și în îndepărtarea polipilor de la nivelul intestinului gros.

Atunci când găsim polipi, aceștia trebuie îndepărtați în aceeași procedură sau în cadrul unei colonoscopii ulterioare (dacă nu se poate face polipectomia în investigația inițială din motive tehnice sau din cauza medicației anticoagulante a pacientului). După îndepărtare, colonul trebuie monitorizat periodic, la un interval care se stabilește în funcție de numărul de polipi găsiți, de dimensiunea lor sau de tipul de polip identificat la examenul microscopic.

De asemenea, este necesară colonoscopia de urmărire în bolile inflamatorii intestinale pentru a documenta vindecarea mucoasei sub tratament și, după mai mulți ani de evoluție a bolii, pentru a depista eventualii polipi ce pot apărea cu frecvență mai mare în aceste boli.

Tipuri de colonoscopie

În funcție de lungimea intestinului gros vizualizat, putem vorbi despre:

• Rectoscopie – vizualizarea doar a ultimului segment al intestinului gros.
• Rectosigmoidoscopie – vizualizarea colonului stâng, unde apar cel mai des polipii și tumorile.
• Colonoscopie – vizualizarea întregului colon.
• Ileocolonoscopie – după parcurgerea întregului colon, se vizualizează și ultimul segment al intestinului subțire, aspect important în special când bănuim o boală inflamatorie intestinală.

De asemenea, colonoscopia poate fi:

• De screening – realizată în absența simptomelor, la atingerea vârstei de risc sau în cazul apartenenței la un grup de risc pentru tumori de colon.
• Diagnostică – efectuată pentru clarificarea cauzei unor simptome digestive, cum sunt durerile abdominale, sângerarea sau tulburările de tranzit.

Terapeutică – utilizată pentru oprirea sângerării dintr-o leziune hemoragică sau pentru îndepărtarea polipilor.

Cum te pregătești pentru investigație?

Pentru o vizualizare bună a mucoasei intestinului gros, o pregătire corectă este imperios necesară. Aceasta înseamnă respectarea dietei (lichide clare cu 24 de ore înainte de investigație, reducerea aportului de fibre cu 3 zile înainte de investigație) și consum de soluții purgative în cantitatea și timpul recomandate. Există mai multe tipuri de soluții purgative disponibile în acest moment, care diferă prin gust și volum. Există soluții fără adaos de arome sau cu aromă de citrice. De asemenea, există soluții care trebuie consumate în volum mare (4 litri) sau în volum mic (aproximativ 2 căni). Când este posibil, se preferă administrarea divizată a purgativului în două doze (de obicei în după-amiaza zilei precedente investigației și în dimineața zilei în care a fost programată colonoscopia). Astfel, este mai ușor de acceptat de către pacient, dar oferă și o pregătire net superioară a colonului.

Alegerea soluției de pregătire se face în funcție de preferința pacientului în privința gustului sau a volumului de soluție, precum și în funcție de experiența medicului care va realiza analiza în privința eficienței soluției în pregătirea colonului; de asemenea, contează în selecția purgativului și existența unor afecțiuni asociate, cum ar fi bolile renale sau cardiace.

Pregătire colonoscopie CLENSIA

Căt costă o colonoscopie?

Tariful pentru o colonoscopie la DigestMed variază între 600 și 700 de lei și include interpretarea rezultatului investigației, precum și stabilirea tratamentului. Dacă procedura este solicitată în regim de urgență (în maximum 24 de ore), tariful variază între 700 și 800 de lei. În plus, dacă se optează pentru anestezie, costul acesteia este de 500 de lei.

Tariful aferent colonoscopiei include materiale de protecție COVID (halate de protecție pentru personal, viziere, măști FFP) și materiale de unică folosință (pantaloni speciali sau halat).

În cursul efectuării procedurii, se pot realiza manevre sau intervenții suplimentare pentru a îmbunătăți acuratețea diagnosticului sau pentru tratament. Aceste manevre sau intervenții sunt opționale și implică un cost suplimentar. Vă prezentăm mai jos o listă cu toate aceste servicii și costurile aferente, pentru a avea o imagine clară asupra costului unei colonoscopii, precum și o explicație succintă a situațiilor în care acestea sunt indicate.

1. Prelevare biopsie – 60 lei

Uneori, în timpul explorării endoscopice, identificăm modificări care pentru diagnosticul precis, monitorizare sau tratament necesită prelevarea unuia sau mai multor fragmente de țesut cu ajutorul unei pense de biopsie. Fragmentele se plasează ulterior într-un flacon cu formol și se trimit către un laborator de anatomie patologică pentru analiză la microscop. În anumite situații, când sunt necesare biopsii seriate pe un anumit segment, acestea pot fi plasate în ordine pe o bandă Endokit (30 lei) care facilitează examinarea de către medicul anatomopatolog.

 2. Pensă de biopsie de unică folosință – 60 lei

Prelevarea fragmentelor de țesut pentru examen histopatologic se poate realiza cu ajutorul unei pense de unică folosință (60 lei) sau a unei pense care a fost sterilizată la autoclav (fără cost asociat).

 3. Înregistrare video pe memorie externă – 50 LEI

Puteți solicita nregistrarea imaginilor din timpul investigației endoscopice. Înregistrarea se realizează în timp real, nu dispunem de imagini ulterior. Rezultatul standard al investigației endoscopice vă este oferit sub forma unui raport medical.

 4. Examen histopatologic – 300 / 400 lei

După prelevarea unei biopsii, flaconul cu fragmentele de țesut poate fi trimis către laboratorul de anatomie patologică cu care avem contract, costul examenului histopatologic fiind de 300 lei/ 400 lei. Aveți și opțiunea de a primi dumneavoastră flaconul pentru a-l duce personal la un laborator de anatomie patologică preferat.

 5. Second opinion expert anatomopatologic – 125 lei

Pacienții cu examenul histopatologic inclus în spitalizare de zi pot solicita ca lamele să fie ucrati de către un medic expert.

6. Polipectomie simplă / complexă (peste 2 polipi) – 400 / 700 lei

Dacă pe parcursul colonoscopiei se identifică un polip, acesta poate fi uneori îndepărtat în cursul aceleiași explorări. Acest lucru depinde de aspectul polipului și de existența medicației concomitente care să crească riscul de sângerare.

7. Materiale necesare în cursul polipectomiei sau pentru oprirea unei sângerări: ansă polipectomie de unică folosință (120 lei), injectare polipectomie (150 lei), aplicare clip (150 lei), clip pentru hemostază (100 / 400 / 600 lei buc.), coagulare în plasmă de argon (350 lei).

8. Tatuare polipi – 400 lei

Atunci când se aseste în cursul colonoscopiei un polip care nu poate fi îndepărtat endoscopic, ci doar chirurgical, marcarea lui cu tuș endoscopic poate orienta chirurgul în cursul intervenției de rezecție.

9. Administrare de perfuzii – 100 lei

Opțional, se pot pune perfuzii cu analgezice și/sau antispastice pentru a reduce disconfortul în cursul investigației colonoscopice.

Riscuri asociate procedurii

Colonoscopia este în general o procedură sigură și bine tolerată, cu o rată mică de complicații în procedurile diagnostice (0.3%) și doar ușor crescută în intervențiile terapeutice (2,3% – de exemplu, îndepărtarea polipilor). Riscurile sunt, în principal, sângerarea digestivă (cu o rată de 1-2%) și perforația colonului (cu o rată de 0,1-0,3%).

Sângerarea digestivă apare, de regulă, în cursul intervențiilor de rezecție a polipilor și, în cele mai multe situații, poate fi oprită prin manevre endoscopice (aplicarea de clipuri hemostatice, injectarea de ser fiziologic și adrenalină, coagularea cu argon plasmă). Uneori, sângerarea apare după intervenție, chiar și la 2 săptămâni după polipectomie, de aceea este important ca pacientul să poată contacta medicul curant.

Perforația colonului apare extrem de rar în procedurile realizate doar în scop diagnostic, atunci când se aplică presiuni mecanice mari în zone îngustate ale colonului sau când intestinul este destins excesiv cu aer. Poate apărea însă în cursul intervențiilor de îndepărtare a polipilor de pe colon; ridicarea polipilor prin injectarea de diverse soluții în baza lor scade riscul unor astfel de incidente. De asemenea, contează pregătirea și experiența medicului care realizează intervenția. Atunci când apare, perforația poate fi rar rezolvată endoscopic, prin aplicare de clipuri metalice, însă de obicei necesită intervenție chirurgicală.

În cursul procedurilor de electrorezecție a polipilor, leziunea termică poate fi mai profundă și se poate transmite în toată grosimea peretelui colonic, ceea ce duce la o iritație locală a foiței peritoneale, care învelește organele abdominale. Acesta este sindromul de coagulare postpolipectomie, care apare în 0.5-1% dintre polipectomii și se manifestă prin durere abdominală localizată. Acest sindrom este întâlnit mai frecvent în rezecțiile de polipi din colonul drept, care are un perete mai subțire.

Folosirea rezecției la rece, fără curent electric, pentru polipii mici de pe colonul drept și injectarea în baza polipului de soluții care să creeze o „pernă” protectoare scad riscul apariției sindromului de coagulare postpolipectomie.