Categorie: Aparitii media

Articol realizat si publicat de redactia Click.ro
Accesati sursa aici

Nu e de glumit cu balonarea, o problema atat de frecventa despre care vorbim in soapta, cu rusine. Pe langa durerea abdominala si disconfortul creat, aceasta afectiune iti fura din energie, provoaca reflux gastroesofagian, greata, flatulenta si te face sa te simti incomod in public. Pentru a o preveni, e necesar sa identifici cauza exacta.

Balonarea este cauzata, cel mai frecvent, de greselile pe care le facem la masa: ce mancam, cum mancam, combinari nereusite de alimente. Insa cauzele acestei afectiuni sunt multiple. „Pot fi clasificate in cauze functionale, date de stilul de viata nepotrivit, si cauze organice, date de o boala. Dintre cele functionale amintim mesele abundente, nocturne, inghitirea de aer in timpul mancatului, consumul excesiv de cruditati si de lactate fermentate, sedentarismul, fumatul (fumatorii inghit si aer atunci cand inspira fumul). Poate aparea si in urma consumului de antibiotice, antiinflamatoare, citostatice sau antisecretorii gastrice”, explica dr. Adelina Popescu, medic specialist gastroenterolog. Dintre cauzele organice fac parte:

• Infectia cu Helicobacter Pylori
• Boala celiaca sau intoleranta la gluten
• Intoleranta la lactoza sau fructoza
• Alergii alimentare (deficit de diaminoxidaza sau intoleranta la histamina)
• Megadolicocolon (colon lung; se asociaza cu constipatie)
• Boli inflamatorii intestinale
• Infectii bacteriene sau virale intestinale
• Insuficienta pancreatica
• Tumori ale tubului digestiv (stomac, intestin subtire sau colon)
• Colecistectomie
• Boli neurologice
• Diabet zaharat
•  

Pentru a identifica adevarata cauza a balonarii e nevoie in primul rand de o consultatie la medicul gastroenterolog. “Se incepe cu o anamneza prin care medicul incearca sa afle cat mai multe detalii legate de istoricul medical si medicamentos, insemnand ce boli are sau a avut, ce medicamente a luat recent sau ia frecvent si ce alte simptome se asociaza cu balonarea. Ulterior, se evalueaza pacientul fizic, pentru a exclude vreun semnal de alarma (organe marite in volum, formatiuni tumorale abdominale palpabile, lichid intraabdominal etc.). Dupa toate acestea se decide ce investigatii sunt necesare in continuare. O prima investigatie imagistica utila e ecografia abdominala. Ea ne poate arata daca marirea in volum a abdomenului provine de la excesul de aer din intestine, lichid intraabdominal sau altele. Se mai pot face si analize de sange”, aflam de la dr. Adelina Popescu.

Primele masuri pe care le poti lua acasa

Mananca putin si des, nu rar si mult la o masa, caci acest lucru da de furca stomacului. Mananca incet si mesteca bine alimentele.

Nu vorbi si nu te agita in timpul mesei, ca sa nu inghiti aer.

Atentie la combinarea alimentelor din farfurie! Fructele nu se consuma dupa masa, pe post de desert, si nu se combina cu nimic deoarece raman blocate cu alimente care se digera mai greu si vor fermenta. Limiteaza consumul de fasole, linte, naut, sau gateste-le corect. Spre exemplu, in timpul fierberii, fasolea lasa in apa acei compusi producatori de gaze. E necesar sa schimbi apa de 1-3 ori.

Apeleaza la plante medicinale cu efect carminativ, antispastic, digestiv, precum menta, ghimbirul, chimenul, coriandrul, feniculul, pe care le poti consuma sub forma de ceai, ulei esential sau ca atare, adaugate in diverse preparate. Mai poti apela la carbune activ, acesta avand rolul de a sparge bulele de gaz si de absorbtie a excesului de aer.

Evita sedentarismul si iesi afara, la miscare. Sportul ajuta la tonifierea musculaturii abdominale, stimuland tranzitul intestinal.

Articol realizat si publicat de redactia Dcmedical.ro
Accesati sursa aici

O boala care presupune inflamatia cronica a pancreasului cu modificarea ireversibila a structurii sale, cauzata in principal de alcool si fumat, apare mai frecvent la barbatii, atrage atentia dr Bianca Istratie, medic specialist gastroenterologie.

Pancreatita cronica reprezinta inflamatia cronica a pancreasului cu modificarea ireversibila a structurii sale, explica EXCLUSIV pentru DC Medical, dr Bianca Istratie, medic specialist gastroenterologie. Pancreasul are rol in productia de enzime cu rol in digestia grasimilor, proteinelor si glucidelor precum si in productia de hormoni, printre care insulina. Afectarea sa prin inflamatie cronica si fibroza poate conduce la probleme de digestie, cu scaune moi si la aparitia diabetului zaharat; de asemenea pot sa apara dureri abdominale cronice, uneori invalidante.

Principalii factori de risc

Principalii factori de risc pentru pancreatita cronica sunt fumatul si consumul cronic de bauturi alcoolice. De asemenea pancreatita cronica poate sa apara dupa episoade severe sau repetate de pancreatita acuta cu distructie importanta a tesutului pancreatic. „Alte cauze mai rare sunt hipercalcemia datorata hiperparatiroidismului sau tulburarile severe ale lipidelor serice. Exista si o forma ereditara de pancreatita acuta care evolueaza cu pusee acute repetate si poate fi identificata prin teste genetice. Intr-un numar mic de cazuri, cauza nu poate fi identificata si atunci vorbim de pancreatita acuta idiopatica”, spune gastroenterologul.

Pancreatita cronica apare mai frecvent la barbati; la acestia principala cauza este consumul de alcool, iar la femei vorbim mai frecvent de tulburarile grasimilor serice ca si cauza, si de forme idiopatice.

„Alcoolul este cauza pancreatitei cronice in pana la 70% din cazuri; el actioneaza prin modificarea secretiei celulelor pancreatice rezultand un fluid vascos care astupa canalele pancreatice, ducand la atrofia tesutului pancreatic si aparitia de cicatrici (fibroza)”, detaliaza doctorul.

Prognostic pancreatita cronica

„Mortalitatea este de 30% la 10 ani si de 55% la 20 de ani. Riscul de cancer pancreatic este de 4% la 20 de ani” de la declansarea bolii, arata medicul.

Simptome pancreatita cronica

Principalul simptom este durerea abdominala localizata in etajul superior. Episoadele dureroase sunt intermitente cu debut postprandial, cu durata de pana la cateva ore. Pacientii pot fi asimptomatici mai multi ani pana la stabilirea diagnosticului. Mai pot prezenta diaree si scadere ponderala din cauza problemelor de digestie si a evitarii meselor de teama exacerbarii durerii.

Teste de laborator

„Sunt putine teste de laborator care pot fi folosite in diagnosticul pancreatitei cronice – si anume dozarea unei enzime in scaun, elastaza fecala – iar in acest caz valorile scazute inseamna boala pancreatica avansata; si proba de digestie. Pentru stabilirea cauzei se pot doaa calcemia si trigliceridele”, arata dr Bianca Istratie.

Investigatii imagistice

Adesea, ecografia abdominala este prima explorare folosita pentru diagnostic. Astfel se pot pune in evidenta modificari ale dimensiunilor pancreasului, structura neomogena, calcificari in pancreas si canale pancreatice dilatate, spune specialistul. Ulterior pentru un diagnostic de precizie pot fi necesare tomografia computerizata, imagistica prin rezonanta magnetica si ecoendoscopia.

Complicatii ale pancreatitei cronice

Pseudochistul pancreatic este o colectie de lichid pancreatic cu localizare in pancreas sau langa pancreas si care poate sa apara in evolutia unei pancreatite cronice. Cele de dimensiuni mari pot provoca durere abdominala, pot sa apese pe caile biliare sau pe stomac si duoden sau se pot infecta spontan cu formarea de abcese. Medicul specialist gastroenterolog spune si ca „afectiunea are indicatie de drenaj cand creste rapid in dimensiuni, cand comprima structurile invecinate , cand produce durere intensa sau formeaza abcese”.

Pancreasul modificat fibrotic poate sa apese pe stomac si duoden si sa determine durere postprandiala si satietate precoce. De asemenea poate sa apese pe caile biliare si sa produca durere si icter.

„O complicatie de temut este aparitia cancerului de pancreas, care poate fi dificil de diagnosticat in contextul modificarilor din pancreatita cronica”.

Se recomanda stoparea consumului de alcool si tutun, fumatul fiind factor de risc independent pentru pancreatita cronica etanolica.

Tratament si dieta

„Se recomanda o dieta cu 2.000-3.000 de calorii pe zi ce contine: 2g proteine/ kg corp, 5 g carbohidrati/kg corp si 50 g lipide/zi. Pacientii care prezinta scaune diareice grasoase dupa restrictionarea aportului lipidic au nevoie de suplimente de enzime pancreatice. Poate aparea si malabsorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, K, E) si a vitaminei B12, fiind necesara suplimentarea lor”, arata dr Bianca Istratie.

Pentru gestionarea bolii, medicii au mai multe abordari terapeutice. „Durerea este principala acuza si altereaza calitatea vietii; de asemenea poate duce la dependenta de analgezice narcotice. Terapia analgezica se poate initia (…)”, detaliaza medicul. De asemenea, „Suplimentele de enzime pancreatice pot ajuta la diminuarea durerii din pancreatita cronica si sunt utile pentru a ajuta digestia pacientilor cu deficienta enzimatica. Antidepresivele (…) amelioreaza depresia, durerea si potenteaza efectele opiaceelor. Pentru pacientii cu malabsorbtie severa pot fi folosite trigliceridele cu lant mediu care asigura necesarul de lipide si calorii. In cazurile severe care nu raspund la tratament conventional sunt disponibile tratamente endoscopice sau chirurgicale” conchide dr Bianca Istratie.

Articol realizat si publicat de redactia Doctorulzilei.ro
Accesati sursa aici

Colecistul reprezinta un organ de depozitare a bilei interprandial, necesara unei digestii optime. Atunci cand in interiorul colecistului se formeaza calculi apare durerea specifica cunoscuta drept colica biliara (durere localizata in abdomenul superior drept cu iradiere in umarul drept asociata cu greata si varsaturi).

O provocare frecvent intalnita in practica o reprezinta colica biliara in absenta pietrelor (alitiazica) care desemneaza durerea cu localizare in abdomenul superior drept cu iradiere in umarul drept, accentuata de o masa bogata in grasimi care contracta puternic colecistul si asociata frecvent cu senzatia de greata si varsatura pe terenul unui colecist fara pietre, aparent fara modificari la prima vedere la evaluarea ecografica . Examenul clinic si testele de laborator (probele hepatice si pancreatice) sunt in parametrii normali.

Studiile arata ca in 15 % dintre operatiile de colecist nu s-au gasit calculi in colecist, interventia efectuandu- se in contextul unei colici biliare alitiazice persistente si suparatoare sau al colecistitei alitiazice (produsa adesea prin afectarea circulatiei colecistului), entitate total diferita de prima.

Se pare ca aceasta afectiune apare in general la femeile de varsta tanara  mimand colica biliara litiazica (produsa de prezenta calculilor in colecist).

Cauze

Mai mult de jumatate dintre pacientii cu colica biliara alitiazica colecistectomizati au calculi foarte mici microscopic. O analiza a continutului biliar este necesara in acest sens. La o alta parte importanta a acestor pacienti s-a dovedit pe probe examinate histologic existenta colesterolozei (depunerea colesterolului in peretele veziculei biliare cu ingrosarea si rigidizarea acestuia) care poate altera contractarea eficienta a colecistului.

O alta categorie de pacienti care prezentau aceleasi simptome au avut inflamatie importanta la nivelul peretelui colecistului dupa scoaterea acestuia, caracteristica colecistitei cronice alitiazice.

La pacientii cu examen histopatologic normal al colecistului s-a observat ca durerea poate fi generata de lipsa de coordonare intre contractia colecistului si relaxarea sfincterului Oddi (un muschi circular important care controleaza eliberarea bilei in intestin).

Ultimul tip reprezinta pacientii cu colica biliara functionala, cauza sustinuta cu atat mai mult cu cat pacientul asociaza si alte afectiuni functionale gastrointestinale explicate prin hipersenzitivitate viscerala.

Tratament
Cand operam colecistul la un pacient cu colica biliara alitiazica?

Colecistectomia ramane o decizie dificila in cazul acestor pacienti. Episoadele colicative recurente, agasante cu evolutie indelungata sustin decizia terapeutica. Pentru pacientii cu microcristale in continutul biliar, aproape jumatate dintre cei cu colica biliara alitiazica, solutia terapeutica este colecistectomia. Totodata colecistectomia este o solutie terapeutica pentru pacientii cu dismotilitate bliara (afectarea contractiei colecistului), la care examenul histopatologic a evidentiat colecistita cronica la 90 % dintre pacienti.

 

Articol realizat si publicat de redactia Adevarul.ro
Accesati sursa aici

 

Polipii gastrici sunt cresteri anormale de celule in interiorul stomacului. Ei apar cu o frecventa mai mica, in comparatie cu polipii colonici,insa, in unele situatii, pot reprezenta o amenintare grava pentru sanatate. Intre 0,8 si 2,4% din populatie poate avea polipi gastrici, estimeaza dr. Elena Ciuperca, medic primar gastroenterolog la Clinica DigestMed. „Deci, mult mai rar comparativ cu polipii de colon – aproximativ o treime din populatie. In cele mai multe cazuri, nu dau simptome si sunt descoperiti intamplator cu ocazia unei endoscopii digestive superioare efectuata din alte motive.”

 

ENDOSCOPIE SI BIOPSIE

Atunci cand sunt depistati in stomac, este important de stiut daca acestia au un risc de evolutie catre cancerul gastric. „Iar acest risc il stabilim prin prelevarea de biopsii in timpul investigatiei endoscopice. Examinarea la microscop a probei bioptice prelevate incadreaza, de obicei, polipul in una din trei categorii: polip glandular fundic, polip hiperplastic sau polip adenomatous”, adauga specialistul. Acestea sunt cele mai frecvente tipuri de polipi gastrici si incadrarea corecta permite stabilirea tratamentului, a monitorizarii si a riscului de evolutie.

Polipii glandulari fundici sunt cel mai frecvent tip de polipi gastrici (50%). „Sunt polipi de mici dimensiuni si adesea gasim mai multi polipi la acelasi pacient. Sunt localizati de obicei in portiunea verticala a stomacului (corp si fund).” Acesti polipi se intalnesc in doua situatii. „In cazul tratamentului pe termen lung cu medicamente antisecretorii din categoria inhibitorilor de pompa de protoni – Omeprazol, Lansoprazol, Pantoprazol, Esomeprazol. Aceste medicamente scad aciditatea in stomac, ceea ce duce la eliberarea unui hormon din stomac, gastrina, ce are rol in reglarea secretiei gastrice acide. Dar gastrina este si factor de crestere pentru celulele epiteliale gastrice si valorile ei crescute in timpul tratamentului ar putea fi legate de aparitia acestor polipi. Astfel, utilizarea timp de 5 ani a acestor medicamente creste de 4 ori riscul aparitiei polipilor.”

In aceasta situatie, polipii au risc neglijabil de transformare neoplazica (aproximativ 1%) si de obicei riscul este limitat la polipii peste 1 centimetru. „Totusi, daca polipii sunt numerosi (peste 20) sau au dimensiuni crescute se recomanda reducerea sau oprirea tratamentului antisecretor si se evalueaza regresia lor.”

Tratamentul antisecretor este folosit tot mai frecvent in ultimele decade atat pentru boala de reflux gastroesofagian, cat si pentru protectia gastrica la persoanele de obicei varstnice care necesita trament antiinflamator pentru dureri osteoarticulare sau tratament cu aspirina in doza mica pentru afectiuni cardiologice. Utilizarea pe scara larga a acestor medicamente a facut ca acesti polipi sa devina cel mai des intalniti.

„Polipii glandulari fundici asociati cu polipoza adenomatoasa familiala sunt extrem de numerosi (sute de polipi) si se asociaza cu risc mai mare de cancer gastric (pana la 40% din polipi au modificari avansate numite displazie). In acest context sunt intalniti la persoane mai tinere si se asociaza cu polipi de intestin subtire si colonici.”

Polipii hiperplastici sunt aproape la fel de frecventi ca polipii glandulari fundici (40%), sunt de obicei un pic mai mari 0,5-1,5 centimetri, adesea multipli si sunt localizati in portiunea orizontala a stomacului (antru). „Apar adesea in contextul inflamatiei mucoasei gastrice (gastrita), langa ulceratii sau langa anastomozele dintre stomac si intestinul subtire la persoanele cu stomac operat si se asociaza cu infectia cu Helicobacter Pylori. De altfel, se pare ca tratamentul de eradicare a acestei bacterii rezulta in regresia si disparitia acestor polipi. Nici acesti polipi nu au risc semnificativ de transformare, cu exceptia polipilor mari.”

Polipii adenomatosi sunt cei mai rari polipi gastrici (10%), dar asociati cu risc crescut de transformare maligna. „Apar adesea in contextul gastritei cronice atrofice, asociata tipic cu infectia cu Helicobacter Pylori si se gasesc in portiunea orizontala a stomacului.“

POLIPII PESTE 1 CENTRIMETRU TREBUIE SA FIE INDEPARTATI COMPLET

“Dupa cum am mentionat la inceput, polipii gastrici, de obicei, nu dau simptome. Totusi, polipii mari pot da dureri de stomac, pot sangera si pot duce la anemie sau pot astupa orificiul de evacuare a stomacului si sa dea varsaturi. Atitudinea corecta atunci cand gasim unul sau mai multi polipi gastrici este sa prelevam biopsie. Polipii peste 1 centrimetru trebuie sa fie indepartati complet, de obicei endoscopic. De asemenea, polipii care dau simptome si polipii adenomatosi trebuie rezecati endoscopic. Atunci cand se asociaza infectia cu Helicobacter Pylori aceasta trebuie tratata. Dupa un an de la rezectie se recomanda reevaluarea endoscopica, cu exceptia polipilor glandulari fundici izolati, la pacientii fara polipoza adenomatoasa familiala care nu se urmaresc de obicei. Atunci cand polipul are modificari microscopice avansate (displazie severa sau cancer in situ) monitorizarea se face la intervale mai scurte de 3-6 luni.” 

In concluzie, polipii gastrici sunt mult mai rar intalniti comparativ cu polipii de colon si sunt adesea asociati cu tratamentul antisecretor sau cu inflamatia stomacului, putand regresa atunci cand aceste conditii sunt corectate. De asemenea, evolutia lor catre cancer este un eveniment rar si limitat la polipii mari si la polipii adenomatosi, conchide medicul specialist.

 

Articol realizat si publicat de redactia RomaniaLibera.ro
Acceseaza sursa aici

Statisticile estimeaza ca pana la 25% dintre adulti au “ficat gras”. Anual, in intreaga lume, mor peste 30.000 de oameni din cauza imbolnavirii acestui organ vital. Specialistii spun ca totusi, fara complicatii, steatoza hepatica este reversibila.

De regula, steatoza hepatica non-alcoolica este adesea asociata cu obezitatea, toleranta alterata la glucoza si dislipidemia, fiind considerata manifestarea hepatica a sindromului metabolic. Specialistii spun ca este vorba despre o maladie caracterizata prin acumularea trigliceridelor in celulele hepatice in timpul procesului numit steatoza – retinerea anormala a lipidelor in interiorul celulelor. Printre cauzele aparitiei bolii ficatului gras, cum i se mai spune in termeni populari, se numara stilul de viata haotic si in special alimentatia nesanatoasa, de tip fast-food. La fel de daunator este tabagismul si mai ales consumul excesiv de alcool. Desi ficatul are o mare capacitate de regenerare, expunerea constanta la substante toxice, cum ar fi substantele continute de unele medicamente, poate determina leziuni serioase, uneori ireversibile, la nivelul celulelor hepatice. Dr. Elena Ciuperca, medic primar gastroenterolog, a declarat intr-un interviu pentru Romania Libera ca incidenta alarmanta a acestei afectiuni se datoreaza epidemiei de obezitate in lume, din cauza modificarilor in stilul de viata: „Ficatul gras nonalcoolic este o afectiune extrem de frecventa, se asociaza cu alte afectiuni metabolice si se poate progresa catre ciroza hepatica si cancer hepatic. Prin prisma acestor factori, este important ca orice pacient cu aceasta problema sa isi regandeasca stilul de viata cu multiple beneficii pe termen mediu si lung”.

Cum se stabileste diagnosticul

Potrivit ghidurilor europene, ecografia abdominala este investigatia imagistica de prima alegere in diagnosticul steatozei hepatice: “Ficatul gras apare ecografic mai alb (hiperecogen), acest lucru apreciindu-se comparativ cu aspectul rinichiului drept, cu care se afla in vecinatate. Exista o atenuare (umbra) posterioara datorita absorbtiei partiale a ultrasunetelor de catre tesutul gras si pot sa apara zone de “crutare”, neincarcate cu grasime”. Ecografic, steatoza hepatica poate fi clasificata in usoara, moderata sau severa, cu mentiunea ca acuratetea ecografiei in detectia incarcarii cu grasime a ficatului este mai mica la pacientii obezi sau cu boala renala. Dar cum ajungem sa facem o ecografie abdominala? Dr. Elena Ciuperca spune ca uneori se intampla din cauza probelor hepatice modificate la un set de analize de rutina (ALT, AST sau GGT) sau in contextul evaluarii persoanelor la risc (pacienti obezi, diabetici, cu valori crescute ale colesterolului si/sau trigliceridelor in sange); adesea insa se descopera intamplator la o ecografie realizata din motive nelegate de ficat.

Odata stabilit diagnosticul de steatoza hepatica, pacientul trebuie evaluat pentru a vedea daca are risc de progresie a bolii de ficat, avertizeaza medicul: „Doua trasaturi se asociaza cu riscul de progresie, si anume inflamatia ficatului si fibroza avansata, standardul de aur in diagnostic fiind biopsie hepatica. Avand in vedere numarul mare de persoane cu aceasta afectiune, nu se poate aplica insa in practica; in plus, trebuie luate in considerare si alte elemente – costul, invazivitatea, acceptabilitatea si variabilitatea probelor. De aceea, in ultimii ani se incearca dezvoltarea de alternative non-invazive pentru detectia inflamatiei si fibrozei hepatice. In practica de zi cu zi folosim ca indicii ale inflamatiei cresterea probelor hepatice (TGP, TGO) sau un test de sange – NashTest. Dar, pentru evidentierea fibrozei avansate avem mai multe posibilitati care permit selectarea pacientilor cu risc crescut: indicatori biologici care includ teste de sange si parametrii clinici – patentati (ex. Fibrotest) sau nepatentati (FIB-4, NAFLD fibrosis score), precum si evaluarea rigiditatii hepatice prin elastografie (care se poate realiza fie prin ecografie, fie prin rezonanta magnetica)”.

In faza de debut a bolii, simptomele sunt minore si nespecifice. Printre manifestarile ficatului gras se numara tulburarile de tranzit intestinal, starea de oboseala accentuata, cresterea sau scaderea in greutate etc. In fazele mai avansate, ficatul bolnav are simptome mai evidente, precum icter – o ingalbenire a pielii sau a albului ochilor din cauza unui exces de bilirubina, un pigment galbui –, edeme sau ascita – acumularea de lichid in cavitatea peritoneala. De asemenea, pot sa apara tulburari de memorie si dificultati de concentrare. La examenul fizic, medicul poate sesiza o hepatomegalie – marirea in dimensiuni a ficatului –, iar in cazuri mai avansate, cum este ciroza, apare si splenomegalia – marirea in volum a splinei.

Risc de complicatii severe

Dr. Ciuperca sustine ca ficatul gras nonalcoolic este de cele mai multe ori o afectiune usoara, fara consecinte hepatice semnificative; totusi, 20-30% din persoanele cu acest diagnostic dezvolta o boala hepatica progresiva, iar 10-20% din acestia ajung la ciroza hepatica, cu riscurile si complicatiile sale. De asemenea, riscul de cancer hepatic este crescut la persoanele cu ficat gras, in special la cei cu ciroza hepatica (4/5 cazuri); una din cinci persoane cu cancer hepatic dezvoltat in acest context nu are insa ciroza hepatica, cu alte cuvinte cancerul hepatic poate aparea pe un ficat gras chiar inainte de a fi sever afectat pe parcursul progresiei bolii. „Avand in vedere aceste complicatii, este important sa selectam pacientii cu risc de progresie spre boala hepatica avansata. Forma activa a acestei afectiuni se numeste ‚stetohepatita nonalcoolica’ si asociaza inflamatie a celulelor hepatice; in aceasta situatie exista o progresie mai rapida catre fibroza (cicatrice) hepatica”, avertizeaza specialistul.

Regim alimentar strict

Medicii spun ca, in general, dupa trei luni de regim alimentar echilibrat, combinat cu o medicatie hepatoprotectoare, formele usoare si moderate de steatoza se recupereaza treptat. Tratamentul se bazeaza in primul rand pe respectarea unui regim igieno-dietetic, ce consta in reducerea sau mentinerea greutatii corporale la valori aproape de normal, mentinerea trigliceridelor, colesterolului si glicemiei in limite normale, exercitii fizice regulate, respectarea orelor de odihna si somn, evitarea stresului, schimbarea regimului alimentar etc. Este recomandata reducerea consumului de medicamente si cure cu antioxidanti (vitamina C sau E), care sa ajute ficatul gras sa se curete de toxine si plante medicinale cu rol de protectie hepatica. Printre alimentele permise se numara cerealele integrale, legumele, fructele, leguminoasele, lactatele degresate, ouale de prepelita, carnea slaba de pui si vita, somon si macrou. Leguminoasele si cerealele integrale, de exemplu, contin fibre care ajuta organismul sa elimine rapid grasimile nesanatoase, in timp ce pestele este bogat in acizi grasi esentiali omega 3 si omega 6, care reduc nivelul de colesterol si scad numarul trigliceridelor din sange.

Aceasta afectiune se asociaza frecvent cu alte boli metabolice: obezitate (51%), diabet zaharat (22%), dislipidemie (69%), hipertensiune arteriala (39%).

Recuperare. Tratament medicamentos:
– medicamentele hipolipemiante, care scad nivelul de grasimi din sange
– protectoarele hepatice, care ajuta la conservarea celulelor hepatice
– produsele care contin fie aminoacizi esentiali, fie silimarina

 

 

Articol realizat si publicat de redactia Doctorulzilei.ro
Accesati sursa aici

Colecistul reprezinta un organ de depozitare a bilei interprandial, necesara unei digestii optime. Atunci cand in interiorul colecistului se formeaza calculi apare durerea specifica cunoscuta drept colica biliara (durere localizata in abdomenul superior drept cu iradiere in umarul drept asociata cu greata si varsaturi).

O provocare frecvent intalnita in practica o reprezinta colica biliara in absenta pietrelor (alitiazica) care desemneaza durerea cu localizare in abdomenul superior drept cu iradiere in umarul drept, accentuata de o masa bogata in grasimi care contracta puternic colecistul si asociata frecvent cu senzatia de greata si varsatura pe terenul unui colecist fara pietre, aparent fara modificari la prima vedere la evaluarea ecografica. Examenul clinic si testele de laborator (probele hepatice si pancreatice) sunt in parametrii normali.

Studiile arata ca in 15 % dintre operatiile de colecist nu s-au gasit calculi in colecist, interventia efectuandu- se in contextul unei colici biliare alitiazice persistente si suparatoare sau al colecistitei alitiazice (produsa adesea prin afectarea circulatiei colecistului), entitate total diferita de prima.

Se pare ca aceasta afectiune apare in general la femeile de varsta tanara  mimand colica biliara litiazica (produsa de prezenta calculilor in colecist).

Cauze

Mai mult de jumatate dintre pacientii cu colica biliara alitiazica colecistectomizati au calculi foarte mici microscopic. O analiza a continutului biliar este necesara in acest sens. La o alta parte importanta a acestor pacienti s-a dovedit pe probe examinate histologic existenta colesterolozei (depunerea colesterolului in peretele veziculei biliare cu ingrosarea si rigidizarea acestuia) care poate altera contractarea eficienta a colecistului.

O alta categorie de pacienti care prezentau aceleasi simptome au avut inflamatie importanta la nivelul peretelui colecistului dupa scoaterea acestuia, caracteristica colecistitei cronice alitiazice.

La pacientii cu examen histopatologic normal al colecistului s-a observat ca durerea poate fi generata de lipsa de coordonare intre contractia colecistului si relaxarea sfincterului Oddi (un muschi circular important care controleaza eliberarea bilei in intestin).

Ultimul tip reprezinta pacientii cu colica biliara functionala, cauza sustinuta cu atat mai mult cu cat pacientul  asociaza si alte afectiuni functionale gastrointestinale explicate prin hipersenzitivitate viscerala.

Tratament

Cand operam colecistul la un pacient cu colica biliara alitiazica?

Colecistectomia ramane o decizie dificila in cazul acestor pacienti. Episoadele colicative recurente, agasante cu evolutie indelungata sustin decizia terapeutica. Pentru pacientii cu microcristale in continutul biliar, aproape jumatate dintre cei cu colica biliara alitiazica, solutia terapeutica este colecistectomia. Totodata colecistectomia este o solutie terapeutica pentru pacientii cu dismotilitate bliara (afectarea contractiei colecistului), la care examenul histopatologic a evidentiat colecistita cronica la 90 % dintre pacienti.

 

 

Articol realizat si publicat de redactia Doctorulzilei.ro
Accesati sursa aici

Cancerul de pancreas este o boala raspandita in intreaga lume. Doamna doctor Adelina Popescu, medic specialist gastroenterolog la Clinica DigestMed a oferit pentru cititorii Doctorul Zilei cele mai importante detalii despre acest tip de cancer.

Pancreasul este un organ abdominal situat in spatele stomacului, care are doua functii majore in organism: reglarea glicemiei, prin secretia de insulina si digestia alimentelor, prin secretia de enzime. Cancerul de pancreas este unul dintre cele mai agresive forme de cancer si cu mortalitate crescuta. In Romania, incidenta este de circa 4%, ocupand locul 9 ca frecventa in clasamentul diferitelor tipuri de cancer. In America, insa, ocupa locul 4, fiind mult mai des intalnit. Exista doua tipuri de cancer de pancreas: adenocarcinomul, care isi are originea in celulele canalelor pancreatice si tumorile neuroendocrine, care isi au originea in tesutul endocrin din pancreas. Cea mai frecventa si agresiva forma este adenocarcinomul.

Exista o serie de factori de risc care pot predispune la aparitia cancerului de pancreas:
Factori de risc care tin de noi
– Fumatul – creste de doua ori riscul aparitiei cancerului de pancreas fata de nefumatori
– Obezitatea
– Expunerea la anumite chimicale

Factori de risc care nu pot fi modificati:
– Varsta peste 45-50 ani
– Sexul masculine
– Rasa neagra
– Istoricul familial
– Sindroamele genetice ereditare – sindromul cancerului ovarian si mamar (mutatia genelor BRCA1, BRCA 2), sindromul Lynch, sindromul Peutz-Jeghers, pancreatita familiala
– Pancreatita cronica – consumul cronic de alcool poate duce la aparitia pancreatitei cronice, care ulterior poate degenera in cancer de pancreas

Simptomele cancerului de pancreas apar cand acesta este destul de avansat. In stadiile incipiente este asimptomatic si este descoperit intamplator in urma efectuarii unor investigatii imagistice de rutina, precum ecografia abdominala. Cancerul de pancreas avansat se manifesta prin simptome precum durere in etajul abdominal superior, de multe ori cu iradiere in coloana, icter (tegumente si sclere de culoare galbena), steatoree (scaune moi, nelegate, care plutesc deasupra apei), scadere in greutate involuntara si multe alte simptome digestive nespecifice (greata, varsaturi, balonare etc).

Daca apar manifestari care pot ridica suspiciunea de cancer de pancreas, trebuie efectuate analize de sange si investigatii imagistice sub indrumarea medicului specialist. Analizele de sange uzuale pot arata probe inflamatorii crescute, enzime hepatice crescute, GGT si bilirubina crescute, enzime pancreatice crescute, hiperglicemie, markeri tumorali crescuti (CA 19-9, CEA).

De mentionat este faptul ca makerii tumorali nu cresc intotdeauna in cancerul de pancreas si ca o valoare normala a lor nu exclude acest diagnostic. Prima investigatie imagistica in diagnosticul cancerului de pancreas este ecografia abdominala. Este, intr-adevar, o investigatie dependenta de operator si de pacient (evaluare dificila la pacientii balonati si obezi), insa orienteaza diagnosticul. Daca exista modificari la nivelul pancreasului, rezultatul ecografiei se completeaza cu o evaluare tomografica sau prin rezonanta magnetica cu substanta de contrast intravenoasa. Aceste investigatii pot pune diagnosticul de cancer de pancreas, dar, de cele mai multe ori este necesara biopsierea formatiunii tumorale pancreatice pentru certitudine si pentru a stabili tipul de tumora. Uneori sunt necesare metode diagnostice complementare: colangiopancreatografia endoscopica retrograda (ERCP), prin care se vizualizeaza caile biliare si pancreatice, si ecoendoscopia, care vizualizeaza tumora si extensia ei regionala; prin ambele metode se pot preleva si biopsii.

Dupa diagnosticarea unei tumori pancreatice maligne, se face stadializarea prin tomografie computerizata sau rezonanata magnetica nucleara cu substanta de contrast, evaluandu-se extensia locala si/sau la nivelul celorlalte organe. Stadiile incipiente, desi rare, sunt rezecabile chirurgical si chiar curabile. Operatia clasica in cancerul de cap de pancreas este duodenopancreatectomia cefalica (procedura Whipple), prin care se rezeca jumatate din pancreas si duodenul. Din nefericire, majoritatea pacientilor sunt diagnosticati in stadii avansate, depasite chirurgical. Tumorile pancreatice avansate sunt fie extinse regional la nivelul vaselor si organelor din jur, fie extinse la distanta in plamani, ficat, creier etc. Tratamentul chirurgical in aceste situatii este paliativ, fiind util doar in rezolvarea unor complicatii asociate bolii. Chimioterapia si radioterapia sunt necesare ca tratament adjuvant in formele de cancer incipiente, reducand riscul de recidiva, sau ca tratament paliativ pentru prelungirea vietii si diminuarea durerii in formele avansate. Durerea in cancerul de pancreas este violenta si raspunde greu la analgezicele uzuale, de cele mai multe ori fiind necesare medicamente opioide, precum morfina. Prognosticul cancerului de pancreas este prost si supravietuirea la 1 an este sub 28%.

Sodiul are roluri esentiale in organism. „Bun prieten cu apa, este responsabil in special de mentinerea volemiei si a tensiunii arteriale, precum si a retinerii apei in celule. Insa, sodiul este implicat si in transmiterea impulsurilor nervoase, in contractia musculara, in contractia muschiului inimii, precum si in absorbtia si transportul glucozei, aminoacizilor sau clorului”, explica dr. Elena Tanase, medic specialist medicina interna, consultant de nutritie DigestMed. “Astfel, un nivel redus de sodiu va avea drept consecinta scaderea tensiunii arteriale, cu stare de slabiciune, oboseala, tahicardie, crampe musculare. Manifestarile vor fi cu atat mai severe, cu cat deficitul este mai important”, adauga specialistul. 

Sodiul din alimentatie este absorbit la nivel intestinal, intr-o proportie dependenta de ingestie. Daca mancam mai mult, vom absorbi mai mult. In cazul unui aport crescut, ii va creste concentratia in sange, declansand reflexul de sete. Ingestia ulterioara a apei va fi urmata de normalizarea nivelului seric de sodiu. Eliminarea sodiului se face pe cale renala in proportie de pana la 95% si implica mecanisme reglatorii complexe, in care functionalitatea normala a rinichiului joaca un rol esential. Adica, un aport excesiv de sodiu poate fi, un timp, compensat in contextul unei functii renale normale. Insa aportul constant excesiv de sodiu, respectiv de sare, este fara indoiala implicat in aparitia hipertensiunii arteriale, in special la asa numitii sensibili la consumul de sare.

Mai mult decat atat, acest aport excesiv constant se asociaza cu cresterea eliminarii ionului de calciu, cu aparitia pietrelor la rinichi si in unele cazuri chiar cu aparitia osteoporozei. Excesul de sare este un factor favorizant al obezitatii, independent de aportul caloric, si exista studii care il citeaza ca factor proinflamator.

 

 

[su_button url=”https://m.adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/sareabuna-rea-organismm-mituri-despre-sare-1_5cbdc869445219c57ed5d4ba/index.html” target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]

 

 

Interviu acordat de Dr. Elena Tanase redactiei Adevarul.ro.

 

In amestec cu sucul gastric din stomac, alimentele sufera transformari chimice si mecanice pentru asigurarea unei digestii optime. Ulterior, acestea sunt propulsate progresiv la nivel intestinal. In plus, sub actiunea sucului gastric acid sunt distruse numeroase bacterii nedorite care ajung la acest nivel odata cu alimentatia. Specialistul nostru, Dr. Bianca Istratie, a explicat pentru redactia csid.ro ce se intampla cu stomacul atunci cand se intervine chirurgical asupra lui.

“Complicatiile postoperatorii precoce survin in prima luna de la interventia chirurgicala si sunt in general apanajul tehnicii chirurgicale (hemoragia postoperatorie, dilacerarea zonei de sutura, fistulele, intarzierea evacuarii gastrice). Pacientii pot prezenta manifestari precoce dupa masa (sindrom de dumping precoce) care se exprima prin dureri sau crampe abdominale, diaree, flush (inrosire a fetei), palpitatii, transpiratii, senzatia de sfarseala, simptome care apar la 30 de minute dupa masa. Se recomanda urmatoarele masuri igieno- dietetice: mese mici, fractionate, bogate in alimente solide si sarace in carbohidrati (zaharuri, dulciuri, lapte dulce, fructe). Imediat dupa masa este indicat ca pacientul sa se culce pentru a incetini evacuarea gastrica. De asemenea, pot aparea manifestari la distanta de mese (sindromul de dumping tardiv) care se manifesta prin hipoglicemie la 2-3 ore dupa mese. Manifestarile apar, in special, dupa mesele bogate in carbohidrati si constau in slabiciune, ameteli, transpiratii, tremuraturi, stare de confuzie. Tulburarile inceteaza dupa ingestia de dulciuri. Pentru preventie se recomanda reducerea consumului de carbohidrati.”

 

[su_button url=”https://www.csid.ro/health/sanatate/dr-gastroenterolog-bianca-istratie-complicatiile-postoperatorii-ale-stomacului-18030169/” target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]

 

Interviu acordat de Dr. Bianca Istratie redactiei csid.ro.

 

Boala hemoroidala este o dilatatie a unor vase care exista in mod normal la nivelul anusului si al canalului anal. Vasele exista, nu sunt patologice, se numesc hemoroidale, dar in momentul in care se dilata excesiv se transforma in boala hemoroidala. Aceasta produce simptome si disconfort local. Nu exista o cauza precisa, exacta si bine definita pentru care apare aceasta afectiune, ci mai multe.

Printre acestea se numara constipatia, diareea, sarcina, nasterea, sedentarismul, ridicatul greutatilor, bolile inflamatorii intestinale, dar si mostenirea genetica. Potrivit Adelinei Popescu, medic specialist gastroenterolog, exista doua feluri de hemoroizi: interni si externi. „Cei interni sunt acoperiti de un strat denumit mucoasa, care nu prezinta sensibilitate la atingere, durere sau temperatura, in timp ce hemoroizii externi sunt acoperiti de piele, avand un grad inalt de sensibilitate.

Cele doua tipuri de hemoroizi au manifestari si modalitati de tratament diferite. Hemoroizii interni se manifesta cel mai frecvent prin sangerare rectala nedureroasa, prolapsul tesutului hemoroidal anal, mancarime, usturime sau durere anala. Sangerarea rectala hemoroidala, denumita in termeni medicali si rectoragie, apare la sfarsitul defecatiei, pe hartie sau in picatura in vasul de toaleta sau pe suprafata bolului fecal.

Este important de stiut cum apar aceste rectoragii si in ce cantitate, pentru ca aceste informatii pot face diferenta intre o sangerare hemoroidala si cea prezenta in cancerul colorectal, de exemplu, in rectocolita ulcerohemoragica sau in alte afectiuni ale colonului.”

 

[su_button url=”https://m.adevarul.ro/sanatate/medicina/cremele-nu-fac-sadispara-boala-hemoroidala-1_5c925957445219c57e765c8c/index.html” target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]

 

Interviu acordat de Dr. Adelina Popescu redactiei Adevarul.ro.

 

300.000 de teste rapide vor fi oferite in acest an pacientilor romani, in cadrul unui proiect integrat de testare pentru hepatita C. Dr. Elena Ciuperca, medic primar gastroenterolog, explica intr-un interviu pentru „Romania libera“ strategiile terapeutice pentru aceasta maladie.

Dr. Elena Ciuperca: „Pentru mult timp tratamentul hepatitei cronice cu virus C a fost suboptimal – bazat pe interferon, ulterior combinat cu ribavirina, cu multiple efecte secundare care afectau calitatea vietii si scadeau randamentul la persoanele active, iar la persoanele mai in varsta, cu boli asociate generau complicatii; in cea mai buna varianta de tratament speranta de a obtine un raspuns sustinut virusologic era de maxim 1 din 2 pacienti. incepand cu toamna anului 2015, devine disponibil si in Romania tratamentul antiviral fara interferon – primul produs fiind combinatia dasabuvir- ombitasvir-paritaprevir-ritonavir, iar in primul an de tratament au fost selectati doar pacientii cu ciroza hepatica compensata, deci pacientii cu boala hepatica veche, avansata. Raspunsul la tratament a fost unul uluitor – peste 95% din pacienti au avut raspuns virusologic sustinut, adica viremia nedetectabila la 12 saptamani de la finalul tratamentului.

in 2017, tratamentul (cu acelasi produs) a cuprins si pacientii cu fibroza avansata ( F3), precum si o mica parte din pacientii cu fibroza F2 care aveau afectiuni hematologice sau cu boala renala asociata infectiei cu virus C. De asemenea, au primit o sansa si pacientii cu ciroza decompensata – si anume tratamentul cu sofosbuvir si ledipasvir, un alt preparat antiviral interferon free. Rezultatele au fost la fel de bune, astfel incat incepand din septembrie 2018 protocolul de tratament cuprinde toate stadiile de boala hepatica, de la fibroza F1 la fibroza F4. De aceasta data, in afara de cele doua produse antivirale utilizate anterior, avem si un al treilea preparat – combinatia grazoprevir si elbasvir.”

Interviu acordat de Dr. Elena Ciuperca redactiei RomaniaLibera.ro.

 

[su_button url=”https://romanialibera.ro/sanatate/interviu-rl-cum-poate-fi-vindecata-hepatita-cronica-cu-virus-c-776134?fbclid=IwAR03c5fltLo1y5uqJVgkkNyOP2cCyciEDXm7freVp3rl2LwGepVM6N3xMP0″ target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]

 

Stilul de viata, in general, si alimentatia, in special, sunt responsabile de un sfert pana la o treime din cazurile noi de cancer. Factorii de risc legati de stilul de viata sunt reprezentati de alimentatia deficitara atat calitativ, cat si cantitativ, de sedentarism, de obezitate, de fumat si de consumul de alcool.

De ce apare cancerul?
Dr. Elena Tanase, specialist de medicina interna si consultant de nutritie: „Cand spunem generic cancer, de fapt, nu denumim o singura boala, ci peste o suta de tipuri de afectiuni. Cercetarile arata faptul ca pana la 10% din cazuri sunt din cauza mostenirii unor gene modificate. Restul cazurilor sunt consecinta factorilor de mediu. Fizici – de exemplu expunerea la diverse tipuri de radiatii, chimici – precum expunerea la azbest, aflatoxine care vin din alimente mucegaite, diverse pesticide – si biologici – expunerea la anumite virusuri.“ in functie de terenul pe care actioneaza, de durata si de cantitatea expunerii, acesti factori vor determina aparitia unor gene alterate, numite oncogene, responsabile de aparitia, cresterea si diseminarea celulelor canceroase. „Procesul este insa unul de durata, se poate intinde pe ani multi, ceea ce da o fereastra de timp, uneori generoasa, in care pot actiona factorii de protectie“.

Despre calitatea reziduurilor alimentare Potrivit medicului, cercetarile arata faptul ca stilul de viata, in general, si alimentatia, in special, sunt responsabile de o patrime pana la o treime din cazurile noi de cancer. Printre acestea se numara si cancerul colorectal. „Factorii de risc legati de stilul de viata sunt reprezentati de alimentatia deficitara, atat calitativ, cat si cantitativ, de inactivitate, de suprapondere/obezitate, de fumat si de consumul de alcool. in ceea ce priveste alimentatia si riscul de aparitie a cancerului colorectal, desi exista dovezi ca anumite alimente cresc acest risc, iar altele reprezinta un factor de protectie, este mai important sa privim dieta in ansamblu. Cu alte cuvinte, nu este suficient sa eliminam un anume aliment, trebuie global alimentatia sa fie una sanatoasa“, mai spune medicul specialist de medicina interna.

 

[su_button url=”https://adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/greselile-dieta-duc-lacancer-colon-1_5c812ccd445219c57efc731a/index.html?fbclid=IwAR30iCzM3wNpIbBVUazfsgWMXyqvX2EEAUOtgHyxh0YAqKnkeXqzGC-05Bg” target=”blank” style=”flat” background=”#f49833″ size=”5″ center=”yes” radius=”20″ icon=”icon: eye”] Aflati mai multe informatii utile de la specialistul nostru[/su_button]

 

Interviu acordat de Dr. Elena Tanase redactiei Adevarul.ro.