Etichetă: Tratament constipatie

Autor: Dr. Andreea Dumitru, medic specialist gastroenterolog

Constipația reprezintă o tulburare a tranzitului intestinal caracterizată prin scaune rare (mai puțin de 3 scaune pe săptămână), dificile și de consistență crescută. Se estimează că afectează milioane de persoane la nivel mondial, astfel încât constipația este considerată una dintre cele mai frecvente acuze digestive.

Este normal să nu existe scaun zilnic întrucât frecvența tranzitului intestinal variază destul de mult de la o persoană la alta. În general, este considerat normal orice interval între 3 scaune pe zi și 3 scaune pe săptămână.

Deși poate părea o problemă minoră, constipația persistentă poate afecta semnificativ calitatea vieții și poate ascunde, în anumite situații, afecțiuni digestive sau metabolice care necesită evaluare medicală. Din acest motiv, este important să înțelegem care sunt cauzele constipației și când este recomandat consultul gastroenterologic.

Când este normală constipația și când poate indica o problemă?

Nu orice modificare temporară a tranzitului intestinal înseamnă constipație. Frecvența scaunelor variază de la o persoană la alta, iar în multe situații poate fi considerată normală chiar și absența unui scaun zilnic.

Din punct de vedere medical, se consideră că o persoană este constipată dacă prezintă una sau mai multe dintre următoarele manifestări:

• mai puțin de 3 scaune pe săptămână
• scaune tari și fragmentate
• senzație de evacuare incompletă
• durere abdominală în timpul defecației
• efort semnificativ la defecație

O persoană sănătoasă are între 3 scaune pe zi și 3 scaune pe săptămână, iar scaunele sunt bine formate, de consistență plastică, sunt eliminate fără durere și fără efort și determină o senzație de evacuare completă.

În ceea ce privește durata simptomelor, putem vorbi despre constipație ocazională, care durează câteva zile sau săptămâni și apare din cauza schimbărilor în alimentație, a deshidratării sau a călătoriilor, și despre constipație cronică, care durează mai mult de 3 luni și se întâlnește în sindromul de intestin iritabil, cancerul colo-rectal, afecțiuni endocrine și metabolice (hipotiroidism, diabet zaharat), afecțiuni neurologice (scleroza multiplă, boala Parkinson), folosirea anumitor medicamente (opioide, antidepresive, suplimente de fier).

Care sunt cele mai frecvente cauze ale constipației?

Constipația apare adesea ca urmare a unor factori legați de alimentație, hidratare, activitate fizică sau anumite afecțiuni medicale. Cele mai frecvente cauze sunt:

• alimentația săracă în fibre: o dietă săracă în fructe, legume, leguminoase și cereale poate accentua constipația;
• hidratarea insuficientă: apa este esențială pentru o consistență potrivită a scaunului, iar atunci când aportul de apă este inadecvat scaunele pot fi mai tari și mai dificil de eliminat;
• sedentarismul: activitatea fizică stimulează peristaltica intestinală, adică mișcările naturale ale intestinului, iar lipsa activității fizice poate duce la constipație;
• stresul: la unele persoane, perioadele de suprasolicitare și stres influențează conexiunea dintre creier și intestin și pot favoriza apariția constipației;
• schimbările de rutină și amânarea mersului la toaletă: călătoriile, modificarea programului de muncă sau amânarea nevoii de a merge la toaletă pot afecta tranzitul intestinal și pot duce la constipație temporară;
• medicamente care pot favoriza constipația: analgezicele opioide, suplimentele cu fier, medicamentele antidepresive, precum și unele medicamente indicate în hipertensiunea arterială, boala Parkinson sau epilepsie pot încetini tranzitul intestinal;
• afecțiuni digestive sau metabolice asociate: sindromul de intestin iritabil, diverticuloza, cancerul colo-rectal, precum și diabetul zaharat și hipercalcemia pot favoriza constipația.

Ce simptome pot apărea împreună cu constipația?

Constipația poate fi însoțită de o serie de acuze digestive care variază de la o persoană la alta. Multe persoane cu constipație afirmă balonare și gaze intestinale în exces, acestea apar deoarece materiile fecale și gazele rămân mai mult timp în colon.

Constipația poate provoca dureri abdominale, crampe sau disconfort, iar de cele mai multe ori acestea se ameliorează după eliminarea scaunului.

Unele persoane au senzație de evacuare incompletă, chiar și după eliminarea scaunului. Această senzație poate să ducă la nevoia repetată de a merge la toaletă.

La pacienții cu constipație accentuată, acumularea conținutului intestinal poate să determine senzație de plenitudine, greață și chiar lipsa poftei de mâncare. Cu toate acestea, reducerea apetitului reprezintă un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat și care necesită atenția medicului specialist.

Eliminarea scaunelor tari și efortul repetat la defecație favorizează apariția hemoroizilor și fisurilor anale. În cazul acesta, se pot asocia și simptome precum durere la defecație, sângerare, mâncărime sau disconfort anal.

Ce poți face acasă dacă nu ai scaun de câteva zile?

În lipsa scaunului timp de câteva zile, se poate apela la mai multe metode simple care au rolul de a stimula tranzitul intestinal. Trebuie subliniat însă că dacă există semne de alarmă precum durere abdominală intensă, scaune cu sânge, vărsături, febră sau imposibilitatea de a elimina gaze, atunci cel mai indicat este un consult medical cât mai urgent.

Pentru combaterea constipației există următoarele recomandări:

• Consumă alimente bogate în fibre: fructe, legume, leguminoase (linte, fasole, năut), cereale integrale, semințe și nuci. Fibrele au rolul de a crește volumul scaunului și de a facilita eliminarea acestuia. Pentru mai multe informații despre rolul alimentației în prevenirea și ameliorarea constipației, poți consulta recomandările publicate de National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK).
• Asigură o hidratare corespunzătoare zilnic.
• Adoptă un program regulat de activitate fizică. Este binecunoscut faptul că mișcarea stimulează motilitatea intestinală. Exercițiile moderate (inclusiv mersul pe jos timp de 30 de minute pe zi) au un rol benefic asupra tranzitului intestinal.
• Creează o rutină pentru mersul la toaletă. Încercarea de a merge la toaletă la aceeași oră zilnic poate ajuta organismul să se obișnuiască cu un ritm regulat.
• Utilizează laxativele și remediile naturiste cu prudență. Unele laxative disponibile fără rețetă medicală pot fi de folos pe termen scurt, însă ele nu sunt o soluție pe termen lung dacă nu se descoperă cauza constipației și pot avea reacții adverse dacă sunt folosite excesiv.

Când trebuie să mergi la gastroenterolog?

Consultul medical efectuat de un medic gastroenterolog este recomandat în următoarele situații:

• constipație persistentă sau agravată
• sânge în scaun
• modificări recente ale tranzitului intestinal
• dureri abdominale importante
• vărsături
• imposibilitatea eliminării gazelor
• scădere în greutate
• anemie evidențiată la analizele de sânge

Cum se stabilește diagnosticul?

Consultația gastroenterologică presupune o discuție despre simptomele apărute și istoricul medical, precum și un examen fizic care include evaluarea abdomenului și o examinare a regiunii anorectale dacă aceasta este necesară.

În funcție de contextul clinic, medicul poate recomanda analize de sânge și de scaun pentru identificarea cauzei constipației sau a complicațiilor apărute. Analizele recomandate cel mai frecvent sunt:

• hemoleucogramă completă
• glicemie și electroliți serici
• hormoni tiroidieni
• test pentru hemoragii oculte în scaun

Investigațiile imagistice sunt recomandate atunci când există suspiciunea unei modificări a tubului digestiv sau atunci când simptomele sunt persistente și dificil de explicat. În unele situații, medicul gastroenterolog poate solicita:

• ecografie abdomino-pelvină
• radiografie abdominală
• tomografie computerizată (CT) abdominală

Colonoscopia permite examinarea directă a interiorului colonului, iar astfel se pot identifica afecțiuni precum polipi, inflamații, ulcere sau tumori. Colonoscopia poate fi necesară atunci când:

• constipația este recent instalată sau persistentă
• există sânge în scaun
• apare scădere involuntară în greutate
• este prezentă anemia pe analizele de sânge
• există istoric personal sau în familie de polipi sau tumori colorectale

Tratamentul și prevenirea constipației

Tratamentul constipației depinde de cauza care a dus la apariția acesteia, iar abordarea terapeutică este unică pentru fiecare pacient în parte. Planul de tratament are ca scop ameliorarea simptomelor și corectarea factorilor care au dus la apariția constipației. De exemplu:

• constipația dată de o alimentație săracă în fibre se poate ameliora după modificarea dietei
• constipația asociată anumitor medicamente poate impune reevaluarea tratamentului și eventual schimbarea acestuia
• constipația secundară unor afecțiuni precum diabetul zaharat sau hipotiroidismul poate necesita tratarea bolii de fond

În unele cazuri, medicul poate să recomande laxative în funcție de cauza constipației și severitatea simptomelor. Există mai multe tipuri de laxative, iar alegerea acestora depinde de cauza constipației și de recomandarea medicului. În anumite situații pot fi utilizate și supozitoare cu glicerină și clisme sau medicamente prokinetice care au rolul de a stimula peristaltica intestinală.

Modificările stilului de viață reprezintă primul pas atât în tratarea constipației, cât și în prevenirea recurențelor. Măsurile recomandate sunt:

• menținerea unei alimentații echilibrate, bogate în fibre și a unei hidratări adecvate
• activitatea fizică constantă
• respectarea unei rutine zilnice pentru mersul la toaletă și evitarea amânării mersului la toaletă
• gestionarea stresului

Deși constipația este frecvent întâlnită și adesea are cauze inofensive, simptomele persistente nu trebuie ignorate. Evaluarea medicală este recomandată atunci când constipația se agravează progresiv, durează mai multe săptămâni sau luni, nu răspunde la modificările stilului de viață și tratament sau dacă apar simptome de alarmă.

Consultul medical este esențial atât pentru identificarea unor afecțiuni digestive, metabolice sau neurologice asociate, cât și pentru stabilirea celui mai potrivit plan de tratament.

Concluzii

Constipația este o afecțiune digestivă frecventă care poate afecta persoane de toate vârstele. De cele mai multe ori, aceasta este legată de stilul de viață, precum alimentația săracă în fibre, sedentarismul sau stresul și se poate ameliora prin măsuri simple adoptate acasă.

Deși perioadele ocazionale de constipație sunt, de regulă, lipsite de gravitate, simptomele persistente sau recurente nu trebuie ignorate.

Consultul medical este necesar atunci când constipația persistă, se agravează sau dacă se asociază semne de alarmă: sânge în scaun, dureri abdominale intense, scădere în greutate, anemie sau modificări recente ale tranzitului intestinal. O evaluare medicală realizată la timp poate să identifice cauza și se poate începe un tratament adecvat care are rolul de a îmbunătăți calitatea vieții și de a preveni complicațiile.

Pentru evaluare și recomandări personalizate, vă puteți programa la un consult de specialitate online sau la numărul de telefon 021 9306.

Întrebări frecvente despre constipație (FAQ)

Este normal să nu ai scaun în fiecare zi?

Da, pentru unele persoane este normal să aibă scaun la două sau trei zile, atâta timp cât eliminarea este fără efort și nu există disconfort.

Câte zile fără scaun sunt considerate îngrijorătoare?

Nu există un număr exact de zile valabil pentru toată lumea. În general, lipsa scaunului mai mult de 3 zile, mai ales dacă apare și durerea abdominală, balonare severă, vărsături sau imposibilitatea de a elimina gaze, necesită evaluare medicală.

Ce alimente ajută în constipație?

Fructele, legumele, leguminoasele (fasole, linte, năut) și cerealele integrale contribuie la menținerea unui tranzit intestinal normal.

Pot lua laxative fără recomandare medicală?

Unele laxative pot fi eliberate fără prescripție medicală și pot fi utilizate pe termen scurt. Cu toate acestea, folosirea pe termen lung a laxativelor ar trebui discutată cu medicul gastroenterolog.

Constipația poate ascunde o afecțiune gravă?

Pentru majoritatea persoanelor, constipația are cauze legate de stilul de viață sau de anumite medicamente. Totuși, dacă este persistentă sau apar semne de alarmă, atunci poate indica o afecțiune care necesită investigații suplimentare.

Când trebuie să merg la gastroenterolog?

Este recomandat să consulți un gastroenterolog dacă constipația persistă sau se agravează, reapare frecvent sau dacă asociază semne de alarmă: sânge în scaun, dureri abdominale intense, scădere în greutate sau anemie.

Articol de Miruna Idu, medic specialist gastroenterologie pediatrică
Sursa: Csid.ro

Statisticile ne arată că această problemă este surprinzător de comună, afectând între 3% și 30% dintre copii la nivel global.

Constipația în lumea celor mici este mult mai mult decât o simplă întârziere a vizitelor la toaletă; este o provocare care afectează liniștea întregii familii și care, netratată corect, poate lăsa urme profunde asupra încrederii copilului. Chiar dacă este percepută adesea ca o afecțiune trecătoare, ghidurile actuale o definesc printr-un set de criterii riguroase, cunoscute sub numele de „Roma IV”. Conform acestora, nu numărăm doar zilele fără scaun, ci urmărim un tablou mai complex: dacă cel mic are mai puțin de două defecații pe săptămână, dacă elimină scaune de dimensiuni neobișnuit de mari sau dureroase, ori dacă prezintă comportamente evidente de reținere. Dr. Miruna Idu, medic specialist gastroenterologie pediatrică, ne-a explicat că atunci când aceste manifestări persistă mai mult de o lună, nu mai vorbim despre un episod izolat, ci despre o stare cronică ce necesită o strategie medicală bine pusă la punct.

Statisticile ne arată că această problemă este surprinzător de comună, afectând între 3% și 30% dintre copii la nivel global. Există trei momente critice în viața unui copil când riscul de a dezvolta constipație crește semnificativ: trecerea la hrana solidă, perioada de renunțare la scutec și începerea grădiniței sau a școlii. În aceste etape, sistemul digestiv și cel emoțional sunt intens solicitate. Totul pornește, de cele mai multe ori, de la un singur scaun mai tare care provoacă durere. Speriat de senzația neplăcută, copilul începe să se abțină voluntar. Această reținere duce la deshidratarea masei fecale în interiorul intestinului, făcând-o și mai greu de eliminat data viitoare. Astfel, se instalează un „cerc vicios al durerii”: cu cât se abține mai mult, cu atât durerea va fi mai mare, iar frica de toaletă se va accentua.

Constipația funcțională versus constipația organică

Este esențial să înțelegem diferența dintre constipația funcțională, care reprezintă 95% din cazuri și este legată de comportament și dietă, și cea de cauză organică, mult mai rară, dar care necesită investigații imediate. În timp ce forma funcțională apare adesea după un eveniment stresant sau o schimbare în alimentație, cauzele organice pot fi prezente încă de la naștere, motiv pentru care este necesar să fim atenți la următoarele aspecte: dacă bebelușul nu a eliminat primul scaun (meconiul) în primele 48 de ore de viață, dacă nu ia în greutate, dacă burtica este permanent umflată și tare sau dacă apar vărsături verzi (bilioase). Aceste semne pot indica probleme anatomice, cum este boala Hirschsprung, sau afecțiuni metabolice și alergii care necesită un tratament specific.

Constipația cronică: simptome

Simptomele constipației cronice depășesc sfera fizică. Pe lângă durerile abdominale care apar adesea în jurul buricului, copilul poate deveni iritabil, își poate pierde pofta de mâncare sau poate prezenta posturi de retenție ciudate – se ascunde, se încordează sau stă pe vârfuri – gesturi pe care părinții le confundă frecvent cu efortul de a ieși afară, când de fapt copilul face tot posibilul să se „țină”. O complicație frecventă este encoprezisul, acele „accidente” în care lenjeria se murdărește involuntar. Acest lucru se întâmplă deoarece intestinul, fiind prea plin și dilatat, își pierde sensibilitatea, iar scaunul mai moale se scurge pe lângă dopul fecal masiv, fără ca cel mic să simtă sau să poată controla procesul.

Diagnosticul pornește întotdeauna de la o discuție detaliată cu părinții și un examen clinic atent. Ecografia abdominală este adesea utilizată ca o metodă neinvazivă și rapidă pentru a evalua cât de încărcat este intestinul și pentru a măsura gradul de dilatare a rectului. Odată ce am confirmat prezența constipației cronice, tratamentul trebuie să fie unul de lungă durată, nu o soluție de moment. Prima etapă este adesea „dezimpactarea”, adică eliberarea burticii de masa fecală adunată, pentru a elimina sursa durerii. Ulterior, se trece la tratamentul de menținere.

Recuperarea completă depinde însă de răbdare și de reeducarea obiceiurilor. Alături de hidratarea corectă, care este absolut obligatorie pentru ca tratamentul să funcționeze, și o dietă bogată în fibre naturale, este nevoie de „antrenamentul la toaletă”. Recomandăm ca, după mesele principale, copilul să petreacă câteva minute pe toaletă, într-o poziție relaxată, cu picioarele sprijinite pe un înălțător pentru a facilita eliminarea naturală. Este un proces care poate dura luni de zile, deoarece intestinul are nevoie de timp să „uite” trauma și să funcționeze din nou corect. Nu uitați că oprirea prea devreme a tratamentului, imediat ce scaunul pare normal, este principala cauză a recidivelor. Succesul vine din constanță, sprijin emoțional și o colaborare strânsă cu medicul gastroenterolog.

Ghidul alimentar în constipația pediatrică

Pentru ca planul alimentar să funcționeze, trebuie să înțelegem că fibrele nu sunt un medicament magic, ele au nevoie de aport hidric adecvat. Fără hidratare, fibrele se transformă într-un “ciment” intestinal greu de eliminat, întreținând paradoxal constipația.

Alimente ce stimulează tranzitul

Acestea trebuie introduse treptat pentru a evita balonarea excesivă:

• Fructe cu „efect laxativ”: Perele (cu coajă), prunele (proaspete sau uscate, hidratate în prealabil), kiwi (excelent pentru motilitate) și strugurii.
• Legume verzi (Fibre insolubile): Broccoli, spanac, dovlecei și fasole verde. Acestea adaugă volum scaunului.
• Cereale integrale: Ovăzul (terci de ovăz), pâinea integrală sau neagră și pastele din grâu dur.
• Leguminoase: Lintea și năutul, care oferă o densitate mare de fibre per porție.
• Grăsimi sănătoase: Uleiul de măsline adăugat crud în mâncare ajută la „lubrifierea” tranzitului.

Alimente care favorizează constipația

Acestea ar trebui limitate sau echilibrate cu un aport suplimentar de lichide:

• Produse rafinate: Pâinea albă, orezul alb, pastele făinoase clasice și biscuiții din făină albă.
• Lactate în exces: Brânzeturile tari, laptele de vacă în cantități mari (pot cauza constipație prin mecanism alergic sau pur și simplu prin lipsa fibrelor).
• Fructe care „strâng”: Bananele verzi (necoapte) și merele decojite (pectina din mărul fără coajă poate încetini tranzitul).
• Dulciurile procesate: Ciocolata și produsele cu mult zahăr rafinat încetinesc motilitatea intestinală.

Articol scris de Dr. Adelina Popescu, medic specialist gastroenterolog

Constipatia este o tulburare de tranzit frecventa care se poate manifesta prin dificultatea la defecatie, scaun fragmentat sau de consistenta dura, senzatie de defecatie incompleta sau prin frecventa scaunelor mai mica de trei ori pe saptamana. Constipatia este o tulburare digestiva comuna mai ales la varstnici si la femei.

Principalele si cele mai frecvente cauze ale constipatiei sunt aportul scazut de fibre,  hidratare insuficienta si lipsa miscarii. Constipatia poate fi si consecinta multor afectiuni, precum: 

• boli neurologice (boala Parkinson, scleroza multipla, accidente vasculare cerebrale, traumatisme la nivelul coloanei vertebrale etc);
• boli endocrinologice (hipotiroidism, diabet zaharat, hipercalcemie);
• boli psihice (anorexia nervoasa);
• boli gastrointestinale (tumori colonice, colon lung congenital denumit dolicocolon, sindrom aderential, sindrom de intestin iritabil, dissinergism ano-rectal etc.).

 In plus, exista multe medicamente ce pot avea ca reactie adversa constipatia: 

• antidepresive;
• antipsihotice;
• antispastice;
• antihistaminice;
• suplimentele cu fier;
• antiacidele cu aluminiu;
• bariu;
• opioidele;
• antihipertensivele
• analgezicele etc.

Tratament pentru constipatie 

Tratamentul constipatiei se face individualizat, in functie de cauza declansatoare. Insa, masurile igieno-dietetice general valabile sunt aportul crescut de fibre, precum fructe si legume crude, cereale inmuiate in lapte sau apa, seminte de in, chia, consumul a 2-4 L de apa pe zi, in functie de greutatea fiecaruia, miscare zilnica de tip cardio de cel putin 30 min pe zi. Daca pacientul nu raspunde la schimbarea regimului alimentar, atunci se apeleaza la fibre sintetice si medicamentele laxative ca tratament pentru constipatie. Acestea sunt de mai multe tipuri: 

• laxative de volum – psylium, metilceluloza;
• laxative osmotice – lactuloza, polietilenglicol, sorbitol;
• laxative stimulante – senna, bisacodyl.

Pe langa laxative, exista si clisme sau supozitoare care pot stimula reflexul de defecatie si imnuia bolul fecal pentru a-l elimina usor.

Cand sunt necesare investigatii in plus pentru constipatie?

Exista cateva semne de alarma care ar trebui sa trimita pacientul cu constipatie la medicul gastroenterolog, si anume: 

• prezenta sangelui in scaun;
• agravarea constipatiei sau instalarea brusca a constipatiei;
• scaderea in greutate inexplicabila
• istoric de  cancer de colon  la rudele de gradul intai;
• anemie in analize sau  test de hemoragii oculte  pozitiv. 

Semnele de alarma impun efectuarea investigatiilor imagistice, in acest caz colonoscopia fiind de electie. Colonoscopia se face cu o pregatire in prealabil, care evacueaza materiile fecale din colon, ulterior se introduce un tub flexibil cu o camera de filmat in varf prin anus si se vizualizeaza interiorul colonului. Prin colonoscopie se pot decela tumori, polipi sau alte modificari ale intestinului gros care ar justifica constipatia. Exista si alte investigatii imagistice care pot analiza colonul cum sunt CT sau RMN, insa nu au aceeasi sensibilitate si specificitate precum colonoscopia. 

Medicii gastroenterologi din cadrul clinicii Digestmed sunt medici cu experienta in evaluarea si diagnosticarea patologiilor digestive, astfel ca pacientii cu constipatie pot fi tratati si investigati corespunzator. De asemenea, aparatura performanta utilizata in cadrul clinicii, contribuie la stabilirea unui diagnostic precis si la efectuarea interventiilor terapeutice endoscopice, precum polipectomia sau ligatura hemoroidala. Va asteptam la o programare.