2026-07-09

Nu ai scaun zile la rând? Cauzele constipației și când trebuie să mergi la medic

Autor: Dr. Andreea Dumitru, medic specialist gastroenterolog

Constipația reprezintă o tulburare a tranzitului intestinal caracterizată prin scaune rare (mai puțin de 3 scaune pe săptămână), dificile și de consistență crescută. Se estimează că afectează milioane de persoane la nivel mondial, astfel încât constipația este considerată una dintre cele mai frecvente acuze digestive.

Este normal să nu existe scaun zilnic întrucât frecvența tranzitului intestinal variază destul de mult de la o persoană la alta. În general, este considerat normal orice interval între 3 scaune pe zi și 3 scaune pe săptămână.

Deși poate părea o problemă minoră, constipația persistentă poate afecta semnificativ calitatea vieții și poate ascunde, în anumite situații, afecțiuni digestive sau metabolice care necesită evaluare medicală. Din acest motiv, este important să înțelegem care sunt cauzele constipației și când este recomandat consultul gastroenterologic.

Când este normală constipația și când poate indica o problemă?

Nu orice modificare temporară a tranzitului intestinal înseamnă constipație. Frecvența scaunelor variază de la o persoană la alta, iar în multe situații poate fi considerată normală chiar și absența unui scaun zilnic.

Din punct de vedere medical, se consideră că o persoană este constipată dacă prezintă una sau mai multe dintre următoarele manifestări:

• mai puțin de 3 scaune pe săptămână
• scaune tari și fragmentate
• senzație de evacuare incompletă
• durere abdominală în timpul defecației
• efort semnificativ la defecație

O persoană sănătoasă are între 3 scaune pe zi și 3 scaune pe săptămână, iar scaunele sunt bine formate, de consistență plastică, sunt eliminate fără durere și fără efort și determină o senzație de evacuare completă.

În ceea ce privește durata simptomelor, putem vorbi despre constipație ocazională, care durează câteva zile sau săptămâni și apare din cauza schimbărilor în alimentație, a deshidratării sau a călătoriilor, și despre constipație cronică, care durează mai mult de 3 luni și se întâlnește în sindromul de intestin iritabil, cancerul colo-rectal, afecțiuni endocrine și metabolice (hipotiroidism, diabet zaharat), afecțiuni neurologice (scleroza multiplă, boala Parkinson), folosirea anumitor medicamente (opioide, antidepresive, suplimente de fier).

Care sunt cele mai frecvente cauze ale constipației?

Constipația apare adesea ca urmare a unor factori legați de alimentație, hidratare, activitate fizică sau anumite afecțiuni medicale. Cele mai frecvente cauze sunt:

• alimentația săracă în fibre: o dietă săracă în fructe, legume, leguminoase și cereale poate accentua constipația;
• hidratarea insuficientă: apa este esențială pentru o consistență potrivită a scaunului, iar atunci când aportul de apă este inadecvat scaunele pot fi mai tari și mai dificil de eliminat;
• sedentarismul: activitatea fizică stimulează peristaltica intestinală, adică mișcările naturale ale intestinului, iar lipsa activității fizice poate duce la constipație;
• stresul: la unele persoane, perioadele de suprasolicitare și stres influențează conexiunea dintre creier și intestin și pot favoriza apariția constipației;
• schimbările de rutină și amânarea mersului la toaletă: călătoriile, modificarea programului de muncă sau amânarea nevoii de a merge la toaletă pot afecta tranzitul intestinal și pot duce la constipație temporară;
• medicamente care pot favoriza constipația: analgezicele opioide, suplimentele cu fier, medicamentele antidepresive, precum și unele medicamente indicate în hipertensiunea arterială, boala Parkinson sau epilepsie pot încetini tranzitul intestinal;
• afecțiuni digestive sau metabolice asociate: sindromul de intestin iritabil, diverticuloza, cancerul colo-rectal, precum și diabetul zaharat și hipercalcemia pot favoriza constipația.

Ce simptome pot apărea împreună cu constipația?

Constipația poate fi însoțită de o serie de acuze digestive care variază de la o persoană la alta. Multe persoane cu constipație afirmă balonare și gaze intestinale în exces, acestea apar deoarece materiile fecale și gazele rămân mai mult timp în colon.

Constipația poate provoca dureri abdominale, crampe sau disconfort, iar de cele mai multe ori acestea se ameliorează după eliminarea scaunului.

Unele persoane au senzație de evacuare incompletă, chiar și după eliminarea scaunului. Această senzație poate să ducă la nevoia repetată de a merge la toaletă.

La pacienții cu constipație accentuată, acumularea conținutului intestinal poate să determine senzație de plenitudine, greață și chiar lipsa poftei de mâncare. Cu toate acestea, reducerea apetitului reprezintă un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat și care necesită atenția medicului specialist.

Eliminarea scaunelor tari și efortul repetat la defecație favorizează apariția hemoroizilor și fisurilor anale. În cazul acesta, se pot asocia și simptome precum durere la defecație, sângerare, mâncărime sau disconfort anal.

Ce poți face acasă dacă nu ai scaun de câteva zile?

În lipsa scaunului timp de câteva zile, se poate apela la mai multe metode simple care au rolul de a stimula tranzitul intestinal. Trebuie subliniat însă că dacă există semne de alarmă precum durere abdominală intensă, scaune cu sânge, vărsături, febră sau imposibilitatea de a elimina gaze, atunci cel mai indicat este un consult medical cât mai urgent.

Pentru combaterea constipației există următoarele recomandări:

• Consumă alimente bogate în fibre: fructe, legume, leguminoase (linte, fasole, năut), cereale integrale, semințe și nuci. Fibrele au rolul de a crește volumul scaunului și de a facilita eliminarea acestuia. Pentru mai multe informații despre rolul alimentației în prevenirea și ameliorarea constipației, poți consulta recomandările publicate de National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK).
• Asigură o hidratare corespunzătoare zilnic.
• Adoptă un program regulat de activitate fizică. Este binecunoscut faptul că mișcarea stimulează motilitatea intestinală. Exercițiile moderate (inclusiv mersul pe jos timp de 30 de minute pe zi) au un rol benefic asupra tranzitului intestinal.
• Creează o rutină pentru mersul la toaletă. Încercarea de a merge la toaletă la aceeași oră zilnic poate ajuta organismul să se obișnuiască cu un ritm regulat.
• Utilizează laxativele și remediile naturiste cu prudență. Unele laxative disponibile fără rețetă medicală pot fi de folos pe termen scurt, însă ele nu sunt o soluție pe termen lung dacă nu se descoperă cauza constipației și pot avea reacții adverse dacă sunt folosite excesiv.

Când trebuie să mergi la gastroenterolog?

Consultul medical efectuat de un medic gastroenterolog este recomandat în următoarele situații:

• constipație persistentă sau agravată
• sânge în scaun
• modificări recente ale tranzitului intestinal
• dureri abdominale importante
• vărsături
• imposibilitatea eliminării gazelor
• scădere în greutate
• anemie evidențiată la analizele de sânge

Cum se stabilește diagnosticul?

Consultația gastroenterologică presupune o discuție despre simptomele apărute și istoricul medical, precum și un examen fizic care include evaluarea abdomenului și o examinare a regiunii anorectale dacă aceasta este necesară.

În funcție de contextul clinic, medicul poate recomanda analize de sânge și de scaun pentru identificarea cauzei constipației sau a complicațiilor apărute. Analizele recomandate cel mai frecvent sunt:

• hemoleucogramă completă
• glicemie și electroliți serici
• hormoni tiroidieni
• test pentru hemoragii oculte în scaun

Investigațiile imagistice sunt recomandate atunci când există suspiciunea unei modificări a tubului digestiv sau atunci când simptomele sunt persistente și dificil de explicat. În unele situații, medicul gastroenterolog poate solicita:

• ecografie abdomino-pelvină
• radiografie abdominală
• tomografie computerizată (CT) abdominală

Colonoscopia permite examinarea directă a interiorului colonului, iar astfel se pot identifica afecțiuni precum polipi, inflamații, ulcere sau tumori. Colonoscopia poate fi necesară atunci când:

• constipația este recent instalată sau persistentă
• există sânge în scaun
• apare scădere involuntară în greutate
• este prezentă anemia pe analizele de sânge
• există istoric personal sau în familie de polipi sau tumori colorectale

Tratamentul și prevenirea constipației

Tratamentul constipației depinde de cauza care a dus la apariția acesteia, iar abordarea terapeutică este unică pentru fiecare pacient în parte. Planul de tratament are ca scop ameliorarea simptomelor și corectarea factorilor care au dus la apariția constipației. De exemplu:

• constipația dată de o alimentație săracă în fibre se poate ameliora după modificarea dietei
• constipația asociată anumitor medicamente poate impune reevaluarea tratamentului și eventual schimbarea acestuia
• constipația secundară unor afecțiuni precum diabetul zaharat sau hipotiroidismul poate necesita tratarea bolii de fond

În unele cazuri, medicul poate să recomande laxative în funcție de cauza constipației și severitatea simptomelor. Există mai multe tipuri de laxative, iar alegerea acestora depinde de cauza constipației și de recomandarea medicului. În anumite situații pot fi utilizate și supozitoare cu glicerină și clisme sau medicamente prokinetice care au rolul de a stimula peristaltica intestinală.

Modificările stilului de viață reprezintă primul pas atât în tratarea constipației, cât și în prevenirea recurențelor. Măsurile recomandate sunt:

• menținerea unei alimentații echilibrate, bogate în fibre și a unei hidratări adecvate
• activitatea fizică constantă
• respectarea unei rutine zilnice pentru mersul la toaletă și evitarea amânării mersului la toaletă
• gestionarea stresului

Deși constipația este frecvent întâlnită și adesea are cauze inofensive, simptomele persistente nu trebuie ignorate. Evaluarea medicală este recomandată atunci când constipația se agravează progresiv, durează mai multe săptămâni sau luni, nu răspunde la modificările stilului de viață și tratament sau dacă apar simptome de alarmă.

Consultul medical este esențial atât pentru identificarea unor afecțiuni digestive, metabolice sau neurologice asociate, cât și pentru stabilirea celui mai potrivit plan de tratament.

Concluzii

Constipația este o afecțiune digestivă frecventă care poate afecta persoane de toate vârstele. De cele mai multe ori, aceasta este legată de stilul de viață, precum alimentația săracă în fibre, sedentarismul sau stresul și se poate ameliora prin măsuri simple adoptate acasă.

Deși perioadele ocazionale de constipație sunt, de regulă, lipsite de gravitate, simptomele persistente sau recurente nu trebuie ignorate.

Consultul medical este necesar atunci când constipația persistă, se agravează sau dacă se asociază semne de alarmă: sânge în scaun, dureri abdominale intense, scădere în greutate, anemie sau modificări recente ale tranzitului intestinal. O evaluare medicală realizată la timp poate să identifice cauza și se poate începe un tratament adecvat care are rolul de a îmbunătăți calitatea vieții și de a preveni complicațiile.

Pentru evaluare și recomandări personalizate, vă puteți programa la un consult de specialitate online sau la numărul de telefon 021 9306.