Etichetă: colecist

Autor: Dr. Monica Stana, Medic specialist gastroenterolog

Explorând complexitățile sistemului digestiv, întâlnim frecvent afecțiunile vezicii biliare, iar litiaza biliară se distinge prin prevalența sa crescută. Această condiție, caracterizată prin formarea de calculi biliari sau „pietre la fiere”, reprezintă un punct de interes major în gastroenterologie datorită impactului semnificativ asupra calității vieții pacienților. Abordarea articolelor medicale privind acest subiect nu numai că își propune să pună accent pe aspectele fiziopatologice și clinice ale bolii, ci și să sublinieze importanța recunoașterii timpurii și a managementului adecvat al simptomelor.

Colecistul sau vezicula biliară este un organ situat sub ficat, cu rol în depozitarea sucului biliar secretat de celulele hepatice între mese. Sucul biliar sau bila are funcția principală de a digera grăsimile alimentare și de a ajuta la absorbția vitaminelor liposolubile. După ingestia alimentelor, creierul comandă colecistului să se contracte și să elimine prin canalul coledoc în tubul digestiv bila necesară digestiei.

Cea mai frecventă afecțiune a veziculei biliare este litiaza biliară, caracterizată prin prezența calculilor în colecist sau în calea biliară principală (canalul coledoc).

Calculii biliari, denumiți popular “pietre la fiere”, sunt depuneri de material solidificat format dintr-un amestec de colesterol, săruri de calciu din bilirubinat sau palmitat, proteine și mucină în diferite proporții. Sunt 3 tipuri de calculi în funcție de materialul predominant: de colesterol (75%), pigmentari negri (20%) și pigmentari maro (5%).

Factorii de risc care predispun la formarea calculilor biliari sunt:

• Sexul feminin;
• Vârsta peste 40 ani;
• Predispoziția genetică (persoanele care au în familie rude cu litiază biliară);
• Sarcina;
• Diabetul zaharat, ciroza hepatică, boala Crohn și rezectiile ileale, anemia hemolitică (patologii în care se distrug celulele roșii ale sângelui);
• Dislipidemia;
• Obezitatea, sedentarismul;
• Scăderea bruscă în greutate – diete exagerat restrictive cu consum < 800 kcal pe zi, după intervenții bariatrice: gastric sleeve, bypass gastric;
• Medicamente: care scad lipidele în sânge (fenofibrat, bezafibrat, ezetimib), ceftriaxonă, analogi de somatostatină (octreotid), terapii hormonale cu estrogeni, contraceptive orale.

Factori protectori care împiedică formarea calculilor biliari:

• Vitamina C;
• Dietă bogată în proteine vegetale, grăsimi mono și polinesaturate, nuci;
• Cafeaua;
• Mișcarea, sportul efectuat în mod regulat;
• Acidul ursodeoxicolic (ursofalk) administrat postoperator pacienților cu gastric sleeve sau bypass gastric pe o perioadă limitată.

O mare parte din pacienți rămân asimptomatici mult timp, uneori toată viața, descoperirea fiind întâmplătoare la o ecografie abdominală. Managementul depinde de simptomele pacientului, de imaginile descoperite ecografic și de apariția complicațiilor.

Când litiaza devine simptomatică și apare colica biliară, principalul simptom este durerea de la nivelul epigastrului sau hipocondrului drept, de intensitate mare, cu iradiere în spate sau în umărul drept, care nu cedează ușor la analgezicele obișnuite. Apare de obicei imediat după mese bogate în grăsimi, durează cel puțin 10-15 minute și poate fi însoțită de alte simptome cum ar fi greață sau vărsături.

Ca orice patologie și aceasta are complicațiile ei, unele destul de grave, cum ar fi:

• Colecistită acută (inflamația veziculei biliare);
• Pancreatită acută (inflamația pancreasului);
• Colangită acută (inflamația ductelor biliare);
• Cancer al vezicii biliare.

În aceste cazuri durerea este intensă, cu durată prelungită de peste 4-6 ore, însoțită de vărsături, febră, frison, îngălbenirea pielii (icter sclero-tegumentar), simptome ce determină pacientul să se prezinte la spital.

Investigația de elecție pentru litiază biliară este ecografia abdominală care pune în evidență cu ușurință calculii de la nivelul veziculei biliare. Pentru calculii migrați în calea biliară principală, ecografia nu este întotdeauna suficientă, putând fi necesare alte investigații imagistice cum ar fi:

• Tomografie Computerizată (CT);
• MRCP (colangio-RMN) – un RMN special care examinează căile biliare în amănunt;
• Ecoendoscopie (combină endoscopia cu ecografia și este realizată cu un endoscop ce are atașat în vârf un transductor ecografic) – imaginile obținute sunt mai clare și mai detaliate decât la o ecografie clasică;
• ERCP – metodă endoscopică folosită atât pentru diagnosticul litiazei din canalul biliar principal, cât și pentru tratament, realizând extracția calculilor cu ajutorul unui endoscop special.

Tratamentul chirurgical

Este indicat pacienților simptomatici, însă există totuși anumite situații în care riscul de a dezvolta neoplasm al veziculei biliare este mare, iar colecistectomia devine necesară chiar și în absența simptomelor:

• Anomalii de drenaj al ductului pancreatic (când ductul pancreatic se deschide în canalul biliar principal);
• Veziculă biliară de porțelan;
• Polipi ai peretelui veziculei biliare;
• Calculi de mari dimensiuni (>3 cm).

Tratamentul medicamentos

Acesta este util doar în cazul calculilor de colesterol sau preventiv postoperator după gastric sleeve și bypass gastric (acid ursodeoxicolic). Trebuie urmat cel puțin 6 luni, cu monitorizare ecografică a eficacității, iar riscul de reapariție al calculilor după întreruperea lui este ridicat, dacă factorii favorizanți persistă.

Tratamentul curativ rămâne cel chirurgical prin care se exclude colecistul. Intervenția chirurgicală se numește colecistectomie și se poate realiza laparoscopic pentru cazurile necomplicate, cu incizii minime și recuperare rapidă sau clasic pentru cazurile complicate.

În cazul pacienților asimptomatici (nu prezintă simptome specifice), care nu se încadrează în categoria celor cu risc crescut de a dezvolta neoplasm al veziculei biliare, colecistectomia nu este recomandată deoarece riscul de a dezvolta complicații postoperatorii este mai mare.

Complicațiile medicale frecvente ce pot apărea după colecistectomie pot fi:

• Refluxul biliar – pacientul simte gust amar frecvent;
• Diaree biliară – bila în exces deversată în intestine are efect iritativ și accelerează tranzitul;
• Sindrom postcolecistectomie – greață, vărsături, balonare, durere abdominală.

Există anumite studii care au arătat asocierea între colecistectomie și apariția neoplasmului de colon drept, de intestin subțire și esofagian prin modificarea circuitului lichidului biliar și acțiunea acizilor biliari asupra mucoaselor. Pacienții care fac colecistectomie fără indicații clare, doar pentru simpla prezență a pietrelor, fără să aibe simptome, pot avea repercusiuni nefavorabile pe termen lung. Efectuarea anuală a unei ecografii abdominale alături de analize de sânge uzuale, este suficientă pentru a monitoriza evoluția litiazei și pentru a stabili dacă este oportună colecistectomia.

În concluzie, este esențial să recunoaștem că, deși litiaza biliară poate fi o condiție cu un curs clinic adesea asimptomatic, neglijarea simptomelor și întârzierea tratamentului pot conduce la complicații severe. Prin urmare, accentul pe educație pentru sănătate, recunoașterea simptomelor și accesul la îngrijire medicală specializată sunt esențiale în prevenirea evoluției nefavorabile a acestei afecțiuni. Eforturile continue în cercetare și educație medicală vor contribui la îmbunătățirea strategiilor de diagnosticare și tratament, deschizând calea către o abordare mai eficientă și personalizată a îngrijirii pacienților cu litiază biliară.

Vă invităm să discutați cu un medic în oricare dintre centrele noastre medicale, DigestMed Aviației sau DigestMed Militari. De asemenea, aveți posibilitatea să vă programați vizita fie utilizând platforma noastră online, fie apelând la numărul 021 9306.

Articol scris de Dr. Bianca Istratie, medic specialist gastroenterolog

Litiaza biliara se refera la prezenta calculilor (pietrelor) in interiorul vezicii biliare si al cailor biliare. Calculii variaza in marime, putand avea de la cativa milimetri pana la cativa centimetri. Vezica biliara este un organ de mici dimensiuni, de forma saculara care se gaseste sub ficat si are rolul de a depozita bila secretata de ficat cu rol in digestia grasimilor.

Litiaza biliara – tratament 

La ora actuala nu exista un tratament medicamentos eficient pentru dizolvarea calculilor biliari. Astfel, in caz de episoade repetate de colica biliara, la un pacient cu litiaza biliara, in caz de aparitie a complicatiilor precum colecistita (inflamatia peretilor vezicii biliare produsa de împachetarea unui calcul, cel mai frecvent la nivelul ductului cistic) sau atunci cand calculii migreaza pe calea biliara principala generand complicatii precum pancreatita acuta biliara sau angiocolita, se recomanda inlaturarea pe cale chirurgicala, in cele mai multe situatii pe cale laparoscopica a veziculei biliare.

Litiaza biliara asimptomatica nu necesita tratament fiind suficienta monitorizarea periodica. 

Aparitia simptomelor specifice litiazei biliare veziculare sau coledociene, durerea la nivelul hipocondrului drept (colica biliara) asociata cu greata, varsaturi, uneori febra sau frisoane, stare de rau generala, icter sclero- tegumentar, urina hipercroma, scaune decolorate beneficiaza de tratament prin:

Colecistectomie laparoscopica 

In cazurile necomplicate de litiaza biliara, prin care se indeparteaza vezica biliara in intregime.

Colecistectomie prin abordare chirurgicala clasica

In situatiile de suprainfectie bacteriana a vezicii biliare sau in colecistitele complicate.

Pentru tratamentul litiazei biliare se practica ERCP (colangiopancreatografie endoscopica retrograda) care este o procedura endoscopica minim invaziva prin care se extrag si se inlatura calculii de pe calea biliara.

Cand este necesara interventia chirurgicala?

Printre indicatiile interventiei chirurgicale putem enumera:

• litiaza biliara simptomatica, cu colica biliară repetata, cu ecografie ce evidentiaza calculi la nivelul vezicii biliare, reprezinta cea mai frecventa indicatie a colecistectomiei laparoscopice;
• colecistita acuta litiazica simptomatica reprezinta o indicatie de colecistectomie pe cale laparoscopica;
• migrarea calculilor la nivelul caii biliare principale.

Sfaturi de la medicul specialist post-tratament litiaza biliara 

Recuperarea postoperatorie este destul de rapida in interventia pe cale laparoscopica. Dupa colecistectomie pacientul este bine sa respecte cateva indicatii dietetice. 

Astfel, recomandam sa se evite consumul de grasimi in exces (carne de porc, mezeluri, bacon prajit, lactate cu continut bogat de grasimi, untura, smantana, frisca, sosuri facute cu smantana, unt).

La inceput se recomanda alimente usor digerabile, consumate in portii mici si dese: carne de pasare, peste, lactate fara grasimi, legume, fructe, cereale integrale, orez.

In cazul in care apare diareea postoperatorie se recomanda antidiareice.

Daca esti in situatia de a avea nevoie de un tratament pentru litiaza biliara, te asteptam la Clinica DigestMed.

Articol scris de Dr. Monica Stana, medic specialist gastroenterolog

Digestia este una din cele mai complexe functii ale organismului uman. Ea reprezinta un proces prin care alimentele ingerate sunt transformate in substante nutritive, atat de necesare functionarii corpului uman. Colecistul sau fierea, cum i se spune in limbaj popular, este unul din organele care participa activ la acest proces prin eliberarea lichidului biliar in tubul digestiv. 

Ce este colecistul?

Colecistul  este un organ care contine un lichid, produs de secretie al ficatului (bila). Acesta lichid este colectat intre mese, intr-o cantitate diferita in functie de regimul alimentar al pacientului, de constitutie si de bagajul genetic pe care il detine.  In timpul meselor, bila este eliberata in calea biliara principala si ajunge in duoden unde participa la procesul de digestie si absorbtie a unor vitamine si lipide. 

Simptomele colecistului marit

Cand colecistul este marit, cel mai probabil acesta este inflamat. Colecistita este o complicatie care apare cel mai frecvent prin blocarea unui calcul in canalul biliar. Exista si alte cauze mai rare cum ar fi tumori ale canalelor biliare, infectii sau alte boli mai grave. Aceasta patologie se manifesta prin durere la nivelul hipocondrului drept (in partea superioara dreapta a abdomenului sub coaste) sau epigastru, gust amar, greata, uneori cu febra sau varsaturi. Aparitia icterului (coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor) indica aparitia complicatiilor. 

Cum se manifesta o criza de colecist?

Criza de colecist sau colica biliara se manifesta prin durere acuta  la nivelul hipocondrului drept sau epigastrului, care poate sa iradieze in coloana vertebrala, in omoplatul sau umarul drept. Aceasta poate persista pana cand dispare blocajul in cazul in care este produsa de calculi biliari. Exista situatii in care nu avem de-a face cu calculii, iar crizele biliare apar dupa mese abundente, colecistokinetice. In acest caz intre colici se mentine intoleranta la alimente colecistokinetice, cu persistenta simptomelor de tipul greturilor, varsaturilor, gustui amar, balonarii, arsurilor epigastrice.

Cand este indicat un consult medical si cum decurge?

In cazul in care simptomele amintite sunt persistente si/sau recurente este indicata efectuarea unui consult medical. Acesta presupune, pentru inceput, o discutie intre medic si pacient in care cel din urma relateaza simptomele suparatoare. Urmeaza examenul clinic cu pacientul intins pe pat, cand se examineaza abdomenul si se observa daca acesta prezinta durere la palpare sau prezinta mase abominale sugestive pentru un diagnostic. In cele din urma se stabileste un plan de investigatii, care poate presupune pentru inceput analize de sange si o ecografie abdominala. 

Ecografia abdominala este cea care transeaza diagnosticul. Se poate pune in evidenta un colecist marit, inflamat (peretele colecistului este ingrosat), cu sau fara calculi.

Cand este indicata operatia de colecist?

Litiaza biliara nu reprezinta o indicatie absoluta pentru interventie chirurgicala. De regula, daca aceasta este asimptomatica, nu se indica interventia chirurgicala. Se recurge la colecistectomie in urmatoarele situatii:

• Litiaza biliara simptomatica cand pacientul prezinta colici biliari.
• Colecistita acuta – inflamatia acuta a colecistului (cu sau fara calculi).
• Pacientii care prezinta “ vezicula de portelan” (formata prin depunerea de calciu in peretele colecistului) – deoarece au un risc crescut de a dezvolta cancer de vezica biliara.
• Prezenta polipilor de vezica biliara. Daca acestia sunt de peste 10 mm se indica efectuarea colecistectomiei indiferent de prezenta calculilor. Daca dimensiunea este intre 6 si 10 mm si exista calculi, atunci se va lua in considerare interventia chirurgicala. 
• Litiaza biliara asimptomatica in asociere cu colangita sclerozanta primitiva.
• Litiaza biliara asimptomatica in aceeasi sedinta pentru scoaterea splinei in patologia numita siclemie (boala severa a sangelui).

Se poate face efort dupa operatia de colecist?

Refacerea organismului dupa colecistectomie este destul de rapida. Daca interventia a fost realizata laparoscopic si nu au fost complicatii, externarea se poate face chiar a doua zi. Dupa 3-4 zile pacientul isi poate relua activitatea fizica usoara, iar dupa aproximativ 2 saptamani poate sa isi reia activitatea complet, dar fara mari eforturi. Refacerea completa poate dura cateva luni. In aceasta perioada este recomandata evitarea fortarii musculaturii abdominale prin efort fizic, deoarece operatia se poate vindeca defectuos, cu riscul de aparitie a eventratiilor. 

In cazul in care operatia a fost realizata clasic sau au existat diverse complicatii, recuperarea se face mai incet in functie de organismul fiecaruia. 

Operatia de colecist – beneficii si contraindicatii

Principalele beneficii ale operatiei de colecist in cazul litiazei biliare, sunt date de indepartarea riscului de a dezvolta complicatii, unele din ele fiind redutabile. Este vorba de complicatii infectioase (colecistita acuta, colangita – infectia cailor biliare), blocarea calculilor pe traseul canalului biliar principal cu aparitia icterului mecanic, afectarea posibila pancreatica (pancreatita acuta). Colecistita cronica, o alta complicatie evolutiva, pe termen lung, poate duce la cancer de colecist.   

In ceea ce priveste contraindicatiile operatiei de colecist, putem spune ca fiecare caz trebuie evaluat individual in functie de durata simptomelor,  complicatii locale sau generale, varsta pacientilor si  patologiile asociate. Acestea sunt apreciate in mod corespunzator de medicul chirurg care va efectua procedura. 

Dieta alimentara dupa operatie

Dieta alimentara este importanta dupa o operatie de colecist. Respectarea unui regim adecvat ofera o digestie buna, previne aparitia simptomelor si posibilelor complicatii date de absenta colecistului in organism. 

• Sunt interzise carnea grasa, grasimile de orice fel, conservele de carne, mezelurile, pestele gras, smantana, branzeturile grase, prajelile, maioneza, prajiturile cu crema. 
• Se recomanda evitarea fructelor crude si oleaginoase, ciorbe sau supe grase, alimente condimentate (piper, boia iute, usturoi, hrean, mustar), deserturi procesate, produse fainoase sau produse de patiserie. 
• Este interzis consumul de alcool si bauturi carbogazoase. Se permite doar consumul de apa plata sau slab mineralizata.
• Este permis consumul de peste slab, carne slaba de pui sau curcan, fierte, la gratar sau pregatire la abur. De asemenea, este indicat consumul de legume pregatite sanatos in diverse forme (sufleuri, piure, supe creme, budinci, salate), de branza dulce de vaci, lapte si iaurt cu continut scazut de grasimi. 

De ce sa alegi DigestMed?

Clinica DigestMed este formata dintr-o echipa de medici gastroenterologi cu experienta in domeniu, cu atestate in ecografie abdominala, capabili sa diagnosticheze rapid aceasta patologie. In plus, clinica dispunde de aparatura de ultima generatie cu ajutorul careia putem obtine informatii necesare formularii unui diagnostic corect.