Categorie: Aparitii media

Articol realizat în parteneriat și publicat de redacția voxbiz.md

Accesați sursa aici.

Postul Paștelui, supranumit Postul Mare, reprezintă pentru creștini una dintre cele mai importante perioade din an. Dincolo de însemnătatea sa religioasă, postul este o perioadă în care se produc extrem de multe transformări la nivel fizic, transformări recunoscute de către comunitatea medicală.

Din punct de vedere al nutriției, postul înseamnă abținerea de la alimente de origine animală, precum și de la alcool, iar efectele sale pozitive implică o îmbunătățire a sănătății generale și chiar prelungirea vieții.

Căror persoane le este contraindicat postul?

„Reducerea cu doar 12% a consumului zilnic de calorii poate îmbunătăți sănătatea generală a organismului și chiar prelungi durata de viață. Studiile de specialitate au surprins îmbunătățiri ale indicilor de masă corporală, ale toleranței la glucoză sau ale acțiunii insulinei, precum și scăderea proceselor inflamatorii. Mai mult decât atât, la persoanele care țin post se remarcă o creștere a performanțelor intelectuale și a eficienței acțiunilor cotidiene, instalându-se de asemenea un sentiment de claritate, flexibilitate și o energie pozitivă”, afirmă Maria Martac, biolog, consultant în nutriție și Health Coach în cadrul Clinicii DigestMed.

Postul poate fi ținut de către orice persoană sănătoasă din punct de vedere clinic, cu excepția copiilor în creștere și al femeilor însărcinate. Postul nu este recomandat persoanelor care suferă de cancer, malnutriție, diabet de tip 1 sau alte afecțiuni precum guta sau aritmia cardiacă. Nu în ultimul rând, postul nu este recomandat bătrânilor, persoanelor care au suferit transplanturi sau au tratamente imunosupresoare pentru diferite afecțiuni.

Alimente recomandate pentru a fi consumate în timpul postului

„Chiar dacă alegem să ținem post, organismul nostru are în continuare nevoie de toți macronutrienții (proteine, lipide și glucide) micronutrienții (vitamine, minerale), fibre și apă. Atunci când vorbim de sursele de proteine vegetale obligatorii, putem aminti mazărea, ciupercile, quinoa, fasolea, cânepa, năutul, amaranth-ul, alunele, migdalele, avocado, zarzavaturile, brocolli sau dovlecelul.

Dacă ne gândim la sursele de Omega 3 și 6, notăm aici semințele de in, ulei de floarea soarelui presat la rece, măsline sau dovleac. Printre carbohidrații complecși, cu descărcare prelungită, se numără orezul și pastele integrale, precum și biscuiții și pâinea din macris integral. Nu în ultimul rând, este important să consumăm fructe și salate din legume crude de exemplu morcov, țelină, pătrunjel, varză, gulie sau pregatite la aburi păstârnac, sparanghel, praz. De asemenea, recomand în aceste perioade consumul de ceaiuri medicinale neîndulcite din plante precum arnica, gălbenele, coada-șoricelului, gălbenele, soc, salvie, urzică, afin, tei, mentă, sânziene galbene, păpădie, tătănească”, adaugă Maria Martac.

Cele mai frecvente greșeli comise de persoanele care țin post

Doar pentru că în timpul postului putem consuma alimente de natură vegetală, nu înseamnă că trebuie să exagerăm cu ele. Astfel, este complet greșit să considerăm că putem ronțăi toată ziua dulciuri, covrigei, fructe sau semințe. Aportul excesiv de alimente, chiar daca nu sunt de origine animală, determină apariția rezistenței la insulină și creșterea țesutului adipos.

„Cel mai bun sfat pe care îl pot da persoanelor care țin post este să evite pe cât posibil așa numitele produse ‘de post’: covrigii, pateurile vegetale, gogoșile sau șnițelele din soia înecate în grăsimi trans (margarină). Majoritatea pline de zahăr, conservanți și coloranți care nu fac altceva decât să ne îngrașă și să ne îmbolnăvească”, avertizează specialistul DigestMed.

Articol realizat în parteneriat și publicat de redacția okmagazine.ro

Accesați sursa aici.

Postul Paştelui, supranumit Postul Mare, reprezintă pentru creştini una dintre cele mai importante perioade din an. Dincolo de însemnătatea sa religioasă, postul este o perioadă în care se produc extrem de multe transformări la nivel fizic.

„Reducerea cu doar 12% a consumului zilnic de calorii poate îmbunătăţi sănătatea generală a organismului şi chiar prelungi durata de viaţă. Studiile de specialitate au surprins îmbunătăţiri ale indicilor de masă corporală, ale toleranţei la glucoză sau ale acţiunii insulinei, precum şi scăderea proceselor inflamatorii. Mai mult decât atât, la persoanele care ţin post se remarcă o creştere a performanţelor intelectuale şi a eficienţei acţiunilor cotidiene, instalându-se de asemenea un sentiment de claritate, flexibilitate şi o energie pozitivă”, afirmă Maria Martac, biolog, consultant în nutriţie şi Health Coach.

Căror persoane le este contraindicat postul?

Postul poate fi ţinut de către orice persoană sănătoasă din punct de vedere clinic, cu excepţia copiilor în creştere şi al femeilor însărcinate. Postul nu este recomandat persoanelor care suferă de cancer, malnutriţie, diabet de tip 1 sau alte afecţiuni precum guta sau aritmia cardiacă. Nu în ultimul rând, postul nu este recomandat bătrânilor, persoanelor care au suferit transplanturi sau au tratamente imunosupresoare pentru diferite afecţiuni.

Alimente ideale în timpul postului

„Chiar dacă alegem să ţinem post, organismul nostru are în continuare nevoie de toţi macronutrienţii (proteine, lipide şi glucide) micronutrienţii (vitamine, minerale), fibre şi apă. Atunci când vorbim de sursele de proteine vegetale obligatorii, putem aminti mazărea, ciupercile, quinoa, fasolea, cânepa, năutul, amaranth-ul, alunele, migdalele, avocado, zarzavaturile, brocolli sau dovlecelul.

Dacă ne gândim la sursele de Omega 3 şi 6, notăm aici seminţele de in, ulei de floarea soarelui presat la rece, măsline sau dovleac. Printre carbohidraţii complecşi, cu descărcare prelungită, se numără orezul şi pastele integrale, precum şi biscuiţii şi pâinea din macris integral. Nu în ultimul rând, este important să consumăm fructe şi salate din legume crude de exemplu morcov, ţelină, pătrunjel, varză, gulie sau pregatite la aburi păstârnac, sparanghel, praz. De asemenea, recomand în aceste perioade consumul de ceaiuri medicinale neîndulcite din plante precum arnica, gălbenele, coada-şoricelului, gălbenele, soc, salvie, urzică, afin, tei, mentă, sânziene galbene, păpădie, tătănească”, adaugă Maria Martac.

Doar pentru că în timpul postului putem consuma alimente de natură vegetală, nu înseamnă că trebuie să exagerăm cu ele. Astfel, este complet greşit să considerăm că putem ronţăi toată ziua dulciuri, covrigei, fructe sau seminţe. Aportul excesiv de alimente, chiar dacă nu sunt de origine animală, determină apariţia rezistenţei la insulină şi creşterea ţesutului adipos.

„Cel mai bun sfat pe care îl pot da persoanelor care ţin post este să evite pe cât posibil aşa numitele produse ‘de post’: covrigii, pateurile vegetale, gogoşile sau şniţelele din soia înecate în grăsimi trans (margarină), care nu fac altceva decât să ne îngraşă şi să ne îmbolnăvească”, avertizează specialistul.

Când trebuie să ne adresăm medicului specialist?

Persoanele cu suferință digestivă persistentă (durere abdominală, balonare, tulburări de tranzit) trebuie să se adreseze medicului pentru a fi evaluate și a se stabili un diagnostic corect dar și pentru a primi un tratament care să amelioreze simptomele.

Mai rar sunt prezente în sindromul de intestin iritabil semne și simptome de alarmă: anemie, scădere în greutate, febră, sângerare rectală. În această situație, pacienții necesită evaluare medicală rapidă și investigații complexe, inclusiv colonoscopie. Aceste manifestări pot ține de o boală organică gravă care, în absența unui diagnostic prompt și, implicit, a unui tratament rapid, poate genera complicații sau poate fi fatală. De asemenea, simptomele progresive sau nocturne, prezentarea acută, istoricul familial de cancer colorectal sau de boli inflamatorii intestinale sunt argumente pentru prezentarea la medicul specialist.

Cum ne tratăm?

De cele mai multe ori, tratamentul este orientat spre rezolvarea principalelor simptome. Astfel, fibrele alimentare, în special cele solubile, sunt utile în tratamentul pacienților cu tulburări de tranzit. Pentru constipație se pot folosi laxative, durerea abdominală poate fi calmată cu antispastice sau ulei de mentă, în vreme ce în cazul balonării putem folosi probiotice sau antibiotice intestinale.

Însă, toate aceste măsuri pot fi inutile în lipsa unei bune comunicări medic-pacient, cu construirea unei relații de încredere și monitorizare constantă. Pacienții cu intestin iritabil dezvoltă un comportament de evitare a activităților care declanșează simptomele, însă acest lucru are un impact negativ și trebuie contracarat.

Atunci când se identifică o componentă emoțională importantă se poate solicita consiliere psihologică sau psihiatrică, iar medicația psihotropă poate fi necesară.

La ce alimente trebuie să renunțăm și cu ce le înlocuim

Dieta cel mai frecvent recomandată în sindromul de intestin iritabil este low FODMAP- dieta săracă în carbohidrați fermentabili. Dieta low FODMAP implică evitarea lactatelor cu lactoză (lapte de vacă, iaurt, budinci, ricotta, mascarpone, înghețată), a îndulcitorilor (miere, sirop de agave, sorbitol, maitol, xilitol), a anumitor fructe (mere, pere, piersici, mango, pepene, cireșe, nectarine, prune), legume (broccoli, sparanghel, sfeclă, ceapă, linte, fasole, mazăre, ciuperci, conopidă) și cereale (grâu, secară).

Pe de altă parte, pot fi consumate lapte și iaurt fără lactoză, brânzeturi fermentate, unele fructe (afine, banane, lime, portocale, căpșuni, pepene galben, kiwi), unele legume (păstârnac, cartof, măsline, salată, morcov, castravete, vânătă, napi), semințe (alune, arahide, nuci, semințe de pin) și unele cereale (orz, quinoa, porumb, orez).

Ca sursă de proteine se pot folosi ouăle, tofu, carnea de pui, porc, pește, vită. Această dietă nu se menține pe termen lung, ci timp de 6-8 săptămâni, apoi alimentele excluse sunt reintroduse treptat.

Dietele pe termen lung aduc un disconfort în plus pacientului care are adesea senzația că nu mai poate mânca nimic din ce îi place, de aceea sunt de evitat. O variantă este și să îți asculți propriul organism și să consumi mai rar sau mai puțin din alimentele care îți declanșează simptomele.

Suplimentele alimentare pentru digestie: Riscuri și beneficii

Unele dintre cel mai des utilizate suplimente alimentare în tratarea sindromului de intestin iritabil sunt probioticele. Acestea conțin microorganisme vii și sunt administrate pentru a regla microbiota intestinală.

„Probioticele nu prezintă riscuri când sunt administrate la persoanele imunocompetente și pot corecta unul din factorii cauzali ai intestinului iritabil – disbioza intestinală. Administrarea de probiotice poate oferi beneficii în ameliorarea balonării, durerii abdominale sau a tulburărilor de tranzit.

Alte suplimente folosite în colonul iritabil sunt fibrele alimentare. Fibrele alimentare solubile (orz, tărâțe de ovăz, psyllium) cresc volumul scaunului atunci când sunt consumate cu suficiente lichide și ameliorează tranzitul. Ele sunt rezistente la fermentarea de către bacteriile din colon și nu produc balonare și flatulență. Pe de altă parte, fibrele insolubile pot exacerba simptomele de balonare, distensie și pot provoca crampe abdominale. Dacă folosim însă fibre și nu consumăm suficiente lichide, acestea se pot impacta în lumenul intestinal și să împiedice astfel tranzitul,” avertizează dr. Elena Ciupercă.

Articol realizat în parteneriat și publicat de redacția greatdoc.ro

Accesați sursa aici.

De câte ori nu vi s-a întâmplat să aveți stare de greață înainte de un examen sau să vă doară burta înaintea unei ședințe importante? Despre fluturii din stomac nici nu mai vorbim. Sau de faptul că, atunci când simte dor de părinți, copilul are cel mai des dureri de burtă fără un motiv clar organic. Legătura dintre sistemul digestiv și emoțiile noastre este strânsă. Se spune despre intestinul gros că este al doilea creier pentru că în componența lui se află milioane de celule neuronale care funcționează destul de inteligent pe cont propriu (potrivit acestui studiu).

Mulți dintre noi avem manifestări digestive în situații de stres. Una dintre ele poartă denumirea de colon iritabil sau, în limbajul de specialitate, sindromul de intestin iritabil. Aceasta este o afecțiune din ce în ce mai frecventă care, deși nu este asociată cu complicații sau riscuri semnificative, are implicații majore în calitatea vieții celor afectați.

Ce este colonul iritabil?

Afecțiune complexă, colonul iritabil are manifestări intestinale precum dureri abdominale, constipație, diaree sau alternanță constipație-diaree, balonare, borborisme, scaune cu mucus, senzație de urgență sau de evacuare incompletă.

„Aceste simptome apar ca o consecință a unei multitudini de factori, dintre care unii, aparent, nu au nicio legătură cu intestinul. Este vorba de influențe din viața precoce (genetică, modele de comportament parental, cultură, traume, infecții), de factori psihosociali (tip de personalitate, stres, capacitate de adaptare) și factori fiziologici intestinali (alterări ale motilității, sensibilității viscerale, microbiotei, funcției imune intestinale). Toți acești factori se pot asocia, unii având pondere mai mare, alții, mai mică. Astfel, apare o perturbare a axei creier-intestin care caracterizează sindromul de intestin iritabil, o afecțiune care înregistrează o incidență în creștere în ultimii ani. Din experiența personală în ambulatoriul de specialitate, 1 din 4 pacienți se prezintă cu sindrom de intestin iritabil” afirmă dr. Elena Ciupercă, medic primar Gastroenterologie DigestMed.

Cauze declanșatoare și factori de risc

Cauzele declanșatoare ale intestinului iritabil diferă de la o persoană la alta. Uneori, vorbim despre o dereglare a factorilor care țin de fiziologia intestinală: probleme de motilitate, hipersensibilitate viscerală, modificări ale florei intestinale, creșterea permeabilității intestinale. În alte situații, factorii psihosociali sunt proeminenți: anxietatea, depresia, stresul familial sau profesional.

„Există și situații în care identificăm factori care au intervenit în urmă cu mai mult timp, în primii ani de viață: abuz sexual, agresiune fizică, părinți indiferenți sau excesiv preocupați de starea de sănătate. Este important însă și modul în care o anumită societate privește un simptom. De exemplu, există societăți în care diareea este suficient de frecventă încât să fie considerată normală,” spune dr. Elena Ciupercă.

În ceea ce privește factorii de risc, infecțiile intestinale cu virusuri și bacterii pot deregla funcțiile intestinului și să reprezinte astfel un factor de risc pentru instalarea sindromului de intestin iritabil. Alți factori de risc sunt utilizarea estrogenilor pre sau post menopauză, antibioticele, greutatea scăzută la naștere, intoleranțele alimentare și calitatea scăzută a vieții.

Când trebuie să ne adresăm medicului specialist?

Persoanele cu suferință digestivă persistentă (durere abdominală, balonare, tulburări de tranzit) trebuie să se adreseze medicului pentru a fi evaluate și a se stabili un diagnostic corect dar și pentru a primi un tratament care să amelioreze simptomele.

Mai rar sunt prezente în sindromul de intestin iritabil semne și simptome de alarmă: anemie, scădere în greutate, febră, sângerare rectală. În această situație, pacienții necesită evaluare medicală rapidă și investigații complexe, inclusiv colonoscopie. Aceste manifestări pot ține de o boală organică gravă care, în absența unui diagnostic prompt și, implicit, a unui tratament rapid, poate genera complicații sau poate fi fatală. De asemenea, simptomele progresive sau nocturne, prezentarea acută, istoricul familial de cancer colorectal sau de boli inflamatorii intestinale sunt argumente pentru prezentarea la medicul specialist.

Cum ne tratăm?

De cele mai multe ori, tratamentul este orientat spre rezolvarea principalelor simptome. Astfel, fibrele alimentare, în special cele solubile, sunt utile în tratamentul pacienților cu tulburări de tranzit. Pentru constipație se pot folosi laxative, durerea abdominală poate fi calmată cu antispastice sau ulei de mentă, în vreme ce în cazul balonării putem folosi probiotice sau antibiotice intestinale.

Însă, toate aceste măsuri pot fi inutile în lipsa unei bune comunicări medic-pacient, cu construirea unei relații de încredere și monitorizare constantă. Pacienții cu intestin iritabil dezvoltă un comportament de evitare a activităților care declanșează simptomele, însă acest lucru are un impact negativ și trebuie contracarat.

Atunci când se identifică o componentă emoțională importantă se poate solicita consiliere psihologică sau psihiatrică, iar medicația psihotropă poate fi necesară.

La ce alimente trebuie să renunțăm și cu ce le înlocuim

Dieta cel mai frecvent recomandată în sindromul de intestin iritabil este low FODMAP- dieta săracă în carbohidrați fermentabili. Dieta low FODMAP implică evitarea lactatelor cu lactoză (lapte de vacă, iaurt, budinci, ricotta, mascarpone, înghețată), a îndulcitorilor (miere, sirop de agave, sorbitol, maitol, xilitol), a anumitor fructe (mere, pere, piersici, mango, pepene, cireșe, nectarine, prune), legume (broccoli, sparanghel, sfeclă, ceapă, linte, fasole, mazăre, ciuperci, conopidă) și cereale (grâu, secară).

Pe de altă parte, pot fi consumate lapte și iaurt fără lactoză, brânzeturi fermentate, unele fructe (afine, banane, lime, portocale, căpșuni, pepene galben, kiwi), unele legume (păstârnac, cartof, măsline, salată, morcov, castravete, vânătă, napi), semințe (alune, arahide, nuci, semințe de pin) și unele cereale (orz, quinoa, porumb, orez).

Ca sursă de proteine se pot folosi ouăle, tofu, carnea de pui, porc, pește, vită. Această dietă nu se menține pe termen lung, ci timp de 6-8 săptămâni, apoi alimentele excluse sunt reintroduse treptat.

Dietele pe termen lung aduc un disconfort în plus pacientului care are adesea senzația că nu mai poate mânca nimic din ce îi place, de aceea sunt de evitat. O variantă este și să îți asculți propriul organism și să consumi mai rar sau mai puțin din alimentele care îți declanșează simptomele.

Suplimentele alimentare pentru digestie: Riscuri și beneficii

Unele dintre cel mai des utilizate suplimente alimentare în tratarea sindromului de intestin iritabil sunt probioticele. Acestea conțin microorganisme vii și sunt administrate pentru a regla microbiota intestinală.

„Probioticele nu prezintă riscuri când sunt administrate la persoanele imunocompetente și pot corecta unul din factorii cauzali ai intestinului iritabil – disbioza intestinală. Administrarea de probiotice poate oferi beneficii în ameliorarea balonării, durerii abdominale sau a tulburărilor de tranzit.

Alte suplimente folosite în colonul iritabil sunt fibrele alimentare. Fibrele alimentare solubile (orz, tărâțe de ovăz, psyllium) cresc volumul scaunului atunci când sunt consumate cu suficiente lichide și ameliorează tranzitul. Ele sunt rezistente la fermentarea de către bacteriile din colon și nu produc balonare și flatulență. Pe de altă parte, fibrele insolubile pot exacerba simptomele de balonare, distensie și pot provoca crampe abdominale. Dacă folosim însă fibre și nu consumăm suficiente lichide, acestea se pot impacta în lumenul intestinal și să împiedice astfel tranzitul,” avertizează dr. Elena Ciupercă.

Articol realizat în parteneriat și publicat de redacția jurmed.ro

Accesați sursa aici.

Postul Paștelui, supranumit Postul Mare, reprezintă pentru creștini una dintre cele mai importante perioade din an. Dincolo de însemnătatea sa religioasă, postul este o perioadă în care se produc extrem de multe transformări la nivel fizic, transformări recunoscute de către comunitatea medicală.

Din punct de vedere al nutriției, postul înseamnă abținerea de la alimente de origine animală, precum și de la alcool, iar efectele sale pozitive implică o îmbunătățire a sănătății generale și chiar prelungirea vieții.

„Reducerea cu doar 12% a consumului zilnic de calorii poate îmbunătăți sănătatea generală a organismului și chiar prelungi durata de viață. Studiile de specialitate au surprins îmbunătățiri ale indicilor de masă corporală, ale toleranței la glucoză sau ale acțiunii insulinei, precum și scăderea proceselor inflamatorii. Mai mult decât atât, la persoanele care țin post se remarcă o creștere a performanțelor intelectuale și a eficienței acțiunilor cotidiene, instalându-se de asemenea un sentiment de claritate, flexibilitate și o energie pozitivă”, afirmă Maria Martac, biolog, consultant în nutriție și Health Coach în cadrul Clinicii DigestMed.

Căror persoane le este contraindicat postul?

Postul poate fi ținut de către orice persoană sănătoasă din punct de vedere clinic, cu excepția copiilor în creștere și al femeilor însărcinate. Postul nu este recomandat persoanelor care suferă de cancer, malnutriție, diabet de tip 1 sau alte afecțiuni precum guta sau aritmia cardiacă. Nu în ultimul rând, postul nu este recomandat bătrânilor, persoanelor care au suferit transplanturi sau au tratamente imunosupresoare pentru diferite afecțiuni.

Alimente recomandate pentru a fi consumate în timpul postului

„Chiar dacă alegem să ținem post, organismul nostru are în continuare nevoie de toți macronutrienții (proteine, lipide și glucide) micronutrienții (vitamine, minerale), fibre și apă. Atunci când vorbim de sursele de proteine vegetale obligatorii, putem aminti mazărea, ciupercile, quinoa, fasolea, cânepa, năutul, amaranth-ul, alunele, migdalele, avocado, zarzavaturile, brocolli sau dovlecelul.

Dacă ne gândim la sursele de Omega 3 și 6, notăm aici semințele de in, ulei de floarea soarelui presat la rece, măsline sau dovleac. Printre carbohidrații complecși, cu descărcare prelungită, se numără orezul și pastele integrale, precum și biscuiții și pâinea din macris integral. Nu în ultimul rând, este important să consumăm fructe și salate din legume crude de exemplu morcov, țelină, pătrunjel, varză, gulie sau pregatite la aburi păstârnac, sparanghel, praz. De asemenea, recomand în aceste perioade consumul de ceaiuri medicinale neîndulcite din plante precum arnica, gălbenele, coada-șoricelului, gălbenele, soc, salvie, urzică, afin, tei, mentă, sânziene galbene, păpădie, tătănească”, adaugă Maria Martac.

Cele mai frecvente greșeli comise de persoanele care țin post

Doar pentru că în timpul postului putem consuma alimente de natură vegetală, nu înseamnă că trebuie să exagerăm cu ele. Astfel, este complet greșit să considerăm că putem ronțăi toată ziua dulciuri, covrigei, fructe sau semințe. Aportul excesiv de alimente, chiar daca nu sunt de origine animală, determină apariția rezistenței la insulină și creșterea țesutului adipos.

„Cel mai bun sfat pe care îl pot da persoanelor care țin post este să evite pe cât posibil așa numitele produse ‘de post’: covrigii, pateurile vegetale, gogoșile sau șnițelele din soia înecate în grăsimi trans (margarină). Majoritatea pline de zahăr, conservanți și coloranți care nu fac altceva decât să ne îngrașă și să ne îmbolnăvească”, avertizează specialistul DigestMed.

Articol realizat în parteneriat și publicat de redacția puterea24.ro

Accesați sursa aici.

Cancerul de stomac se află pe locul 6 în topul celor mai frecvente tipuri de cancer, cu 1.03 milioane de cazuri în anul 2018, conform ultimelor date publicate de Organizația Mondială a Sănătății.

Clinica Medicală DigestMed, specializată în diagnosticarea și tratarea bolilor aparatului digestiv, a lansat, pe 4 februarie, de Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerelor, ebook-ul gratuit „Sănătate în doi pași: Stil de viață sănătos și screening medical”, pentru prevenție și luptă împotriva cancerelor digestive.

Cancerul de stomac se află pe locul 6 în topul celor mai frecvente tipuri de cancer, cu 1.03 milioane de cazuri în anul 2018, conform ultimelor date publicate de Organizația Mondială a Sănătății. În ce privește numărul de decese provocate, cancerul de stomac se află pe locul 3, cu 783.000 de decese.

Cancerele gastrointestinale au reprezentat în anul 2018 nu mai puțin de 26% din totalul cancerelor identificate, însă acestea au fost responsabile de 35% din totalitatea deceselor provocate de o formă de cancer, cu 4,8 milioane de cazuri noi și 3,4 milioane de decese asociate în întreaga lume.

„De cele mai multe ori, câteva informații relevante despre un stil de viață sănătos, precum și câteva analize de rutină făcute la momentul oportun, fac diferența între viață și moarte. Trăim în epoca multitudinii de surse și forme de informare și devin din ce în ce mai dificil de ales informațiile corecte din multitudinea de informații eronate. Așa că ne-am propus să facem un pas în față și să punem la un loc, sub forma atractivă a unui ebook, informațiile cu ajutorul cărora românii să poată preveni și să poată lupta cu cancerele digestive,” anunță Dr. Elena Ciupercă, medic primar Gastroenterologie.

Ebook-ul „Sănătatea în doi pași: Un stil de viață sănătos, alături de screeningul medical” poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Clinicii DigestMed.

Prima parte a ebook-ului centralizează informații relevante despre ce înseamnă un stil de viață sănătos, abordând subiectul alimentației, al sportului și al somnului.

Românii vor afla din acest ebook în ce proporții este recomandat consumul de glucide, proteine și grăsimi, ce sunt macronutrienții și micronutrienții, ce presupune o activitate fizică constantă și respectarea orelor de somn sau care este cantitatea optimă de alcool pe care femeile și bărbații o pot consuma.

A doua jumătate a ebookului este dedicată screeningului medical. Peste tot în jurul nostru există bolnavi fără simptome. În lipsa unor teste și examinări de rutină, bolile de care suferă aceștia nu vor fi diagnosticate decât în stadiile finale, când daunele majore au fost deja realizate iar recuperarea completă devine din ce în ce mai greu de atins.

„În partea a doua a ebook-ului prezentăm metodele generale de screening, vorbim despre analizele anuale și despre testele care trebuie realizate preventiv în funcție de sex și grupa de vârstă. O femeie de 20 de ani trebuie să facă alte teste față de o femeie ajunsă la menopauză, la fel cum un bărbat fumător proaspăt ieșit la pensie trebuie să realizeze alte teste și cu o altă frecvență față de un tânăr activ. Trăgând linie, principalul mesaj pe care ne dorim să-l transmitem este că prevenția și tratamentul efectuat în stadiul incipient al unei boli sunt mai ieftine și mai ușor de realizat, iar informațiile pe care le-am inclus în acest ebook vin să explice în ce constă prevenția și ce presupune screeningul medical,” adaugă Dr. Elena Ciupercă.

DigestMed este o clinică medicală privată ce are ca obiect principal de activitate diagnosticarea și tratarea bolilor aparatului digestiv și își desfășoară activitatea medicală la cele mai noi standarde internaționale. Clinica oferă consultații și investigații din sfera gastroenterologiei, hepatologiei și endoscopiei digestive.

Articol realizat în parteneriat și publicat de redacția desprecancer.ro

Accesati sursa aici.

Clinica Medicală DigestMed, specializată în diagnosticarea și tratarea bolilor aparatului digestiv, lansează pe 4 februarie, de Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerelor, ebook-ul gratuit „Sănătate în doi pași: Stil de viață sănătos și screening medical”, pentru prevenție și luptă împotriva cancerelor digestive.

Cancerul de stomac se află pe locul 6 în topul celor mai frecvente tipuri de cancer, cu 1.03 milioane de cazuri în anul 2018, conform ultimelor date publicate de Organizația Mondială a Sănătății. În ce privește numărul de decese provocate, cancerul de stomac se află pe locul 3, cu 783.000 de decese.

Cancerele gastrointestinale au reprezentat în anul 2018 nu mai puțin de 26% din totalul cancerelor identificate, însă acestea au fost responsabile de 35% din totalitatea deceselor provocate de o formă de cancer, cu 4,8 milioane de cazuri noi și 3,4 milioane de decese asociate în întreaga lume.

„De cele mai multe ori, câteva informații relevante despre un stil de viață sănătos, precum și câteva analize de rutină făcute la momentul oportun, fac diferența între viață și moarte. Trăim în epoca multitudinii de surse și forme de informare și devin din ce în ce mai dificil de ales informațiile corecte din multitudinea de informații eronate. Așa că ne-am propus să facem un pas în față și să punem la un loc, sub forma atractivă a unui ebook, informațiile cu ajutorul cărora românii să poată preveni și să poată lupta cu cancerele digestive,” anunță Dr. Elena Ciupercă, medic primar Gastroenterologie.

Ebook-ul „Sănătatea în doi pași: Un stil de viață sănătos, alături de screeningul medical” poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Clinicii DigestMed.

Prima parte a ebook-ului centralizează informații relevante despre ce înseamnă un stil de viață sănătos, abordând subiectul alimentației, al sportului și al somnului.

Românii vor afla din acest ebook în ce proporții este recomandat consumul de glucide, proteine și grăsimi, ce sunt macronutrienții și micronutrienții, ce presupune o activitate fizică constantă și respectarea orelor de somn sau care este cantitatea optimă de alcool pe care femeile și bărbații o pot consuma.

A doua jumătate a ebookului este dedicată screeningului medical. Peste tot în jurul nostru există bolnavi fără simptome. În lipsa unor teste și examinări de rutină, bolile de care suferă aceștia nu vor fi diagnosticate decât în stadiile finale, când daunele majore au fost deja realizate iar recuperarea completă devine din ce în ce mai greu de atins.

„În partea a doua a ebook-ului prezentăm metodele generale de screening, vorbim despre analizele anuale și despre testele care trebuie realizate preventiv în funcție de sex și grupa de vârstă. O femeie de 20 de ani trebuie să facă alte teste față de o femeie ajunsă la menopauză, la fel cum un bărbat fumător proaspăt ieșit la pensie trebuie să realizeze alte teste și cu o altă frecvență  față de un tânăr activ. Trăgând linie, principalul mesaj pe care ne dorim să-l transmitem este că prevenția și tratamentul efectuat în stadiul incipient al unei boli sunt mai ieftine și mai ușor de realizat, iar informațiile pe care le-am inclus în acest ebook vin să explice în ce constă prevenția și ce presupune screeningul medical,” adaugă Dr. Elena Ciupercă.

DigestMed este o clinică medicală privată ce are ca obiect principal de activitate diagnosticarea și tratarea bolilor aparatului digestiv și își desfășoară activitatea medicală la cele mai noi standarde internaționale. DigestMed oferă consultații și investigații din sfera gastroenterologiei, hepatologiei și endoscopiei digestive realizate de o echipă de medici profesioniști și implicați cu ajutorul unor echipamente medicale performante.

 

 

 

 

 

 

Un domeniu vast, cu patologii diferite, gastroenterologia necesită acurateţe a diagnosticului, cunoștințe medicale solide, dar şi abilităţi de comunicare cu pacienţii. Şi asta pentru că respectarea unui tratament, realizarea unor intervenţii invazive sau modificarea stilului de viaţă provoacă de multe ori teamă pacienţilor. Care sunt tehnicile pentru a trece peste aceste obstacole, cum face faţă un specialist în gastroenterologie pandemiei de COVID-19 şi care sunt ultimele descoperiri în domeniu aflăm de la dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterologie, Clinica DigestMed. Are competenţe în ecografia generală şi endoscopia digestivă diagnostică şi, pe baza acestei experienţe, ne-a vorbit despre provocările acestei profesii nobile.

 

GALENUS: De ce aţi ales domeniul gastroenterologiei? Care este povestea din spatele acestei alegeri?

Sincer, nu știu dacă eu am ales domeniul gastroenterologiei sau el m-a ales pe mine. Multă vreme, pe parcursul facultății, am fost hotărâtă să aleg cardiologia, însă în momentul în care a trebuit să decid, după examenul de rezidențiat, am optat pur și simplu pentru gastroenterologie. Nu am regretat nicio secundă această alegere, este un domeniu vast, probabil deoarece ne ocupăm de mai multe organe diferite, cu patologii variate, decât majoritatea specialităților; avem posibilitatea de a realiza explorări care să ne ajute în stabilirea diagnosticului – cum sunt ecografia abdominală și endoscopia digestivă, iar în domeniul endoscopiei s-au realizat extrem de multe progrese în ultimele decade atât din perspectiva creșterii acurateții diagnosticului (endoscopia HD, cromoendoscopia digitală, endomicroscopia laser confocală, ecoendoscopia, chiar utilizarea inteligenței artificiale în detectarea leziunilor) cât și din perspectiva oportunităților terapeutice (utilizarea stenturilor pentru a menține lumenul segmentelor de tub digestiv sau al căilor biliare, posibilitatea de a rezeca polipi din ce în ce mai mari și mai dificili, montarea gastrostomelor pentru a facilita alimentația adecvată și administrarea medicamentelor atunci când acest lucru nu este posibil pe cale orală).

Astfel, endoscopia digestivă se apropie din ce în ce mai mult de chirurgie și uneori chiar substituie necesitatea intervenției chirurgicale (de exemplu, rezecția unor polipi sau chiar a unor cancere digestive precoce, măsuri de hemostază în sângerarea din ulcer, dilatarea endoscopică a unor segmente digestive îngustate sau montarea de stenturi). O parte dintre aceste manevre terapeutice necesită spitalizare și abilități speciale, precum și experiență, însă sunt și manevre care pot fi realizate aproape în orice serviciu de endoscopie, ca de exemplu, rezecția polipilor sau unele măsuri de hemostază.  

 

Cum v-a afectat activitatea pandemia cauzată de noul coronavirus? Ce măsuri suplimentare s-au luat la clinica în care lucraţi?

Probabil că cea mai dificilă perioadă a fost cea a stării de urgență. Riscurile nu erau atât de mari cum sunt în acest moment, dar pacienții se temeau să iasă din casă sau nu știau dacă au voie, iar medicii care lucrau în spital nu aveau voie să își desfășoare activitatea în altă unitate. În acea perioadă a fost necesar să ne limităm programul din cauza reducerii numărului de pacienți, dar și de medici. Vedeam aproape exclusiv pacienți cu boli avansate care amânaseră mult timp prezentarea la medic sau pacienți cu suferințe digestive secundare stării de stres generate de teama de noul virus sau de schimbările produse de starea de urgență în viața și activitatea lor. Era dificil să găsim soluții atunci când era necesar să îi îndrumăm către spital și încă este, numărul de paturi disponibile este mai mic din cauza distanțării, colegii din spitale sunt şi ei adesea infectați sau în izolare. În ultimele luni, activitatea în cadrul DigestMed, ambulatoriul de specialitate în care lucrez se desfășoară aproximativ în parametrii obișnuiți, dar evident cu măsurile de protecție necesare.

Sala de endoscopie este principala noastră prioritate din perspectiva măsurilor de protecție; folosim materiale de unică folosință ori de câte ori este posibil, echipamente de protecție atât pentru personalul medical cât și pentru pacient, utilizăm lampa UV după fiecare pacient. În restul clinicii încercăm să evităm aglomerarea de pacienți limitând numărul permis în recepție și solicitând acestora să vină neînsoțiți atunci când este posibil și cât mai aproape de ora programării. Dezinfectăm periodic suprafețele comune și triem pacienții. Deși toate acestea sună simplu și firesc, sunt și situații în care respectarea acestor reguli devine dificilă. De exemplu, un pacient venit din afara Bucureștiului care are tren doar la o anumită oră și ajunge mai devreme ar trebui să rămână afară până la ora programării, însă vremea este destul de rece și sunt adesea pacienți în vârstă sau cu boli cronice, așa că trebuie să găsim soluții ad-hoc.

 

Mai pot cadrele medicale din ţara noastră să facă faţă acestei presiuni foarte mari care este pusă pe sistemul medical? Nu ne referim doar la medicii din prima linie, ci la întreg sistemul medical care este expus, zilnic, la pericolul infectării cu SARS-CoV-2.

Personal consider că cine nu poate face presiunii situației actuale, în contextul epidemiei de SARS-CoV-2 ar fi trebuit să își aleagă altă meserie. Meseria de medic presupune să gestionezi riscuri și să îți asumi responsabilități. Este important să ne continuăm activitatea, celelalte boli nu dispar în timpul pandemiei cu noul coronavirus, din contră, există mai puține resurse alocate pentru rezolvarea lor, mai puțini medici care să se ocupe de ele, mai puține locuri în spitale, distanțare și în ambulatoriu, aș putea spune chiar mai puțin interes, pentru că toate eforturile sunt orientate spre rezolvarea crizei mondiale generate de SARS-CoV-2. Cu siguranță greul este pe umerii colegilor care se ocupă direct de pacienții cu COVID-19, îndeosebi anesteziști, infectioniști si pneumologi, care sunt cu adevărat expuși unor riscuri mari, care văd atât de multă suferință fără a dispune de mijloace eficiente de tratament, care sunt adesea detașați de lângă familii și se întorc la familii cu teama că le pot face rău.

 

Din informaţiile pe care le aveţi, noul coronavirus se poate transmite prin alimente contaminate?

Din câte știu, noul coronavirus este puțin probabil să se transmită prin alimente contaminate. Principalul mecanism de transmitere este prin picături respiratorii infectate care intră în contact direct sau indirect cu mucoasa nazală, conjunctivală sau orală a organismului gazdă, iar eforturile noastre de prevenție trebuie să se concentreze pe evitarea acestui contact.

 

Care sunt cele mai frecvente boli cu care se prezintă pacienții în cabinetul dvs.?

Vedem frecvent pacienți cu boli hepatice cronice, virale, induse de consumul de alcool, autoimune, metabolice; pacienți cu sindrom de intestin iritabil, boală de reflux gastroesofagian, gastrită, ulcer gastric sau duodenal, boală celiacă, boli inflamatorii intestinale, constipație cronică, litiază biliară, pancreatită cronică. O categorie specială de pacienți este reprezentată de cei cu cancere digestive: cancer hepatic, adesea grefat pe un ficat cu boală hepatică cronică, cancer de pancreas, cancer colorectal sau cancer gastric, mai rar cancer de esofag sau de colecist sau căi biliare. La acești pacienți, rolul nostru este de a stabili diagnosticul, de a stadializa boala și de a orienta apoi pacientul către un serviciu de chirurgie și/sau de oncologie. Vedem și persoane aparent sănătoase, care vin pentru screeningul cancerului colorectal, fie pentru că au antecedente familiale în acest sens sau pentru că au atins pragul de vârstă de la care începe urmărirea.

 

Cât de gravă este problema consumului excesiv de alcool în cazul afecţiunilor gastrointestinale?

Consumul excesiv de alcool este o cauză importantă de afectare hepatică, putând duce la ciroză hepatică, cu toate complicațiile ei, inclusiv cancer hepatic. Din fericire, pacienții cu boală hepatică indusă de alcool care se opresc din consum înainte ca boala să fie foarte avansată au un grad mare de reversibilitate a bolii de ficat. De asemenea, alcoolul este una dintre principalele cauze ale pancreatitei cronice care, la rândul ei, poate evolua spre cancer de pancreas; este implicat și în apariția pancreatitei acute, a cancerului de esofag, a gastritei, în apariția simptomelor din boala de reflux gastroesofagian. Există într-adevăr niște limite care definesc acest consum excesiv, de maximum 40 g alcool/zi la bărbați şi 20 g alcool/zi la femei, dar de preferat nu în fiecare zi. Totuși, există persoane care abuzează cu adevărat fără a face vreuna din problemele digestive de mai sus și persoane care consumă alcool în limite acceptate social și care dezvoltă boală de ficat sau de pancreas. În aceste situații, factorii genetici fac cu siguranță diferența.

 

Informaţiile luate de pe internet, problema automedicaţiei în cazul afecţiunilor gastrointestinale, fără o consultaţie prealabilă reprezintă o problemă majoră. Cum le explicaţi pacienţilor să nu mai facă acest lucru?

Consider că este bine sa fim informați și să avem acces facil la informație, dar de asemenea consider că trebuie să privim respectivele informații și din perspectiva pregătirii pe care o avem într-un anumit domeniu și să fim conștienți că acele informații nu sunt generate întotdeauna de specialiștii în domeniu. Nu putem avea pretenția să emitem opinii relevante după ce citim câteva pagini pe internet, dacă nu avem pregătirea necesară, acele pagini, chiar dacă sunt zeci sau sute nu vor înlocui ani de studiu şi de experiență. Așadar, este bine să căutăm informații care să ne orienteze spre ce avem de făcut mai departe, dar să apelăm la specialiști pentru decizia finală în privința investigării sau tratamentului. Nu este o problemă dacă pacienții apelează la medicamente OTC după sfaturi luate de pe internet pentru probleme minore, este însă o problemă dacă au acces la medicamente care necesită prescripție medicală fără o îndrumare corectă.

Am avut pacienți care au inițiat tratament de eradicare pentru Helicobacter pylori singuri, uneori chiar fără o confirmare a infecției, dar au oprit rapid tratamentul din cauza efectelor secundare pentru că nu au avut informația corectă și completă. Și, din păcate, această bacterie devine din ce în ce mai rezistentă la antibiotice, iar aceste tratamente luate fără recomandarea unui specialist și, eventual, oprite înainte de momentul oportun nu fac decât să o ajute să devină din ce în ce mai rezistentă. Și cu siguranță, acesta este doar un exemplu. Probabil că singurul mod de a preveni educația medicală si tratamentele de pe internet este încurajarea unei bune comunicări medic-pacient. În acest sens, îmi încurajez adesea pacienții, mai ales pe cei cu probleme deosebite sau cu medicație cu efecte secundare să ia legătura cu mine prin mesaje când au neclarități. Este însă dificil de realizat în mod optim acest lucru, în momentele aglomerate este posibil să sar peste vreun mesaj sau să răspund târziu.

Este important să informăm pacienții care necesită o explorare endoscopică asupra modului cum se realizează și motivelor indicației, dar și asupra importanței realizării acestei investigații. Un pacient motivat și informat corect resimte mai puțină teamă, o parte din teamă provine și din faptul că nu știe la ce să se aștepte și se bazează pe informații care provin din surse care pot fi sau nu de încredere. Trebuie să transmitem pacientului încredere și să comunicăm cu el în permanență. Pentru pacienții anxioși sau pentru procedurile de durată, investigațiile se pot face cu sedare în mediu spitalicesc. Sedarea îndepărtează teama pe care o resimt pacienții, dar este necesară informarea corectă și asupra efectelor secundare ale sedării, în special cele cardiace și respiratorii și creșterea riscului de perforație.

 

În problemele gastrointestinale, stilul de viaţă reprezintă un factor de risc important. Înţeleg pacienţii acest lucru? Ce ar trebui să facă factorii de decizie din ţara noastră pentru conștientizarea riscurilor unui stil de viață nesănătos?

Există în ultima perioadă o preocupare mai mare la noi în țară legată de adoptarea unui stil de viața sănătos, preventiv. Recomandarea mea este să privim pe termen lung și să alegem acele măsuri de dietă și de stil de viață care ni se potrivesc, pentru că o dietă riguroasă sau exercițiul fizic intens pe o perioadă scurtă nu schimbă mare lucru. Este necesară o informare corectă și o alegere conștientă. Este posibil să devenim mai conștienți de consecințele stilului nefavorabil de viață dacă am fi informați de către instituțiile statului asupra frecvenței cu care apar problemele consecutive de sănătate – bolile respiratorii cronice, inclusiv cancerul pulmonar la fumători, obezitatea și toată patologia asociată (boli cardiovasculare, hepatice, diabet zaharat, boli osteoarticulare) ca urmare a consumului exagerat de dulciuri şi calorii, la modul general, în raport și cu activitatea fizică redusă, bolile hepatice cronice date de consumul de alcool. Există pe piață o gamă largă de produse fără valoare nutritivă deosebită dar pline de aditivi sau de zahăr, iar copiii și adolescenții sunt expuși la ele și tentați. De aceea ar fi utilă introducerea educației pentru o nutriție sănătoasă în școli sau limitarea prezenței acestor produse pe piață.

 

Care sunt ultimele noutăţi, descoperiri, din domeniul gastroenterologiei?

Cu siguranță cele mai recente progrese au apărut în domeniul endoscopiei digestive. În acest moment, se poate utiliza inteligența artificială pentru identificarea și caracterizarea unor leziuni foarte mici, aproape imperceptibile ochiului uman. Dezvoltarea tehnologiei permite aprecierea unui polip doar după aspectul lui endoscopic ca fiind sau nu o leziune cu risc. Se pot rezeca endoscopic tumori digestive în stadii precoce, ceea ce înainte ținea exclusiv de chirurgie; astfel nu doar se evită riscurile chirurgicale, dar se menține și funcția tractului digestiv. Ba chiar se dezvoltă proceduri chirurgicale cu abord prin orificii naturale (NOTES- chirurgie endoscopică transluminală prin orificii naturale) care țin în principal de chirurgie, dar pot deveni în timp și la îndemâna gastroenterologilor intervenționiști cu experiență. Astfel se pot face intervenții cum ar fi scoaterea colecistului fără incizie pe piele.

 

Dacă aţi putea să schimbaţi un lucru la sistemul medical românesc, care ar fi acela şi de ce?

Coordonarea activității în sistemul medical românesc ține de mai multe instituții – Ministerul Sănătății, Direcția de Sănătate Publică, Institutul Național de Sănătate Publică, Colegiul Medicilor, fiecare cu departamentele ei. Adesea pentru a realiza sau a modifica o structură în cadrul acestui sistem, de la un simplu cabinet până la un spital complex, parcurgi diverse etape la mai multe instituții din sistem, deși acestea sunt interconectate. Acest lucru presupune timpi de așteptare la fiecare instituție în parte dar și păreri nu întotdeauna unitare. Cred în necesitatea de a simplifica acest proces, adică să existe o unică instituție căreia să ne adresăm, iar aceasta să redistribuie dosarele depuse celorlalte instituții și să integreze procesul de analiză. Astfel s-ar reduce mult timpul de răspuns si răspunsul ar fi unitar.

 

Cât de importante sunt formarea profesională, participarea la evenimente științifice, publicarea de lucrări și stagiile de specializare pentru un medic?

Domeniul medical este în continuă preschimbare și progres și este important să ținem pasul cu aceste schimbări.  Acesta este rolul educației medicale continue, prin evenimente științifice și cursuri pentru obținerea de specializări sau atestate de studii complementare.

 

Aveţi vreun caz, un pacient, care să vă fi impresionat în mod deosebit? De ce?

Sunt multe cazuri care m-au impresionat, oricât de mult am vrea nu putem trage linie după aspectele strict profesionale, ne petrecem jumătate din viață alături de pacienții noștri. M-au impresionat cazurile de solidaritate, fie între soți, fie între copii și părinți. Un astfel de caz este al unor părinți vârstnici care au îngrijit toată viața cu infinită răbdare un copil cu handicap și cu boală hepatică avansată. Am de asemenea ca pacienți doi soți vârstnici, el cu boala hepatică avansată din cauza virusului C, cu spitalizări repetate pentru episoade de encefalopatie hepatică, care a beneficiat de noul tratament pentru hepatită C în scurta perioadă cât a fost disponibil pentru pacienții cu boală hepatică decompensată și a avut ulterior o perioadă foarte bună, de boală stabilă, ba chiar în ușoară regresie; anul acesta a fost însă diagnosticat cu un melanom de scalp, a necesitat chimioterapie, printr-un miracol a tolerat-o și este destul de bine pentru moment. De fapt nu știu cât a fost miracol sau a contat susținerea soției care îi este mereu alături, vin mereu împreună și sunt impresionanți prin forța cu care se susțin și determinarea de a câștiga cât mai multe zile împreună.

Sunt cazuri care impresionează prin severitatea bolii la o vârstă tânără, mereu ni se pare nefiresc să diagnosticăm cancere la oameni de 20 sau 30 de ani. Riscăm să ratăm diagnosticul, pentru că nu ne gândim la astfel de boli la oamenii tineri, nu de primă intenție și diagnosticul presupune investigații invazive, pe care le folosim doar în prezența semnelor de alarmă. Am avut o pacientă cu cancer colorectal care venea la control sau la investigații cu copilul mic, iar anul trecut am avut cel mai tânăr caz al meu de cancer de esofag, la 40 de ani, deși este o tumoră care apare în decada 6-7 de viață.

Ce înseamnă mai exact o durere de stomac? Adesea facem confuzie între burtă, stomac și intestine, și nu știm când avem nevoie să apelăm la un consult de gastroenterologie.

Durerea de stomac este cunoscută în mod comun ca durere în ”capul pieptului”, iar în termeni medicali, durere în epigastru. Durerea de stomac este resimțită în partea superioară a abdomenului și poate fi percepută ca o senzație continuă cu caracter de arsură, greutate sau presiune.

De multe ori este însoțită de greață, vărsături, senzația de sațietate precoce, balonare. Medicii asociază aceste simptome cu sindromul dispeptic. Durerea din etajul abdominal superior nu se rezumă doar la stomac: colica biliară, pancreatita acută, infarctul miocardic, sindrom de intestin iritabil, tulburare anxios-depresivă, sunt confundate cu acest tip de durere.

Când trebuie să ne îngrijoreze durerea de stomac

Durerea de stomac are două tipologii mari: episodică sau recurentă. Durerea episodică de stomac, sub formă de indigestie, apare, în general, după mese abundente sau după ce mâncăm unele alimente care ne fac rău. Durerea recurentă de stomac devine îngrijorătoare atunci când se repetă săptămânal, are durată prelungită sau intensitate crescută. În această situație este indicat să ne adresăm medicilor pentru evaluare, care ar putea include o ecografie abdominală sau o endoscopie digestivă superioară.

Când trebuie să mergem la camera de gardă?

O durere de stomac cu debut brusc, de intensitate crescută, ce nu se ameliorează după administrarea de medicamente uzuale și care poate fi însoțită de vărsături, ar trebuie să ne trimită de urgență la camera de gardă în vederea efectuării de urgență a investigațiilor de specialitate.

Printre simptomele asociate durerii de stomac care semnalează o situație gravă se numără:

• Vărsături repetate – acestea pot semnala pancreatita acută, ulcer gastric sau duodenal stenozant, tumori stenozante de tub digestiv superior
• Iradierea în bară a durerii din etajul abdominal superior poate semnala o pancreatita acută
• Iradierea posterioară a durerii sau la nivelul omoplatului drept poate sugera o colică biliară
• O sensibilitate crescută la palparea abdomenului poate fi un simptom pentru iritație peritoneală, consecința unei perforații de tub digestiv
• Scaun negru, denumit melena, indică o hemoragie digestivă superioara (de la nivelul stomacului sau duodenului)
• Vărsături cu sânge sau aspect de ”zaț de cafea”
• Scădere în greutate involuntară și semnificativă

Când trebuie să ne îngrijoreze durerea de stomac? Atenție la istoricul de boli al rudelor!

Prima investigație utilă atunci când un pacient se prezintă cu o durere de stomac este ecografia abdominală. În funcție de rezultat, medicii decid ulterior dacă sunt necesare și alte investigații.

Endoscopia digestivă superioară este investigația principală în evaluarea unei afecțiuni a stomacului si consta în introducerea unui tub flexibil cu o cameră de filmat în vârf în stomac. Această procedură permite vizualizarea detaliată a esofagului, stomacului și duodenului.

O altă investigație imagistică prin care se poate examina stomacul este tranzitul baritat, însă aceasta nu oferă detalii la fel de precise ca și gastroscopia. În plus, sunt necesare și analize uzuale precum hemograma și probele inflamatorii care pot indică prezența anemiei sau a inflamației acute asociate. Pentru diagnosticul diferențial al durerii de stomac se recomandă și analize precum lipaza serică, enzimele hepatice, probele de colestază, trigliceridele.

Cele mai frecvente simptome pe care nu trebuie să le ignorăm

Unul dintre cele mai obișnuite simptome pe care le ignorăm este chiar durerea abdominală, care însă nu are un caracter acut și nu este de intensitate mare, tocmai de aceea învățăm să o trecem cu vederea. Nu de puține ori ea poate ascunde de fapt o patologie gravă, cum este cancerul, a cărui evoluție este lentă și se manifestă sever abia în stadii avansate. Alte simptome ”banale” ignorate sunt tulburările de tranzit, scăderea în greutate, regurgitațiile, arsurile.

Istoricul medical al rudelor ar trebui sa fie un semnal de alarmă

Persoanele care au rude de gradul I cu neoplazii gastrice sau de colon ar trebui să facă gastroscopie, respectiv colonoscopie cu 10 ani înaintea vârstei la care acestea au fost diagnosticate in familie.

În cazul monitorizării pentru un cancer gastric, în timpul gastroscopiei de control este foarte importantă testarea pentru infecția cu Helicobacter pylori și eradicarea ei. Bacteria este principalul factor incriminat în apariția cancerului gastric. În cazul monitorizării pentru cancerul de colon este importantă depistarea polipilor colonici, ulterior rezecția lor, având risc de degenerare în cancer.

Dietele nesănătoase, bazate pe înfometare, sunt încă tentante pentru multe persoane aflate în căutarea unui corp armonios. Am discutat despre riscurile acestei abordări cu Maria Martac, nutriționist în cadrul clinicii DigestMed din București.

Slab sau Gras: Înfometarea sau restricția calorică severă își păstrează încă popularitatea în rândul persoanelor care vor să piardă în greutate. Care considerați că este cauza pentru acest mod de a acționa?

Maria Martac, nutriționist: Necunoașterea proceselor biochimice care au loc în organism în timpul digestiei și absorbției intestinale. Majoritatea persoanelor consideră că reducerea drastică a cantității de mâncare ingerate, pentru o perioadă de timp, poate determina reducerea în greutate și chiar menținerea acesteia ulterior. Este complet greșit, dar mai ales este nesănătos.

Ce se întâmplă atunci când slăbim prin înfometare?

De fapt nu slăbim, scădem în greutate din cauza deshidratării și reducerii masei musculare, în timp ce țesutul adipos rămâne intact, ba chiar crește în dimensiuni în această perioadă de dietă.

Organismul uman este un mecanism extrem de complex și foarte inteligent. Orice micșorare bruscă a aportului alimentar atrage după sine scăderea metabolismului bazal și conservarea rezervelor de grăsime.

Care sunt riscurile pentru sănătate?

Riscurile pentru sănătate sunt multiple. Cu fiecare cură de slăbire restrictivă pe care o ținem ne va fi și mai greu sa slăbim, țesutul adipos se va mări și vom pierde complet controlul asupra poftelor noastre și, respectiv, al greutății corporale.

Restricțiile alimentare presupun nu doar reducerea cantității de mâncare, dar și excluderea unor grupe de alimente din dietă și a micronutrienților (vitamine și minerale) esențiali funcționării normale a corpului.

Lipsa rezultatului imediat (mult așteptata scădere rapidă în greutate) determină frustrare și pierderea motivației pentru a deprinde obiceiuri noi, sănătoase, valabile în timp.

Aproximativ 95% dintre dietele restrictive au ca rezultat, în cel mai fericit caz, revenirea la greutatea inițială, dar sunt și situații în care se depășește numărul de kilograme de la care a început dieta.

La ce afecțiuni predispun dietele de acest tip?

Urmările negative asupra sănătății sunt multiple și depind de câte astfel de încercări nefericite am avut de-a lungul vieții. Aproape întotdeauna are loc suplimentarea țesutului adipos, apariția ficatului gras și a rezistenței la insulină, urmată de instalarea diabetului zaharat de tip 2.

Mâncatul dezordonat, adesea emoțional, lipsa somnului de calitate, a hidratării eficiente și stresul excesiv urmat de diete care mai de care mai “senzaționale”, bazate pe restricții drastice de mâncare, atrag inevitabil apariția bolilor cardiovasculare, bolilor inflamatorii, creșterea colesterolului LDL, apariția bolilor articulare și multe altele derivate.

Care este legătura dintre metabolism și înfometare? Cum reacționează acesta în caz de restricție calorică?

Pentru că dieta restrictivă presupune privare de calorii, din cauza listei lungi de alimente interzise, o astfel de dietă creează deficite, în special de proteine (de aminoacizi esențiali), electroliți,  micronutrienți (vitamine, minerale) și atunci apar poftele (controlate hormonal) care sunt aproape imposibil de stăpânit.

Care este mecanismul ce declanșează îngrășarea rapidă după o perioadă de înfometare (efectul yo-yo)?

Pentru o scurtă vreme scădem în greutate prin reducerea masei musculare și prin deshidratarea organismului, dar, în același timp, metabolismul bazal încetinește, pentru că acesta este foarte inteligent construit (mănânci mai puțin, consumi mai puțin) și asta până când mănânci din nou, adică revii la vechile obiceiuri de dinainte de a începe dieta.

Și așa apare efectul yo-yo. Vom mânca din nou mult, după modelul anterior care ne-a adus la obezitate și nu vom ști să ne reglăm metabolismul proporțional cu caloriile ingerate. La puțin timp după terminarea dietei vom fi mai grași decât înainte. Ideea importantă este că nu putem ține o cură/dietă toată viața. În momentul în care revenim la obiceiurile vechi, revenim la kilogramele anterioare.

Care sunt limitele până la care este indicat să se coboare din punct de vedere al kilocaloriilor în timpul unei diete de slăbit?

Mai important este ce mâncăm din punct de vedere nutrițional decât numărul de calorii declarat în tabele. În momentul în care ne înfometăm și mâncăm sub valoarea metabolismului bazal zilnic, vom avea o problemă pe care s-ar putea să nu o mai putem gestiona singuri. Fiecare organism este o entitate unică. Nicio dietă nu este universal valabilă, altfel nu ar mai fi atâtea disponibile.

Dacă nu schimbăm obiceiurile care ne-au adus la acest număr de kilograme, nu avem cum să devenim slabi peste noapte. Schimbarea trebuie să vină din stilul de viață. Care este motivația de a mă apuca de dietă? La ce sunt dispus să renunț din stilul meu actual? Cât timp sunt dispus să încerc? Cu cine mă sfătuiesc și de cine ascult? Acestea sunt întrebări pe care trebuie să și le pună oricine dorește să slăbească.

Ce alimente nu ar trebui să ne lipsească atunci când vrem să scădem în greutate?

E foarte simplu: nicio masă fără proteine de calitate, fibre și carbohidrați complecși. Nu sunt de neglijat apa, somnul și mișcarea. Trebuie să învățăm să ne cunoaștem corpul și să ascultăm mesajele acestuia legate de foame, sete, sațietate, oboseală etc.

Care este mesajul dumneavoastră pentru persoanele care vor să slăbească și nu știu ce modalitate să aleagă?

Să se informeze din surse credibile, de specialitate, să se sfătuiască cu persoane avizate și sa creadă în puterea lor de schimbare și mai puțin în soluții-minune. Mâncarea trebuie să ne hrănească organismul, și nu să ne îngrașe sau să ne îmbolnăvească. Ar trebui sa avem cu toții o relație buna cu mâncarea, să nu devină un stres cotidian. Planificare meselor și gustărilor, folosirea listele de cumpărături, a jurnalului alimentar completat zilnic, organizarea frigiderului cu alimente sănătoase sunt câteva lucruri simple, dar foarte utile în demersul de a slăbi și de a ne menține sănătoși.

La ce să fim atenți în următoarea perioadă (a Sărbătorilor)?

Urmează o perioadă în care suntem predispuși la abuzuri alimentare, perioadă care vine după mai multe luni de pandemie în care foarte mulți dintre noi am stat doar în casă și am mâncat. Alegerea alimentelor integrale în locul celor procesate sau semipreparate, reducerea numărului de feluri de mâncare pregătite, reducerea porțiilor și introducerea mișcării, sunt cele mai importante lucruri pe care le-aș recomanda. Să ne concentram pe alte activități mai mult decât pe statul la masă și privitul la TV!

Dr. Adelina Popescu, medic specialist gastroenterologie, ne explică ce boli poate ascunde durerea de stomac și ce simptome nu trebuie să ignorăm.

• 

Durerea de stomac reprezintă una dintre cele mai des întâlnite afecțiuni, putând fi cauzată de o multitudine de factori. Însă, înainte de a discuta despre cauzele care pot provoca acest tip de durere, haideți să vedem cum definim corect această afecțiune.

„Dacă în termeni populari, aceasta este cunoscută ca durere în „capul pieptului”, în termeni medicali ea poartă denumirea de durere în epigastru. Durerea de stomac este resimțită în etajul abdominal superior ca o durere continuă cu caracter de arsură, greutate sau presiune, cu o ușoară ameliorare postprandială.

De multe ori, este însoțită de de greață, vărsături, senzație de sațietate precoce, balonare, simptomatologie încadrată în așa-numitul sindrom dispeptic,” afirmă Dr. Adelina Popescu, medic specialist gastroenterologie.

Nu orice durere în etajul abdominal superior este cauzată de afecțiuni la stomac

Chiar dacă, de cele mai multe ori, durerile în etajul abdominal superior sunt puse pe seama unor afecțiuni la stomac, cauzele pot fi mult mai multe, precum pancreatita acută, colica biliară, infarctul miocardic, sindromul intestinului iritabil sau tulburarea anxios-depresivă.

Așadar, un prim pas pentru tratarea eficientă a acestui tip de durere este diagnosticarea corectă a cauzei.

Când trebuie să ne îngrijorăm din cauza durerilor de stomac?

În linii mari, durerea de stomac poate fi de două feluri: episodică sau recurentă. Durerea episodică de stomac apare, în general, după mesele copioase sau după consumul unor alimente necorespunzătoare, indicând așa-numita indigestie.

„Durerea recurentă de stomac devine îngrijorătoare atunci când se repetă săptămânal, are durata prelungită sau intensitatea crescută, situație care ar trebui să convingă pacientul să se adreseze unui medic. Pe de altă parte, pacientul ar trebui să se prezinte de urgență la camera de gardă, dacă durerea de stomac debutează brusc și are o intensitate crescută și nu se amelioreaza după administrarea unor medicamente uzuale,” adaugă Dr. Adelina Popescu.

Ce alte simptome nu trebuie ignorate?

Printre simptomele asociate care nu trebuie ignorate ci, dimpotrivă, trebuie să convingă pacientul să realizeze un consult de specialitate, se numără:

• Vărsăturile repetitive – pot semnala pancreatită acută, ulcer gastric sau duodenal stenozant, tumori stenozante de tub digestiv superior
• Iradierea în bară a durerii din etajul abdominal superior – poate semnala o pancreatită acută
• Iradierea posterioară a durerii sau la nivelul omoplatului drept – poate sugera o colică biliară
• Sensibilitate crescută la palparea abdomenului – poate indica o perforație de tub digestiv, cel mai frecvent stomac sau duoden.
• Scaun negru ca păcura, denumit melenă – semnalează o hemoragie digestivă superioară
• Vărsături cu sânge sau aspect de „zaț de cafea”
• Scădere semnificativă și involuntară în greutate

Ce analize se recomandă în cazul durerilor persistente de stomac?

„Prima investigație utilă în evaluarea unei dureri abdominale este ecografia abdominală. În funcție de evaluarea ecografică, se decide dacă sunt necesare și alte investigații.

Investigația principală pentru evaluarea stomacului este endoscopia digestivă superioară, care constă în introducerea prin gură, până în stomac, a unui tub flexibil cu o cameră de filmat în vârf. Astfel se vizualizează esofagul, stomacul și duodenul. În plus, sunt necesare și analize uzuale precum hemograma și probele inflamatorii care ne arată dacă există anemie sau inflamație acută asociate, iar pentru diagnosticul diferențial al durerii de stomac se recomandă și analize precum lipaza serică, enzimele hepatice, probele de colestază, trigliceridele,” menționează Dr. Adelina Popescu.

Aveți în familie istoric de cancer digestiv (de colon, stomac etc.)? Iată ce investigații trebuie să aveți în vedere

Persoanele care au în familie rude de gradul I cu neoplazii gastrice sau de colon ar trebui să facă gastroscopie, respectiv colonoscopie cu 10 ani înainte de vârsta la care i s-a pus diagnosticul predecesorului său.

În cazul monitorizării pentru un cancer gastric, în timpul gastroscopiei de control este foarte importantă testarea pentru infecția cu Helicobacter pylori și, ulterior, eradicarea ei, acesta fiind principalul factor incriminat în apariția cancerului gastric.

În cazul monitorizării pentru cancerul de colon, este importantă depistarea polipilor colonici și, ulterior, rezecția lor, având risc de degenerare în cancer.

Articol realizat în parteneriat și publicat de redacția csid.ro

Accesați sursa aici.

Boli gastroenterologice grave pot fi mascate de simptome pe care cu toții le-am avut la un moment dat în viață, precum oboseala sau disconfortul resimțit în partea dreaptă a abdomenului. Deși par banale, astfel de simptome pot uneori să indice afecțiuni mult mai grave.

Pentru a ști când e cazul să vă îngrijorați, Dr. Elena Ciupercă a făcut un top al simptomelor care ridică semnale de alarmă și ce anume trebuie să urmăriți pentru a nu rata o boală gravă gastroenterologică.

Boli gastroenterologice – la ce simptome trebuie să fii atent

Oboseala

Cu toate acestea, lipsa de energie și motivație care caracterizează starea de oboseală poate indica boli gastroenterologice extrem de grave. Spre exemplu, oboseala accentuată este unul dintre primele simptome care apar în cazul unor afecțiuni precum bolile hepatice cronice sau anemia.

Bolile hepatice cronice adesea evoluează ani de zile fără semne sau simptome care să atragă atenția. Cele mai frecvente cauze sunt infecțiile virale cronice cu virusul hepatic B sau C, consumul de alcool și încărcarea cu grăsime a ficatului denumită steatoză hepatică.

Sunt și alte cauze mai rare, metabolice, medicamentoase sau autoimune. Persoanele afectate pot resimți oboseală sau un disconfort vag în partea dreaptă a abdomenului și uneori probele hepatice efectuate în cadrul analizelor de rutină pot fi modificate.

Din păcate, atunci când apar semne sau simptome specifice, aceste boli gastroenterologice au ajuns deja într-un stadiu avansat, de ciroză hepatică; aceasta se poate complica cu hemoragie digestivă, cu mărire de volum a abdomenului prin acumularea de lichid sau prin simptome neurologice sau psihiatrice.

Anemia poate avea multiple cauze și dacă se instalează progresiv o tolerăm bine mult timp. Poate semnifica pierdere de sânge în prezența unui cancer digestiv, de aceea de multe ori prezența anemiei indică evaluare endoscopică digestivă, în special după vârsta de 40-45 de ani sau la bărbați.

Disconfort resimțit în partea dreaptă a abdomenului

Constipația sau indigestia pot fi de vină pentru disconfortul resimțit în partea dreaptă a abdomenului. Însă acest tip de durere poate ascunde și afecțiuni mult mai grave, precum cele urinare, ginecologice sau chiar boli sistemice.

În caz de boli gastroenterologice, disconfortul resimțit în partea dreaptă a abdomenului poate fi un simptom pentru afecțiunile colecistului (prezenta calculilor sau a tumorilor la acest nivel, inflamația colecistului); de asemenea poate fi prezent în sindromul de intestin iritabil și în tumori ale colonului drept sau ale ficatului.

Mâncărimea pielii

Pruritul, cunoscut popular sub denumirea de mâncărime de piele, poate fi semnul unor alergii, probleme dermatologice, hepatice, tiroidiene sau oncologice. Acest simptom este, de cele mai multe ori, asociat cu anumite afecțiuni ale pielii.

Cu toate acestea, pruritul este unul dintre simptomele care poate indica existența mai multor afecțiuni ale ficatului și căilor biliare, cum sunt colangita biliară primitivă și colangita sclerozantă primitivă.

Colangita biliară primitivă este o boală autoimună care afectează căile biliare și poate duce la boală hepatică avansată (ciroză hepatică cu complicațiile ei). Apare de obicei la femeile de vârstă medie și se tratează prin administrare de acid ursodeoxicolic, iar în formele avansate poate necesita transplant hepatic.

Colangita sclerozantă primitivă este tot o boală autoimună care afectează căile biliare, dar care apare mai frecvent la bărbații de vârstă medie și se asociază adesea cu bolile inflamatorii intestinale.

Tratamentul medicamentos disponibil are eficiență redusă, în formele avansate necesită tratament endoscopic la nivelul căilor biliare sau transplant hepatic. Se poate complica cu calculi biliari, cancer de căi biliare și cancer de colon.

Vărsături

Fie că sunt provocate de acțiunea bacteriilor sau a virusurilor, a medicamentelor sau tumorilor, vărsăturile se definesc prin expulzarea forțată a conținutului stomacal, prin orificiul bucal și chiar prin orificiile nazale.

Atunci când sunt însoțite de dureri intense ale abdomenului superior, vărsăturile pot indica și prezența unei boli gastroenterologice grave, precum pancreatita acută.

Această afecțiune, reprezentând inflamația acută a pancreasului, se dezvoltă rapid și poate chiar să pună în pericol viața pacientului. Aproximativ 8 din 10 cazuri de pancreatită au la bază alcoolismul cronic sau litiaza biliară (pietrele la vezica biliară), însă boala mai poate fi cauzată și de administrarea unor medicamente cu potențial toxic, de anumite traumatisme abdominale sau de factori ereditari.

Înghițirea dificilă

În termeni medicali, senzația de înghițire dificilă este cunoscută sub denumirea de disfagie. Acest simptom poate apărea ca urmare a unor leziuni structurale esofagiene, a unor anomalii congenitale sau a altor afecțiuni digestive sau ale organelor învecinate (faringe, tiroidă, mediastin).

Una dintre aceste boli gatroenterologice care se pot ascunde în spatele senzației de înghițire dificilă este achalazia, o tulburare funcțională a esofagului, din cauza căreia alimentele nu pot trece în stomac.

Această afecțiune apare, cu precădere, în rândul persoanelor între 30 și 50 de ani. Din cauză că alimentele nu pot ajunge în stomac, acestea rămân blocate în esofag și pot genera regurgitații și arsuri în piept. Tocmai din acest motiv, o mare parte dintre pacienți pot considera, la început, că suferă de reflux gastroesofagian.

Achalazia este totuși, o boală rară, care afectează anual doar 1-2 persoane din 100.000 de locuitori.

O altă afecțiune gravă care se poate ascunde în spatele senzației de înghițire dificilă este cancerul de esofag, care apare mai frecvent la vârste avansate.

Sânge în scaun

Rectoragia înseamnă eliminarea de sânge roșu la scaun. Este un simptom care generează adesea panică, însă la persoanele tinere poate fi legat în special de patologia ano-rectală de tipul bolii hemoroidale (caz în care sângerarea este relativ abundentă și în episoade) sau de tipul fisurilor anale (de regulă sângerare mai redusă, cu durere locală importantă).

Sângerarea rectală poate să apară însă și în bolile inflamatorii intestinale care afectează ultima porțiune a intestinului gros sau în cancerul cu această localizare. De aceea, când persistă, este imperios necesară o evaluare medicală de specialitate.

Dr. Elena Ciupercă, medic primar Gastroenterologie, cu competențe în ecografie generală și endoscopie digestivă diagnostică

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Articol realizat în parteneriat și publicat de redacția newsbucuresti.ro

Accesați sursa aici.

Oboseala sau disconfortul resimțit în partea dreaptă a abdomenului sunt simptome pe care cu toții le-am avut la un moment dat în viață. Deși par banale, uneori pot indica afecțiuni mult mai grave.

Pentru a ști când e cazul să vă îngrijorați, Dr. Elena Ciupercă a făcut un top al simptomelor care ridică semnale de alarmă și ce anume trebuie să urmăriți pentru a nu rata o boală gravă gastroenterologică.

1. Oboseala

Fiind unul dintre cele mai comune simptome pe care corpul uman le resimte, oboseala nu este, de cele mai multe ori, luată în calcul ca indiciu pentru o afecțiune mai gravă. Cu toate acestea, lipsa de energie și motivație care caracterizează starea de oboseală poate indica afecțiuni gastroenterologice extrem de grave.  Spre exemplu, oboseala accentuată este unul dintre primele simptome care apar în cazul unor afecțiuni precum bolile hepatice cronice sau anemia.

Bolile hepatice cronice adesea evolueaza ani de zile fără semne sau simptome care să atragă atenția. Cele mai frecvente cauze sunt infecțiile virale cronice cu virusul hepatic B sau C, consumul de alcool și încărcarea cu grăsime a ficatului denumită steatoza hepatică. Sunt și alte cauze mai rare, metabolice, medicamentoase sau autoimune. Persoanele afectate pot resimți oboseală sau un disconfort vag în partea dreaptă a abdomenului și uneori probele hepatice efectuate în cadrul analizelor de rutină pot fi modificate. Din păcate, atunci când apar semne sau simptome specifice, aceste boli au ajuns deja într-un stadiu avansat, de ciroză hepatică; aceasta se poate complica cu hemoragie digestivă, cu mărire de volum a abdomenului prin acumularea de lichid sau prin simptome neurologice sau psihiatrice.

Anemia poate avea multiple cauze și dacă se instalează progresiv o toleram bine mult timp. Poate semnifica pierdere de sange în prezența unui cancer digestiv, de aceea de multe ori prezența anemiei indică evaluare endoscopică digestivă, în special după vârsta de 40-45 de ani sau la bărbați.

2. Disconfort resimțit în partea dreaptă a abdomenului

Constipația sau indigestia pot fi de vină pentru disconfortul resimțit în partea dreaptă a abdomenului. Însă, acest tip de durere poate ascunde și afecțiuni mult mai grave, precum cele urinare, ginecologice sau chiar boli sistemice. În cazul bolilor gastroenterologice, disconfortul resimțit în partea dreaptă a abdomenului poate fi un simptom pentru afectiunile colecistului (prezenta calculilor sau a tumorilor la acest nivel, inflamația colecistului); de asemenea poate fi prezent în sindromul de intestin iritabil și în tumori ale colonului drept sau ale ficatului.

3. Mâncărimea pielii

Pruritul, cunoscut popular sub denumirea de mâncărime de piele, poate fi semnul unor alergii, probleme dermatologice, hepatice, tiroidiene sau oncologice. Acest simptom este, de cele mai multe ori, asociat cu anumite afecțiuni ale pielii. Cu toate acestea, pruritul este unul dintre simptomele care poate indica existența mai multor afectiuni ale ficatului și căilor biliare, cum sunt colangita biliară primitivă și colangita sclerozantă primitivă.

Colangita biliară primitivă este o boală autoimună care afectează căile biliare și poate duce la boală hepatică avansată (ciroză hepatică cu complicațiile ei). Apare de obicei la femeile de vârstă medie și se tratează prin administrare de acid ursodeoxicolic, iar în formele avansate poate necesita transplant hepatic.

Colangita sclerozantă primitivă este tot o boală autoimună care afectează căile biliare, dar care apare mai frecvent la bărbații de vârstă medie și se asociază adesea cu bolile inflamatorii intestinale. Tratamentul medicamentos disponibil are eficiență redusă, în formele avansate necesită tratament endoscopic la nivelul căilor biliare sau transplant hepatic. Se poate complica cu calculi biliari, cancer de căi biliare și cancer de colon.

4. Vărsături

Fie că sunt provocate de acțiunea bacteriilor sau a virusurilor, a medicamentelor sau tumorilor, vărsăturile se definesc prin expulzarea forțată a conținutului stomacal, prin orificiul bucal și chiar prin orificiile nazale.

Atunci când sunt însoțite de dureri intense ale abdomenului superior, vărsăturile pot indica și prezența unei boli grave gastroenterologice, precum pancreatita acută.

Această afecțiune, reprezentând inflamatia acuta a pancreasului, se dezvoltă rapid și poate chiar să pună în pericol viața pacientului. Aproximativ 8 din 10 cazuri de pancreatită au la bază alcoolismul cronic sau litiaza biliară (pietrele la vezica biliară), însă boala mai poate fi cauzată și de administrarea unor medicamente cu potențial toxic, de anumite traumatisme abdominale sau de factori ereditari.

5. Înghițirea dificilă

În termeni medicali, senzația de înghițire dificilă este cunoscută sub denumirea de disfagie. Acest simptom poate apărea ca urmare a unor leziuni structurale esofagiene, a unor anomalii congenitale sau a altor afectiuni digestive sau ale organelor invecinate (faringe, tiroida, mediastin). Una dintre bolile care se pot ascunde în spatele senzației de înghițire dificilă este achalazia, o tulburare funcțională a esofagului, din cauza căreia alimentele nu pot trece în stomac.

Această afecțiune apare, cu precădere, în rândul persoanelor între 30 și 50 de ani. Din cauză că alimentele nu pot ajunge în stomac, acestea rămân blocate în esofag și pot genera regurgitații și arsuri în piept. Tocmai din acest motiv, o mare parte dintre pacienți pot considera, la început, că suferă de reflux gastroesofagian.

Achalazia este totuși, o boală rară, care afectează anual doar 1-2 persoane din 100.000 de locuitori.

O altă afecțiune gravă care se poate ascunde în spatele senzației de înghițire dificilă este cancerul de esofag, care apare mai frecvent la vârste avansate.

6. Sânge în scaun

Rectoragia înseamnă eliminarea de sânge roșu la scaun. Este un simptom care generează adesea panică, însă la persoanele tinere poate fi legat în special de patologia ano-rectală de tipul bolii hemoroidale (caz în care sângerarea este relativ abundentă și în episoade) sau de tipul fisurilor anale (de regulă sângerare mai redusă, cu durere locală importantă).

Sângerarea rectală poate să apară însă și în bolile inflamatorii intestinale care afectează ultima porțiune a intestinului gros sau în cancerul cu această localizare. De aceea când persistă este imperios necesară o evaluare medicala de specialitate.

DigestMed este o clinică medicală privată ce are ca obiect principal de activitate diagnosticarea și tratarea bolilor aparatului digestiv și își desfășoară activitatea medicală la cele mai noi standarde internaționale. DigestMed oferă consultații și investigații din sfera gastroenterologiei, hepatologiei și endoscopiei digestive realizate de o echipă de medici profesioniști și implicați cu ajutorul unor echipamente medicale performante.