2021-03-29

Cele mai frecvente greşeli comise de persoanele care ţin post

Articol realizat în parteneriat și publicat de redacția okmagazine.ro

Accesați sursa aici.

Postul Paştelui, supranumit Postul Mare, reprezintă pentru creştini una dintre cele mai importante perioade din an. Dincolo de însemnătatea sa religioasă, postul este o perioadă în care se produc extrem de multe transformări la nivel fizic.

„Reducerea cu doar 12% a consumului zilnic de calorii poate îmbunătăţi sănătatea generală a organismului şi chiar prelungi durata de viaţă. Studiile de specialitate au surprins îmbunătăţiri ale indicilor de masă corporală, ale toleranţei la glucoză sau ale acţiunii insulinei, precum şi scăderea proceselor inflamatorii. Mai mult decât atât, la persoanele care ţin post se remarcă o creştere a performanţelor intelectuale şi a eficienţei acţiunilor cotidiene, instalându-se de asemenea un sentiment de claritate, flexibilitate şi o energie pozitivă”, afirmă Maria Martac, biolog, consultant în nutriţie şi Health Coach.

Căror persoane le este contraindicat postul?

Postul poate fi ţinut de către orice persoană sănătoasă din punct de vedere clinic, cu excepţia copiilor în creştere şi al femeilor însărcinate. Postul nu este recomandat persoanelor care suferă de cancer, malnutriţie, diabet de tip 1 sau alte afecţiuni precum guta sau aritmia cardiacă. Nu în ultimul rând, postul nu este recomandat bătrânilor, persoanelor care au suferit transplanturi sau au tratamente imunosupresoare pentru diferite afecţiuni.

Alimente ideale în timpul postului

„Chiar dacă alegem să ţinem post, organismul nostru are în continuare nevoie de toţi macronutrienţii (proteine, lipide şi glucide) micronutrienţii (vitamine, minerale), fibre şi apă. Atunci când vorbim de sursele de proteine vegetale obligatorii, putem aminti mazărea, ciupercile, quinoa, fasolea, cânepa, năutul, amaranth-ul, alunele, migdalele, avocado, zarzavaturile, brocolli sau dovlecelul.

Dacă ne gândim la sursele de Omega 3 şi 6, notăm aici seminţele de in, ulei de floarea soarelui presat la rece, măsline sau dovleac. Printre carbohidraţii complecşi, cu descărcare prelungită, se numără orezul şi pastele integrale, precum şi biscuiţii şi pâinea din macris integral. Nu în ultimul rând, este important să consumăm fructe şi salate din legume crude de exemplu morcov, ţelină, pătrunjel, varză, gulie sau pregatite la aburi păstârnac, sparanghel, praz. De asemenea, recomand în aceste perioade consumul de ceaiuri medicinale neîndulcite din plante precum arnica, gălbenele, coada-şoricelului, gălbenele, soc, salvie, urzică, afin, tei, mentă, sânziene galbene, păpădie, tătănească”, adaugă Maria Martac.

Doar pentru că în timpul postului putem consuma alimente de natură vegetală, nu înseamnă că trebuie să exagerăm cu ele. Astfel, este complet greşit să considerăm că putem ronţăi toată ziua dulciuri, covrigei, fructe sau seminţe. Aportul excesiv de alimente, chiar dacă nu sunt de origine animală, determină apariţia rezistenţei la insulină şi creşterea ţesutului adipos.

„Cel mai bun sfat pe care îl pot da persoanelor care ţin post este să evite pe cât posibil aşa numitele produse ‘de post’: covrigii, pateurile vegetale, gogoşile sau şniţelele din soia înecate în grăsimi trans (margarină), care nu fac altceva decât să ne îngraşă şi să ne îmbolnăvească”, avertizează specialistul.

Când trebuie să ne adresăm medicului specialist?

Persoanele cu suferință digestivă persistentă (durere abdominală, balonare, tulburări de tranzit) trebuie să se adreseze medicului pentru a fi evaluate și a se stabili un diagnostic corect dar și pentru a primi un tratament care să amelioreze simptomele.

Mai rar sunt prezente în sindromul de intestin iritabil semne și simptome de alarmă: anemie, scădere în greutate, febră, sângerare rectală. În această situație, pacienții necesită evaluare medicală rapidă și investigații complexe, inclusiv colonoscopie. Aceste manifestări pot ține de o boală organică gravă care, în absența unui diagnostic prompt și, implicit, a unui tratament rapid, poate genera complicații sau poate fi fatală. De asemenea, simptomele progresive sau nocturne, prezentarea acută, istoricul familial de cancer colorectal sau de boli inflamatorii intestinale sunt argumente pentru prezentarea la medicul specialist.

Cum ne tratăm?

De cele mai multe ori, tratamentul este orientat spre rezolvarea principalelor simptome. Astfel, fibrele alimentare, în special cele solubile, sunt utile în tratamentul pacienților cu tulburări de tranzit. Pentru constipație se pot folosi laxative, durerea abdominală poate fi calmată cu antispastice sau ulei de mentă, în vreme ce în cazul balonării putem folosi probiotice sau antibiotice intestinale.

Însă, toate aceste măsuri pot fi inutile în lipsa unei bune comunicări medic-pacient, cu construirea unei relații de încredere și monitorizare constantă. Pacienții cu intestin iritabil dezvoltă un comportament de evitare a activităților care declanșează simptomele, însă acest lucru are un impact negativ și trebuie contracarat.

Atunci când se identifică o componentă emoțională importantă se poate solicita consiliere psihologică sau psihiatrică, iar medicația psihotropă poate fi necesară.

La ce alimente trebuie să renunțăm și cu ce le înlocuim

Dieta cel mai frecvent recomandată în sindromul de intestin iritabil este low FODMAP- dieta săracă în carbohidrați fermentabili. Dieta low FODMAP implică evitarea lactatelor cu lactoză (lapte de vacă, iaurt, budinci, ricotta, mascarpone, înghețată), a îndulcitorilor (miere, sirop de agave, sorbitol, maitol, xilitol), a anumitor fructe (mere, pere, piersici, mango, pepene, cireșe, nectarine, prune), legume (broccoli, sparanghel, sfeclă, ceapă, linte, fasole, mazăre, ciuperci, conopidă) și cereale (grâu, secară).

Pe de altă parte, pot fi consumate lapte și iaurt fără lactoză, brânzeturi fermentate, unele fructe (afine, banane, lime, portocale, căpșuni, pepene galben, kiwi), unele legume (păstârnac, cartof, măsline, salată, morcov, castravete, vânătă, napi), semințe (alune, arahide, nuci, semințe de pin) și unele cereale (orz, quinoa, porumb, orez).

Ca sursă de proteine se pot folosi ouăle, tofu, carnea de pui, porc, pește, vită. Această dietă nu se menține pe termen lung, ci timp de 6-8 săptămâni, apoi alimentele excluse sunt reintroduse treptat.

Dietele pe termen lung aduc un disconfort în plus pacientului care are adesea senzația că nu mai poate mânca nimic din ce îi place, de aceea sunt de evitat. O variantă este și să îți asculți propriul organism și să consumi mai rar sau mai puțin din alimentele care îți declanșează simptomele.

Suplimentele alimentare pentru digestie: Riscuri și beneficii

Unele dintre cel mai des utilizate suplimente alimentare în tratarea sindromului de intestin iritabil sunt probioticele. Acestea conțin microorganisme vii și sunt administrate pentru a regla microbiota intestinală.

„Probioticele nu prezintă riscuri când sunt administrate la persoanele imunocompetente și pot corecta unul din factorii cauzali ai intestinului iritabil – disbioza intestinală. Administrarea de probiotice poate oferi beneficii în ameliorarea balonării, durerii abdominale sau a tulburărilor de tranzit.

Alte suplimente folosite în colonul iritabil sunt fibrele alimentare. Fibrele alimentare solubile (orz, tărâțe de ovăz, psyllium) cresc volumul scaunului atunci când sunt consumate cu suficiente lichide și ameliorează tranzitul. Ele sunt rezistente la fermentarea de către bacteriile din colon și nu produc balonare și flatulență. Pe de altă parte, fibrele insolubile pot exacerba simptomele de balonare, distensie și pot provoca crampe abdominale. Dacă folosim însă fibre și nu consumăm suficiente lichide, acestea se pot impacta în lumenul intestinal și să împiedice astfel tranzitul,” avertizează dr. Elena Ciupercă.