Centrul Medical DigestMed deschis sâmbata!

Esofagita eozinofilică: cauze, simptome și opțiuni de tratament

Autor: Dr. Alexandra Vlad, Medic specialist gastroenterolog

Esofagita eozinofilică este o afecțiune inflamatorie cronică a esofagului, determinată de o reacție imună la anumiți factori alergeni. Deși relativ recent recunoscută ca diagnostic frecvent, boala poate afecta atât copiii, cât și adulții, influențând semnificativ alimentația și calitatea vieții. Dificultățile la înghițire, senzația de blocaj alimentar și nevoia de adaptare a dietei sunt semne comune ale acestei afecțiuni. Diagnosticul corect necesită evaluare endoscopică și confirmare histologică, iar tratamentul combină modificările alimentare cu terapii medicamentoase pentru a controla inflamația și a preveni complicațiile.

Esofagita eozinofilică, cândva una din “florile rare” ale patologiei gastrointestinale, însă acum din ce în ce mai prezentă, reprezintă un diagnostic ce vine adesea după excluderea altor boli și necesită un tratament relativ simplu cuplat cu o dietă pe termen lung. Esofagita eozinofilică este o boală cronică, imună, alergen dependentă, agravantă în lipsa tratamentului, o boală în cazul căreia simptomatologia este în relație directă cu alimentele consumate, alimente care provoacă o reacție nejustificată de apărare a organismului ca răspuns la contactul cu mâncarea ingerată. Această reacție imună implică atragerea eozinofilelor în mucoasa esofagiană, unde acestea nu se găsesc în mod normal, ceea ce duce la o inflamație cronică și apariția simptomelor. Această boală afectează atât copiii, cât și adulții și, aproape în mod egal ambele sexe, deși există o ușoară predispoziție pentru bărbați.

Simptomele prezente includ disfagia (dificultatea la înghițire sau senzația de blocaj al alimentelor sau medicamentelor), impactarea bolusului alimentar, precum și durere în piept sau în partea superioară a abdomenului, în zona „coșului pieptului”. Adesea, simptomele nu sunt atât de pronunțate, această boală semănând cu boala de reflux gastro-esofagian, pe care o imită foarte bine.

Pacientul descrie adesea o atitudine de tip IMPACT la masă, un acronim folosit de specialiști pentru a caracteriza un comportament neobișnuit față de alimente:

  • I – îmbibarea alimentelor cu multe lichide pentru a facilita înghițirea;
  • M – modificarea alimentelor prin mărunțire sau blenduire pentru o ingestie mai ușoară;
  • P – prelungirea timpului la masă, acești pacienți mâncând mai lent decât cei din jur;
  • A – abstinență de la alimente tari, dure sau lipicioase;
  • C – consumul alimentelor cu o consistență redusă prin prelungirea masticației;
  • T – evitarea tabletelor sau comprimatelor din cauza senzației de blocaj în gât.

Uneori, pacientul prezintă și alte boli cu caracter autoimun și alergic: dermatită atopică, rinită sezonieră, astm bronșic sau sinuzită cronică.

Odată notate simptomele, specialistul va recomanda o serie de analize de sânge și, cel mai important, o endoscopie digestivă superioară cu prelevare de biopsii, acele mici ciupituri de mucoasă, care vor fi trimise la analiză microscopică. Analizele de laborator pot fi normale, cu excepția unei creșteri a eozinofilelor în sânge, un indicator sugestiv, dar nu exclusiv, pentru această boală.

Evaluarea endoscopică este foarte importantă pentru diagnostic și uneori, foarte sugestivă. Mucoasa esofagiană (căptușeala tubului digestiv) poate prezenta edem, inele esofagiene persistente în ciuda insuflării cu aer (aspect de hârtie creponată sau esofag felin), brazde longitudinale, depuneri albicioase sau mici abcese, precum și îngustarea lumenului digestiv, cu formarea de stricturi. Medicul va preleva aproximativ 6 biopsii din zone diferite ale esofagului și va trimite probele pentru analiză histologică (la lamă), iar specialistul anatomo-patolog va examina probele pentru a identifica prezența eozinofilelor. Un diagnostic histopatologic (de lamă) este considerat aproape sigur dacă se detectează peste 15 eozinofile pe câmp microscopic sau peste 60 de eozinofile pe mm².

Tratamentul constă, în prima etapă, în adoptarea unei diete foarte restrictive, care exclude principalele grupe de alergeni: lactate, gluten, ouă, soia, nuci, pește și fructe de mare. Adesea, specialistul colaborează cu pacientul și poate propune o abordare mai complexă, dar utilă. Pacientului i se poate recomanda să reintroducă treptat alimentele cu cu cel mai mare potențial alergen și să efectueze endoscopii seriate după fiecare introducere pentru a identifica reacțiile imune și a elimina din nou alimentele care declanșează un răspuns imun.

Alternativ, boala poate fi tratată printr-o abordare farmacologică, recomandându-se administrarea de inhibitori de pompă de protoni în doză mare și/sau corticoterapie. Corticoterapia constă adesea în utilizarea fluticazonei din dispozitivele inhalatorii destinate astmului bronșic cu deosebirea ca substanța trebuie înghițită, nu inhalată.

Se va alege abordarea care asigură cel mai eficient eliminarea simptomelor și ameliorarea aspectului mucoasei esofagiene. Uneori, se poate întâmpla ca pacientul să nu răspundă la niciuna din aceste abordări inițiale și în acest caz se va escalada tratamentul la administrarea de tratament biologic.

Fiind o boală cronică cauzată de o reacție imună la alimente, lipsa tratamentului va duce la modificări ale mucoasei, favorizând apariția unor elemente fibro-stenotice, stricturi și îngustarea calibrului esofagian. În această etapă, impactarea alimentelor este foarte frecventă, iar singura rezolvare este dilatarea endoscopică. În ajutorul specialistului gastroenterolog poate veni și un dietetician cu experiență în esofagita eozinofilică, care poate ghida pacientul în vederea eliminării și ulterior în reintroducerea alimentelor cu risc, concomitent cu celelalte abordări medicamentoase și endoscopice.

Esofagita eozinofilică este o afecțiune cronică ce necesită diagnostic precoce și management adecvat pentru a preveni complicațiile pe termen lung. Identificarea factorilor declanșatori și adoptarea unei strategii de tratament personalizate sunt esențiale pentru controlul inflamației și îmbunătățirea calității vieții pacienților. Colaborarea dintre medicul gastroenterolog, alergolog și nutriționist poate optimiza rezultatele și facilita o adaptare eficientă la schimbările necesare în stilul de viață.

Vă invităm să discutați cu specialiștii noștri în oricare dintre centrele medicale DigestMed Aviației sau DigestMed Militari. De asemenea, aveți posibilitatea să vă programați vizita fie utilizând platforma online, fie apelând la numărul 021 9306.

Articole Similare