2025-11-28

Efectele alimentației asupra microbiomului

Autor: Dr. Adelina Popescu, Medic Primar Gastroenterolog 

Sănătatea digestivă este puternic influențată de echilibrul dintre alimentație, stil de viață și mecanismele fine care funcționează în interiorul intestinului. Tot mai multe cercetări arată că modul în care mâncăm poate susține sau, dimpotrivă, poate destabiliza procese esențiale precum digestia, imunitatea, controlul inflamației și metabolismul. Anumite obiceiuri alimentare pot întări structurile de apărare ale intestinului, în timp ce altele pot favoriza apariția dezechilibrelor.

Pentru a înțelege de ce alimentația are un impact atât de mare asupra digestiei și asupra întregului organism, este important să privim mai atent la mecanismele interne care stau la baza acestor schimbări.

Ce este microbiomul intestinal?

Microbiomul intestinal reprezintă totalitatea microorganismelor care colonizează tubul digestiv. Cuprinde în mod normal bacterii, virusuri și fungi. Din ultimele cercetări reiese că există circa 38 trilioane de bacterii, un număr echivalent cu cel al celulelor umane din organism. Cele mai frecvente tulpini sunt: Bacteroidetes, Firmicutes, Actinobacteria și Verrucomicrobia.

Care este rolul microbiomului intestinal?

• Principalul rol al microbiomului intestinal este menținerea sănătății tubului digestiv și implicit al organismului. Microbiomul contribuie la digestia și fermentarea carbohidraților nedigerabili (inulină, fructo-oligozaharide, galacto-ologozaharide, pectină, celuloză), formând acizi grași cu lanț scurt cu rol antiinflamator și energetic și de menținere a barierei intestinale.
• Flora microbiană intestinală are funcție și de reglare a sistemului imun prin prevenirea reacțiilor alergice și autoimune.
• Alt rol este de colonizare a tubului digestiv și de împiedicare a altor patogeni să se multiplice și să infecteze organismul.
• Microbiomul ajută la sinteza vitaminei B12 și K, a unor neurotransmițători, metabolizarea bilei.
• Reglează comportamentul și axa intestin-creier
• Eliminarea toxinelor și medicamentelor.

Ce este bariera intestinală și ce funcții are?

Putem compara bariera intestinală cu un perete care delimitează 2 spații: pe de o parte interiorul colonului cu microorganisme, antigeni alimentari și toxine, și pe de altă parte mediul intern. După cum spune și denumirea, bariera intestinală are rolul de a împiedica intrarea bacteriilor și toxinelor în circulația sangvină; pe de altă parte ajută la absorbția nutrienților și menținerea sistemului imun intestinal.

Ce este dismicrobismul intestinal și care sunt efectele acestuia?

Disbioza intestinală este o alterare cantitativă sau calitativă a compoziției microbiomului intestinal, prin scăderea diversității microbiene, pierderea bacteriilor benefice și înmulțirea bacteriilor patogene. Practic, majoritatea bacteriilor bune sunt înlocuite de bacterii dăunătoare. Efectele majore are dismicrobismului sunt reducerea capacității de fermentare a carbohidraților nedigerabili, scăderea producției de acizi grași cu lanț scurt , afectarea sintezei vitaminelor, dereglarea sistemului imun.

Afectarea compoziției microbiomului intestinal duce la afectarea barierei intestinale și creșterea permeabilității acesteia, favorizând trecerea bacteriilor și toxinelor în sânge, ulterior stimularea sistemului imun cu apariția bolilor inflamatorii intestinale, autoimune și metabolice.

Care sunt greșelile alimentare care afectează microbiomul intestinal?

• Consumul excesiv de alimente ultraprocesate;
• Aport insuficient de fibre alimentare: fructe, legume, cereale integrale, leguminoase;
• Diete bogate în grăsimi animale și proteine animale;
• Consum frecvent de alcool;
• Excesul de îndulcitori artificiali și zaharuri rafinate;
• Diete restrictive sau monotone (ex dietă keto, cu puține fibre).

Alte cauze ale dismicrobismului intestinal

• Administrarea de antibiotice, antivirale, inhibitori de acid gastric, corticosteroizi, AINS, chimioterapie – reduc diversitatea bacteriană și favorizează suprapopularea unor specii patogene;
• Infecții intestinale – bacteriene, virale, fungice;
• Factori genetici și imunitari ai gazdei.

Afecțiuni medicale asociate dismicrobismului intestinal

• Digestive: sindromul de intestin iritabil, BII, infecție cu clostridioides difficile, constipația cronică, diareea, cancerul colorectal;
• Non-digestive: obezitate, diabet zaharat, steatoză hepatică non-alcoolică, alte boli autoimmune, boli cardiovasculare, tulburări neuropsihiatrice precum autismul.

Semne și simptome de alarmă care trebuie să ne trimită la medic:

Diareea cronică, constipație brusc instalată sau agravată, vărsături, dificultăți de înghițit, durere la înghițit, mărirea de volum a abdomenului, prezența sângelui în scaun, durere abdominală de intensitate crescută, scădere în greutate involuntară, istoric de cancer în familie, anemie în analize, oboseală cronică.

Cum putem repara microbiomul intestinal?

• Dietă bogată în fibre, polifenoli și alimente fermentate;
• Pro și prebioticele;
• Limitarea consumului de antibiotice;
• Transplantul de microbiotă fecală.

Ce sunt și cum funcționează pro și prebioticele?

Probioticele sunt microorganisme vii (bacterii sau drojdii) care, atunci când sunt administrate în cantități adecvate, pot aduce beneficii sănătății, în special la nivelul intestinului. Cele mai frecvent folosite tulpini aparțin genurilor Lactobacillus, Bifidobacterium și Saccharomyces. Prebioticele sunt fibre sau alte substanțe nedigerabile din alimente care stimulează creșterea bacteriilor benefice din intestin, în special bifidobacterii și lactobacili.

Beneficii posibile: Probioticele pot ajută la prevenirea sau reducerea duratei diareei infecțioase sau asociate cu antibioticele, la unele persoane. Există unele dovezi că anumite probiotice pot fi utile în sindromul de colon iritabil sau în prevenirea recurenței infecției cu Clostridioides difficile, dar efectul depinde de tulpină folosită. Prebioticele pot susține sănătatea digestivă prin stimularea bacteriilor bune, dar efectele lor clinice sunt încă studiate.

Siguranță: Probioticele sunt considerate sigure pentru majoritatea oamenilor, dar pot exista riscuri la persoanele cu sistem imunitar slăbit sau boli grave. Prebioticele pot cauza balonare sau disconfort abdominal la unele persoane, mai ales la începutul administrării.

Limitări: Nu toate produsele de pe piață conțin tulpini testate clinic sau în doze eficiente. Efectele pot varia în funcție de tulpină, doză, durata administrării și starea de sănătate a fiecărei persoane. Societatea Americană de Gastroenterologie (American Gastroenterological Association) subliniază că dovezile pentru utilizarea probioticelor și prebioticelor sunt limitate pentru multe afecțiuni și recomandă consultarea medicului înainte de începerea unui astfel de supliment.

Utilitatea analizării florei intestinale în practica curentă

Beneficiile clinice ale analizei florei bacteriene (microbiomului intestinal) pentru sănătatea digestivă și optimizarea dietei la pacienți sunt în prezent limitate. Analiza microbiomului poate identifica disbioza sau anumite profiluri bacteriene asociate cu răspunsul la intervenții dietetice, însă utilitatea clinică este restrânsă la cercetare și nu are încă un rol standardizat în practică curentă pentru majoritatea pacienților.

În sindromul de colon iritabil, există dovezi că profilul bacterian fecal poate prezice răspunsul la dieta low-FODMAP, dar aceste rezultate sunt preliminare și nu există recomandări ferme pentru utilizarea de rutină a testării microbiomului în ghidurile American Gastroenterological Association. Analiza florei bacteriene poate oferi informații despre diversitatea și abundența unor genuri bacteriene asociate cu anumite diete sau markeri metabolici, dar nu există suficiente date pentru a ghida personalizarea dietei pe baza acestor teste în afara studiilor clinice.

Societatea American Gastroenterological Association subliniază că, deși există interes pentru utilizarea profilului microbiomului în optimizarea dietei și managementul bolilor digestive, dovezile actuale nu susțin utilizarea de rutină a acestor teste în scop diagnostic sau terapeutic. În concluzie, analiza florei bacteriene nu are beneficii clinice dovedite pentru optimizarea dietei sau sănătatea digestivă la pacienți în practica curentă, fiind recomandată doar în context de cercetare sau cazuri selectate.

Surse alimentare: Probioticele se găsesc în iaurturi, chefir, unele brânzeturi și suplimente alimentare. Prebioticele se găsesc în alimente bogate în fibre, cum ar fi ceapa, usturoiul, bananele, sparanghelul și cerealele integrale.

În concluzie, probioticele și prebioticele pot avea beneficii pentru sănătatea digestivă, dar nu sunt un tratament universal și nu înlocuiesc o alimentație echilibrată sau tratamentele recomandate de medic. Pentru alegerea unui produs potrivit și pentru siguranță, este importantă discuția cu medicul curant.

Care este dieta cu cele mai mari beneficii digestive?

Sănătatea digestivă este strâns legată de echilibrul și diversitatea microbiotei intestinale, care influențează digestia, metabolismul, imunitatea și integritatea mucoasei intestinale. Dieta modulează compoziția și funcția microbiotei, stimulând dezvoltarea unor genuri bacteriene asociate cu beneficii pentru sănătate, precum Bifidobacterium, Lactobacillus, Akkermansia, Faecalibacterium, Roseburia și Ruminococcus, în timp ce dietele dezechilibrate pot favoriza disbioza.

Consensul actual al literaturii medicale susține că dieta mediteraneană oferă cele mai mari beneficii pentru sănătatea digestivă. Aceasta este caracterizată printr-un aport crescut de fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe, ulei de măsline, consum moderat de pește și lactate fermentate, și un aport redus de carne roșie și alimente ultraprocesate. Dieta mediteraneană este asociată cu o diversitate microbiană crescută, o abundență mai mare de bacterii benefice (inclusiv producătoare de acizi grași cu lanț scurt – SCFA), reducerea markerilor de inflamație și un risc scăzut de disbioză. Dietele bazate pe plante, bogate în fibre și fitonutrienți, susțin de asemenea sănătatea digestivă prin stimularea bacteriilor saccharolitice și a producției de SCFA, cu efecte benefice asupra motilității, integrității mucoasei și răspunsului imun.

Consumul crescut de alimente ultraprocesate și dietele occidentale bogate în grăsimi saturate și zaharuri simple sunt asociate cu scăderea diversității microbiene, creșterea bacteriilor proinflamatorii și alterarea metabolismului microbian, cu efecte negative asupra sănătății digestive.

Componentele cheie ale unei diete cu beneficii digestive includ prebioticele (inulină, fructo-oligozaharide, galacto-oligozaharide, amidon rezistent), care stimulează selectiv creșterea bacteriilor benefice precum Bifidobacterium, Lactobacillus, Akkermansia și Faecalibacterium, cresc producția de SCFA și modulează răspunsul imun. Sursele alimentare includ legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, rădăcinoase și semințe. Probioticele (bacterii vii cu efecte benefice) și sinbioticele (combinații de probiotice și prebiotice) pot aduce beneficii suplimentare, însă efectele depind de tulpina folosită și de contextul clinic. Există interes crescut pentru probioticele de generație nouă, dar datele clinice sunt încă limitate.

Răspunsul la intervențiile dietetice este influențat de variabilitatea individuală a microbiotei, ceea ce justifică abordări personalizate. În contextul tulburărilor funcționale digestive, suplimentarea cu prebiotice poate crește abundența bacteriilor benefice, în timp ce dieta low-FODMAP reduce simptomele, dar poate scădea diversitatea microbiană; administrarea intermitentă de prebiotice poate reprezenta o alternativă la restricțiile alimentare stricte.

Deși datele actuale susțin beneficiile dietei mediteraneene și a dietelor bogate în plante și fibre pentru sănătatea digestivă, lipsesc studii prospective de lungă durată și intervenții personalizate validate. Astfel, recomandarea actuală este adoptarea unei diete bogate în alimente integrale, plante, fibre și fitonutrienți, cu limitarea alimentelor ultraprocesate, ca strategie optimă pentru susținerea sănătății digestive și a microbiotei intestinale.

Vă invităm să discutați cu specialiștii noștri în oricare dintre centrele medicale DigestMed Aviației sau DigestMed Militari. De asemenea, aveți posibilitatea să vă programați vizita fie utilizând platforma online, fie apelând la numărul 021 9306.