2025-03-31

Diverticuloza colonică: rolul alimentației în prevenție și controlul simptomelor

Autor: Dr. Mihai Mușa, Medic specialist gastroenterolog

Diverticuloza colonică este o afecțiune tot mai frecvent întâlnită în rândul populației adulte și vârstnice, fiind adesea diagnosticată întâmplător în cadrul investigațiilor de rutină. Deși poate rămâne asimptomatică mult timp, stilul de viață și alimentația joacă un rol esențial atât în prevenirea complicațiilor, cât și în menținerea confortului digestiv.

O dietă echilibrată, adaptată nevoilor individuale, poate influența pozitiv evoluția bolii și poate reduce riscul apariției episoadelor acute. În cele ce urmează, vom explora recomandările nutriționale actuale pentru pacienții cu diverticuloză colonică, diferențele dintre fazele de remisiune și puseu inflamator, precum și rolul fibrelor și al altor componente dietetice în această patologie.

Patologia diverticulară afectează mai ales persoanele vârstnice și include două forme: diverticuloza colonică și diverticulita. Diverticuloza colonică este o afecțiune în care, în anumite zone mai slabe ale peretelui intestinului, se formează „mici buzunărașe”, numite diverticuli. Cel mai frecvent, aceștia apar la nivelul colonului sigmoid, dar pot fi prezenți oriunde pe traseul colonului.

Diagnosticul se stabilește prin colonoscopie (de primă intenție) sau prin metode imagistice precum CT sau RMN. Diverticulita, pe de altă parte, înseamnă inflamarea sau infectarea acestor „buzunărașe” și reprezintă o urgență medicală, uneori chiar chirurgicală.

Diverticuloza colonică poate fi pentru perioade lungi de timp asimptomatică, însă pot apărea și simptome precum:

• Durere abdominală în partea stângă jos a abdomenului;
• Crampe;
• Scaune neregulate (constipație, diaree);
• Balonare.

În cazul diverticulitei, alte simptome frecvent apărute, în plus față de cele deja menționate, pot fi: febră, frison, pierderea apetitului, chiar și rectoragii (sânge roșu în scaun).

Care sunt cauzele acestei patologii?

Chiar dacă studiile nu au elucidat în totalitate motivele apariției diverticulozei, aceasta este strâns legată de anumiți factori:

• Regim alimentar sărac în fibre care duce la constipație și creșterea presiunii intestinale rezultând formarea diverticulilor;
• Vârsta înaintată care duce la slăbirea musculaturii intestinale;
• Factorii genetici;
• Obezitatea;
• Sedentarismul;
• Unele medicamente precum antiinflamatoarele nonsteroidiene.

Cum afectează regimul alimentar dezvoltarea și progresia acestei patologii?

Așa cum am menționat deja, un regim sărac în fibre este considerat un factor de risc important. În cazul unui organism sănătos, consumul zilnic de fibre ar trebui să fie de aproximativ 25 de grame pentru femei și 38 de grame pentru bărbați. Totuși, majoritatea populației consumă doar în jur de 50% din necesarul recomandat. Fibrele sunt un nutrient esențial, care previne constipația și ajută la reglarea tranzitului intestinal, facilitând evacuarea conținutului și reducând presiunea din interiorul intestinului.

Pentru a veni în sprijinul dumneavoastră, mai jos am pregătit o listă cu alimente bogate în fibre:

• Fructe: mere, pere, portocale, prune, fructe de pădure (zmeură, afine), pepene;
• Legume: broccoli, varză, dovlecei, castraveți, roșii, salată, ardei, anghinare;
• Cereale integrale: grâu integral, ovăz, quinoa, orez brun;
• Leguminoase: fasole verde, linte, mazăre, năut;
• Nuci și semințe: migdale, semințe de chia, semințe de floarea-soarelui.

Alimentele de evitat în caz de diverticuloză:

Vestea bună pentru pacienți este că, în afara episoadelor de diverticulită, regimul alimentar poate fi unul fără restricții, cu condiția menținerii unui aport adecvat de fibre zilnice.

Unii medici recomandă evitarea alimentelor precum nucile, porumbul sau semințele, de teamă că acestea ar putea rămâne blocate la nivelul diverticulilor. Totuși, până în prezent, studiile nu au demonstrat științific această legătură.

Probioticele și diverticuloza colonică

Unele studii preliminare arată că probioticele pot fi benefice pentru pacienții care suferă de această patologie. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a avea o concluzie în acest sens.

Diverticulita

În cazul unui puseu de diverticulită, se recomandă ca în primele zile să se urmeze un regim lichid sau semilichid, bazat pe apă, suc de fructe și supă clară, pentru a atenua inflamația.

În următoarele 2–3 săptămâni, recomandarea medicală este adoptarea unui regim sărac în reziduuri, adică un regim alimentar care să conțină puține alimente nedigerabile. Scopul acestuia este de a reduce cantitatea și frecvența scaunelor, contribuind astfel la ameliorarea simptomelor pacientului.

Alimentele permise în această perioadă includ: carne slabă (pui, curcan), produse lactate (brânză, iaurt), pâine albă, pește, orez, ouă, supă clară, ceai și cafea.

Alimente de evitat în cazul diverticulitei: fibrele (precum fructele și legumele crude, cu coajă), cerealele integrale, nucile, semințele, carnea grasă și prăjelile. Atenție însă, acestea sunt de evitat doar în cazul puseului dureros, în restul timpului fiind recomandate în dietă.

Alimentația corectă are un rol important în gestionarea diverticulozei colonice, contribuind la menținerea unui tranzit intestinal regulat și la reducerea riscului de complicații. Fie că este vorba despre prevenirea episoadelor de diverticulită, fie că vorbim despre adaptarea dietei în timpul puseelor, colaborarea cu un medic gastroenterolog și, la nevoie, cu un specialist în nutriție, este esențială pentru stabilirea celor mai potrivite alegeri alimentare. Monitorizarea constantă și ajustarea regimului în funcție de evoluția clinică, pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților.

Vă invităm să discutați cu specialiștii noștri în oricare dintre centrele medicale DigestMed Aviației sau DigestMed Militari. De asemenea, aveți posibilitatea să vă programați vizita fie utilizând platforma online, fie apelând la numărul 021 9306.

Bibliografie

1 https://www.docteur-lequere.fr/actualites/item/33-diverticulose-colique-et-nutrition

2.https://www.diete.club/wp-content/uploads/2023/02/Tipuri-de-fibre-alimentare-și-rolul-lor-în-organism.jpg