2024-11-27

Disruptorii endocrini și impactul asupra sănătății: ce sunt și cum ne putem proteja

Autor: dr. Alina Rusu, Medic specialist endocrinolog

În ultimii ani, preocuparea pentru sănătatea hormonală a crescut odată cu descoperirea și înțelegerea disruptorilor endocrini. Aceste substanțe chimice prezente în mod surprinzător în multe dintre produsele pe care le folosim zilnic, pot afecta echilibrul sistemului hormonal și au potențialul de a produce efecte negative semnificative asupra sănătății pe termen lung. Deși sunt dificil de evitat complet, este esențial să știm cum pot influența hormonii și care sunt măsurile prin care ne putem reduce expunerea.

Pe măsură ce devenim mai conștienți de sursele și efectele acestor substanțe, înțelegem și mai bine cum putem face alegeri informate pentru sănătatea noastră și a generațiilor viitoare. Explorarea celor mai comuni disruptori endocrini precum BPA, ftalații, PFAS și dioxinele, ne poate ajuta să recunoaștem riscurile și să identificăm soluții pentru viața de zi cu zi, fie prin alimentație, fie prin produsele de uz casnic.

Disruptorii endocrini sunt substanțe chimice sau combinații de substanțe chimice nenaturale (sintetice) care interferează cu buna funcționare a sistemului endocrin. Disruptorii endocrini pot afecta sinteza hormonilor, transportul acestora către celule, metabolismul și excreția hormonilor. Astfel, aceștia pot mima acțiunea unor hormoni “păcălind” organismul să reacționeze într-un anumit fel, pot bloca legătura dintre hormoni și receptorii lor (fără a se lega de receptori, hormonii nu ajung în celula unde este nevoie de acțiunea lor) sau pot acționa asupra glandelor care vor produce prea mult sau prea puțin hormon.

De ce este atât de important acest subiect în zilele noastre? Pentru că disruptorii endocrini sunt foarte larg răspândiți (practic sunt peste tot în jurul nostru) și pot avea efecte negative inclusiv în doze foarte mici, fără ca noi să ne dăm seama imediat (ca atunci când suferim o intoxicație). Efectele lor negative pot fi ireversibile și reprezintă o îngrijorare pentru generațiile viitoare întrucât sunt prezenți în aer, sol, apă și vor persista o foarte lungă perioadă de timp.

Pot cauza numeroase probleme de sănătate, de la alergii, diabet, boli neurologice, astm bronșic, la afecțiuni mai grave precum cancer, endometrioză, infertilitate. Cei mai afectați de acești disruptori endocrini sunt feții și copiii deoarece organele și sistemele lor sunt în plină dezvoltare.

Endocrine Society (SUA) atrage atenția că din cele peste 85.000 de substanțe nenaturale create de om, se știe cu siguranță că 1.000 sunt disruptori endocrini, însă cel mai probabil sunt mult mai mulți, întrucât nu toate substanțele sintetice create de om au fost testate pentru a afla daca au aceste efecte asupra sistemului endocrin.

Cei mai cunoscuți și răspândiți disruptori endocrini sunt:

• BPA (Bisfenol A) – se găsește în sticlele și cutiile din plastic dur, în stratul care învelește pe interior conservele, capacele de metal, în produse de make-up. Întrucât sugarii au fost foarte expuși la aceste substanțe toxice, unele țări au interzis folosirea bisfenolilor în producerea sticlelor pentru hrănirea sugarilor, iar în prezent se găsesc tot mai multe alternative fără BPA. BPA are efect atât estrogen-like, adică se comportă în organism ca un estrogen (hormon feminin), cât și anti-androgen (blochează sau interferează cu producția hormonului masculin). În plus, față de efectele negative asupra funcției reproductive, BPA pare să aibă și rol mutagen (produce modificări genetice la nivelul ADN-ului) și carcinogen (promovează dezvoltarea cancerului).

• Ftalații – sunt folosiți în principal în produsele de plastic pentru a le face mai flexibile, transparente și durabile, ceea ce îi face extrem de răspândiți. Din păcate, aceștia ajung cu ușurință în apa pe care o bem, în mâncare, în sol, particule minuscule de plastic regăsindu-se în praful exterior și interior pe care inevitabil îl inhalăm. Ftalații se găsesc în pungile nelipsite din cele mai multe case, în periuțele de dinți, în oja de unghii, în jucării, practic aproape în orice obiect de uz casnic din plastic mai moale. Studii epidemiologice au arătat o legătură clară între expunerea la ftalați și infertilitate (atât la femei, cât și la bărbați), alergii, astm, rezistență la insulină, obezitate, diabet zaharat de tip 2, menopauză precoce, sarcini oprite în evoluție, hipertensiune arterială. Se pare că femeile sunt mult mai expuse prin folosirea produselor cosmetice în cantități mai mari. Efectele negative la copii pot fi: pubertate precoce, astm, alergii, probleme de adaptare socială, obezitate, disfuncții tiroidiene sau cancer tiroidian.

• Substanțele polifluoroalchilate și perfluoroalchilate (PFAS) – sunt un grup de substanțe folosite pe scară largă care rămân foarte mult timp în mediu. Sunt foarte greu degradabile, de aceea sunt denumite și “forever chemicals”, adică substanțe chimice eterne. Sunt folosite în fabricarea materialelor ignifuge, a vaselor de bucătărie rezistente la căldura mare sau neaderente (tigăi care nu lipesc), în industria textilă (îmbrăcăminte), în industria prelucrării lemnului (mobilier), în fabricarea ambalajelor, inclusiv cele folosite în alimentație, în creme și produse cosmetice, vopseluri și pesticide. Sunt deja prezente în apă, în sol, înghițite de animale și pești, în corpul uman. Pot cauza infertilitate, boli hepatice, cancere (ex. cancer de rinichi sau testicular), pot crește colesterolul, pot cauza disfuncții tiroidiene, astm bronșic, hipertensiune în timpul sarcinii (pre-eclampsie).

• Dioxinele – sunt substanțe chimice folosite în producerea ierbicidelor, a substanțelor de albire și pot rezulta în urma proceselor de ardere, inclusiv în urma incendiilor de natură sau arderea de gunoaie. Inclusiv fumul de țigară conține dioxine. Se concentrează la nivelul țesutului gras, astfel că ajung în corpul uman prin consumul de carne și produse de origine animală (lactate). Pot determina apariția cancerului, pot afecta sistemul imun, pot afecta fertilitatea.

• Mercurul (metalele grele) – provine din consumul de pește contaminat și fructe de mare. Expunerea constantă la mercur poate induce boli neurologice, hipertensiune (prin afectarea glandelor suprarenale), boli tiroidiene, poate afecta funcția hepatică și fertilitatea.

• Triclosan – folosit în produsele antibacteriene.

Cum putem să ne ferim de efectele nocive ale acestor substanțe?
Deși este dificil să ne protejăm complet, există măsuri pe care putem să le luăm fiecare dintre noi:

• să consumăm alimente cât mai simple, neprocesate sau cât mai puțin procesate, care nu sunt ambalate sau care stau cat mai puțin ambalate. Să scoatem cât mai repede posibil alimentele din ambalajele de plastic. Să nu ținem alimente calde în ambalaje de plastic.

• să consumăm carne și produse lactate din surse sigure, preferabil de la animale crescute în aer liber, hrănite natural, departe de fabrici, orașe și surse de poluare;

• să nu fumăm sau renunțăm la fumat;

• să evităm pe cât posibil folosirea ambalajelor și recipientelor din plastic, să citim etichetele produselor și să le alegem pe cele care nu conțin BPA. Să folosim în schimb recipiente din sticlă, porțelan, inox.

• să nu încălzim alimente în recipiente de plastic și să nu le spălam în mașina de spălat vase;

• să folosim haine din fibre naturale;

• să evităm utilizarea de produse cosmetice cu parfum sintetic, să folosim cât mai puține produse cosmetice și de make-up sau poate să folosim cosmetice organice. Să nu utilizăm odorizante de cameră sub orice formă (bețișoare care se ard, lumânări parfumate, spray-uri cu parfum, parfum pentru textile, etc.)

• să evităm produsele de spălat ce conțin Triclosan;

• să evităm gătirea în vase cu înveliș non-aderent, să le schimbăm mai des sau să le înlocuim cu vase din alte materiale (ex: ceramică);

• să aerisim camerele dimineața, să ștergem praful din cameră des, să aspirăm mai des;

• să evităm conservele de alimente alegând varianta de legume și fructe congelate, fructe și legume uscate;

• să ne spălăm des pe mâini, să spălăm foarte bine alimentele, în special fructele și legumele, eventual evitând coaja lor, acolo unde este posibil.

Măsuri 100% sigure sunt imposibil de implementat într-o viață modernă și activă având în vedere că suntem expuși la aceste substanțe, dar prin adoptarea unor obiceiuri de rutină putem diminua impactul negativ al disruptorilor endocrini. Este util să ne informăm, să citim etichetele produselor, să punem întrebări cu privire la proveniența alimentelor, să fim curioși și vigilenți și să avem grijă de sănătatea noastră.

În concluzie, disruptorii endocrini reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea modernă, iar impactul lor poate fi redus printr-o serie de alegeri conștiente în stilul nostru de viață. Deși este imposibil să evităm complet expunerea la aceste substanțe, adoptarea unor mici schimbări, de la selectarea alimentelor și produselor de uz casnic până la evitarea ambalajelor din plastic și a produselor cosmetice sintetice, poate contribui la protejarea sistemului nostru hormonal. Fiind informați și vigilenți, putem sprijini sănătatea noastră și a celor dragi, reducând expunerea la substanțe care pot influența echilibrul hormonal și bunăstarea pe termen lung.

Vă invităm să discutați cu specialiștii noștri în oricare dintre centrele medicale DigestMed Aviației sau DigestMed Militari. De asemenea, aveți posibilitatea să vă programați vizita fie utilizând platforma online, fie apelând la numărul 021 9306.