2026-03-23

Elastografia hepatică: ce este, când se recomandă și cum se depistează fibroza hepatică

Autor: Dr. Aurelia Chiricuță, medic specialist gastroenterolog

Bolile hepatice cronice au un impact semnificativ asupra calității vieții și necesită monitorizare pe termen lung. Incidența obezității a crescut vertiginos în ultimii ani pe tot globul, conducând la o creștere consecutivă a incidenței steatozei hepatice. Astfel, asistăm la o epidemie a bolii ficatului gras asociat disfuncției metabolice. Această patologie prezintă mai multe stadii de evoluție, mergând de la simpla steatoză la steatohepatită, fibroză și, în final, ciroză.

Devine astfel importantă evaluarea gradului de rigiditate al ficatului atât la diagnostic, cât și în monitorizarea bolii. Aceeași strategie se aplică tuturor bolilor hepatice cronice: hepatitele virale cu virus B sau C, boala hepatică alcoolică etc., unde factorul primar a produs inflamație și distrucție a țesutului hepatic normal, cu înlocuirea consecutivă a acestuia cu țesut fibros.

Este important de menționat faptul că fibroza hepatică nu produce niciun simptom, iar analizele hepatice pot avea valori normale, inclusiv în cazul unei ciroze la debut. De aceea, evaluarea precoce este esențială. Elastografia a devenit astfel un instrument extrem de valoros pentru estimarea fibrozei hepatice.

Ce este elastografia hepatică?

Elastografia hepatică reprezintă o metodă de măsurare a rigidității țesutului hepatic folosind ultrasonografia sau imagistica prin rezonanță magnetică. Este o metodă care a câștigat extrem de multă popularitate în ultimii 15 ani datorită ușurinței efectuării procedurii și a non-invazivității sale, în comparație cu puncția-biopsie hepatică.

Cum funcționează?

Principiul elastografiei constă în evaluarea modului în care un țesut biologic se deformează atunci când este supus unei presiuni controlate. Mai exact, asupra ficatului se aplică o vibrație sau o presiune ușoară, iar aparatul măsoară viteza cu care se propagă undele în țesut. Această viteză reflectă gradul de rigiditate al ficatului și este exprimată în kilopascali (kPa). Cu cât țesutul este mai rigid, cu atât undele se propagă mai rapid.

Metodele de excitație pot fi:

• manuale (folosind compresia manuală, mișcările respiratorii sau cardiace)
• prin fascicul țintit de ultrasunete (ARFI)
• prin vibrație externă controlată

Tipuri de elastografie

Există mai multe tipuri de elastografie bazată pe ultrasunete, clasificate în funcție de metoda de excitație folosită și de valoarea măsurată:

1. Elastografia de tip “strain” folosește compresia manuală pentru a măsura deformarea țesuturilor exprimată prin viteza undelor de compresie. Aceasta este utilizată în special în patologia senologică (afecțiuni ale sânului).
2. Elastografia de tip „shear wave” măsoară viteza unor unde generate în interiorul ficatului. Viteza acestora reflectă cât de rigid este țesutul hepatic. Această tehnică include trei variante principale:

• Tranzitorie / FibroScan – folosește vibrația externă controlată (impulsuri ale sondei) pentru a deforma țesutul. Rezultatul este exprimat în kPa.
• Point shear wave (pSWE) – măsoară viteza undelor într-o mică zonă de țesut. Rezultatul este exprimat în metri per secundă și kPa.
• Real time/2D shear wave (2D SWE) – măsoară viteza undelor într-o zonă mai mare de țesut, folosind măsurători în multiple puncte în timp real. Rezultatul se exprimă în metri per secundă, kPa și printr-o hartă color care indică rigiditatea țesutului.

Când este recomandată elastografia hepatică?

Elastografia hepatică este folosită pentru a măsura gradul de rigiditate al ficatului, care reflectă nivelul de fibroză apărut în bolile hepatice cronice.

• Hepatite cronice virale cu virus B sau C
• Boala ficatului gras asociată disfuncției metabolice
• Boala hepatică alcoolică
• Boli metabolice (boala Wilson, hemocromatoza)
• Boli colestatice (colangita biliară primitivă, colangita sclerozantă primitivă)
• Hepatita autoimună

De asemenea, elastografia hepatică poate prezice riscul de apariție al complicațiilor la pacienții cu boală hepatică avansată compensată. Nu în ultimul rând, este folosită pentru monitorizarea progresiei bolilor hepatice cronice.

Elastografia hepatică nu este prima investigație folosită în evaluarea bolilor hepatice. În cazul decelării unor valori modificate ale parametrilor hepatici sau la pacienți consumatori de alcool, obezi, cu diabet zaharat etc., se realizează în primul rând ecografia abdominală. Ulterior, medicul recomandă completarea investigațiilor cu efectuarea elastografiei hepatice.

Care sunt valorile normale și cum se interpretează rezultatele?

Valorile normale în cazul elastografiei hepatice sunt de < 5 kPa.

Există patru grade de fibroză hepatică, numerotate de la F1 la F4. Fiecare producător de echipamente ecografice utilizează valori limită diferite pentru aprecierea fibrozei hepatice, însă ghidurile internaționale recente au încercat să uniformizeze aceste praguri pentru a încadra stadiul bolii hepatice într-un anumit grup de risc.

În practică, metodele elastografice actuale sunt utilizate în special pentru a exclude o fibroză hepatică semnificativă (minim F2) sau pentru a confirma fibroza severă (minim F3). Aflați mai multe informații despre fibroza hepatică din articolul nostru dedicat.

Avantajele elastografiei hepatice

• Este extrem de facil de realizat și se efectuează în același timp cu ecografia standard. Metodele care utilizează pSWE sau 2D SWE sunt încorporate în aparatele moderne de ecografie.
• Este noninvazivă, nedureroasă și rapidă.
• Tehnicile sunt validate în multiple studii clinice, iar FibroScan reprezintă metoda cu cea mai amplă validare.
• pSWE și 2D SWE nu sunt influențate de prezența ascitei.
• Are valoare prognostică în ciroza compensată.
• Permite cuantificarea concomitentă a gradului de steatoză hepatică prin măsurarea coeficientului de atenuare.

Dezavantajele efectuării unei elastografii hepatice

• Elastografia tranzitorie (FibroScan) necesită un aparat dedicat. Este o metodă „oarbă”, în care nu se poate alege vizual regiunea de analizat și nu se poate efectua la pacienții cu ascită.
• Măsurătorile sunt influențate de: obezitate, hepatita acută, consumul excesiv de alcool, colestază, boli cardiace care asociază congestia hepatică, aport alimentar recent sau efort fizic prelungit.
• Există suprapunere între stadii consecutive de fibroză.

Cum trebuie să ne pregătim pentru elastografia hepatică?

Pregătirea pentru elastografie se face astfel:

• post alimentar cu minimum 4 ore înainte de efectuarea procedurii
• repaus fizic cu minimum 10 minute înainte

Cum se efectuează elastografia

• Pacientul este așezat în decubit dorsal, cu membrul superior drept în extensie.
• În funcție de metoda folosită, se efectuează între 3 și 10 măsurători ale rigidității ficatului la nivel intercostal în zona ficatului, în timp ce pacientul își ține respirația timp de câteva secunde.
• Durata procedurii este de 10-15 minute.

Întrebări frecvente

Elastografia hepatică doare?
Nu. Pacientul poate resimți o ușoară presiune locală.

Elastografia înlocuiește biopsia hepatică?
Este o alternativă fără riscuri a puncției-biopsie hepatice, are o acuratețe care se apropie de cea a biopsiei în evaluarea gradului de fibroză, însă în unele patologii se recomandă puncția-biopsie pentru că evaluează întregul parenchim (țesut) hepatic și oferă informații complete despre cauzele și modificările țesutului hepatic.

Cât de des trebuie repetată investigația?
Depinde de gradul de fibroză identificat inițial, anual în cazul fibrozei semnificative sau la câțiva ani în cazul fibrozei ușoare.

Care este diferența dintre ecografia hepatică și elastografie?
La ecografie medicul vizualizează ficatul și observă dacă sunt modificări de structură, ecogenitate, vascularizație. La elastografie se calculează strict gradul de fibroză.

Ce urmează după efectuarea elastografiei hepatice?
Medicul va oferi informații despre prognosticul bolii hepatice.

Cât durează o elastografie?
Aproximativ 10–15 minute.

În concluzie, elastografia hepatică reprezintă un instrument extrem de valoros în evaluarea severității și monitorizarea bolilor hepatice cronice, având și implicații prognostice în aceste patologii.

Vă invităm să discutați cu specialiștii noștri în oricare dintre centrele medicale DigestMed (Nicolae Caramfil, Petrache Poenaru, Veteranilor). De asemenea, aveți posibilitatea să vă programați vizita utilizând platforma online sau apelând numărul de telefon 021 9306.

Bibliografie:

1. WFUMB Guideline/Guidance on Liver Multiparametric Ultrasound: Part 1. Update to 2018 Guidelines on Liver Ultrasound Elastography. Ferraioli, Giovanna et al. Ultrasound in Medicine and Biology 2024, Volume 50, Issue 8, 1071 – 1087
2. Archer AJ, Belfield KJ, Orr JG, et al. EASL clinical practice guidelines: non-invasive liver tests for evaluation of liver disease severity and prognosis. Frontline Gastroenterology 2022; 13:436-439
3. Shiina, Tsuyoshi et al. WFUMB Guidelines and Recommendations for Clinical Use of Ultrasound Elastography: Part 1: Basic Principles and Terminology. Ultrasound in Medicine and Biology, 2015 Volume 41, Issue 5, 1126 – 1147
4. Dietrich CF, Bamber J, Berzigotti A, et al. EFSUMB Guidelines and Recommendations on the Clinical Use of Liver Ultrasound Elastography, Update 2017 (Long Version). Ultraschall Med. 2017 Aug;38(4): e16-e47. English. doi: 10.1055/s-0043-103952. Epub 2017 Apr 13. Erratum in: Ultraschall Med. 2017 Aug;38(4): e48. doi: 10.1055/a-0641-0076. PMID: 28407655.