2026-01-22

Tulburările de motilitate esofagiană

Autor:Dr. Andreea Crasan, Medic Specialist Gastroenterolog

Dificultățile la înghițire, senzația de blocaj al alimentelor pe traiectul esofagului sau durerile toracice fără o cauză cardiacă evidentă pot ridica semne de întrebare atât pentru pacienți, cât și pentru medici. De multe ori, aceste manifestări nu sunt generate de o leziune structurală, ci de modul în care esofagul își îndeplinește funcția de transport al alimentelor către stomac. Funcționarea corectă a musculaturii esofagiene este esențială pentru o digestie eficientă, iar atunci când coordonarea acesteia este afectată, pot apărea tulburări care necesită evaluare și management specializat.

Esofagul este un tub muscular care transportă alimentele și lichidele din cavitatea bucală în stomac. Mișcarea normală a esofagului, numită peristaltism, constă în contracții ritmice și coordonate ale musculaturii esofagiene, esențiale pentru o înghițire corectă și pentru prevenirea stagnării alimentelor.

Tulburările de motilitate esofagiană apar atunci când aceste contracții sunt anormale, ineficiente sau necoordonate, ceea ce poate duce la simptome precum disfagie (dificultate la înghițirea alimentelor), durere toracică, regurgitații (întoarcerea mâncării sau a lichidelor din esofag sau stomac înapoi în cavitatea bucală, fără efort de vărsătură) și scădere ponderală. Aceste afecțiuni necesită adesea evaluare prin manometrie esofagiană de înaltă rezoluție (HRM) pentru un diagnostic precis și stabilirea tratamentului optim.

Motilitatea esofagiană reprezintă capacitatea esofagului de a se contracta coordonat pentru a transporta bolul alimentar către stomac. Tulburările de motilitate esofagiană sunt afecțiuni caracterizate prin:

• contracții absente, slabe sau excesive;
• relaxare incompletă a sfincterului esofagian inferior (supapa aflată la locul de trecere de la nivel esofagian spre stomac).

Din punct de vedere al mecanismului afectat, aceste tulburări pot fi încadrate în mai multe tipuri.

Există tulburări de relaxare a sfincterului esofagian inferior și absența peristaltismului esofagian, dintre care cea mai cunoscută este acalazia, caracterizată prin relaxare incompletă a sfincterului esofagian inferior (SEI) și absența peristaltismului esofagian.

Alte afecțiuni sunt tulburările spastice sau hipercontractile, precum:

• spasmul esofagian distal, cu contracții premature ale esofagului distal și relaxare normală a SEI;
• esofagul hipercontractil („Jackhammer”), caracterizat prin contracții esofagiene de amplitudine foarte mare.

O categorie distinctă este obstrucția joncțiunii esogastrice (EGJOO), definită prin relaxare incompletă a SEI, peristaltism esofagian păstrat, fără criterii complete de acalazie.

De asemenea, pot apărea tulburări de peristaltică slabă sau absentă, precum:

motilitatea esofagiană ineficientă, cu contracții slabe sau absente în peste 50% din deglutiții;
absența contractilității, caracterizată prin peristaltism complet absent.

Manifestările clinice sunt variabile și pot fi intermitente. Cele mai frecvente includ:

• disfagie pentru solide și/sau lichide;
• durere toracică (care poate imita durerea toracică de cauză cardiacă – pentru excluderea naturii cardiace se recomandă consult cardiologic);
  regurgitații alimentare;
• arsuri retrosternale;
• tuse, în special nocturnă, aspirație și scădere ponderală, mai ales în formele avansate.

Diagnosticul începe cu o evaluare clinică atentă, care include o anamneză detaliată privind tipul disfagiei, evoluția simptomelor și factorii declanșatori (alimente foarte fierbinți sau reci, stres, anxietate, consum de opiacee), precum și prezența altor afecțiuni asociate, cum sunt diabetul, boala de reflux gastro-esofagian, sclerodermia sau afecțiunile neurologice. În cazul durerii toracice, este importantă excluderea cauzelor cardiace.

Investigațiile paraclinice sunt esențiale. Endoscopia digestivă superioară este utilă pentru excluderea stenozelor esofagiene, tumorilor și esofagitei severe și poate sugera acalazia prin evidențierea unui esofag dilatat sau a reziduurilor alimentare. Manometria esofagiană de înaltă rezoluție reprezintă gold standard-ul pentru diagnostic, evaluând tipul contracțiilor esofagiene, relaxarea sfincterului esofagian inferior și permițând clasificarea conform Chicago Classification. Tranzitul baritat poate evidenția dilatarea esofagului, retenția de contrast și aspectul de „cioc de pasăre” în acalazie.

Tratamentul depinde de tipul tulburării, severitatea simptomelor, vârsta pacientului și comorbiditățile asociate. Măsurile generale includ:

• mese mici și frecvente;
• mestecare lentă;
• evitarea alimentelor foarte reci, fierbinți sau solide;
• poziție verticală după masă și evitarea mesei înainte de culcare cu cel puțin 2–3 ore;
• reducerea stresului și anxietății, care pot agrava spasmele esofagiene.

Tratamentul medicamentos este recomandat doar ca tratament adjuvant, având eficacitate limitată, și poate include blocante ale canalelor de calciu, nitrați sau inhibitori de fosfodiesterază, precum și inhibitori de pompă de protoni atunci când există reflux asociat.

În cazul acalaziei, opțiunile endoscopice sau chirurgicale includ dilatarea pneumatică cu balon, miotomia Heller laparoscopică asociată cu fundoplicatură, POEM (miotomie endoscopică perorală) sau injectarea de toxină botulinică, rezervată pacienților care nu sunt apți pentru tratamente mai invazive.

Evoluția acestor afecțiuni este cronică, însă simptomele pot fi controlate eficient cu tratament adecvat. Diagnosticul precoce îmbunătățește semnificativ calitatea vieții. Consultul medical este indicat în prezența disfagiei, a scăderii ponderale involuntare, a vărsăturilor persistente sau a durerii toracice severe sau nou apărute.

Tulburările de motilitate esofagiană sunt afecțiuni complexe care pot afecta semnificativ calitatea vieții pacientului. Diagnosticul precis, bazat pe anamneză detaliată, endoscopie, manometrie esofagiană și investigații imagistice, este esențial pentru a ghida managementul terapeutic. Strategiile de tratament trebuie să fie individualizate și pot include modificări dietetice, tratament medicamentos, terapii endoscopice sau intervenții chirurgicale, iar monitorizarea pe termen lung contribuie la optimizarea rezultatelor clinice și la ameliorarea simptomelor.

Abordarea acestor afecțiuni presupune mai mult decât controlul simptomelor de moment. Înțelegerea mecanismelor care stau la baza tulburărilor de motilitate esofagiană permite orientarea corectă a investigațiilor și a tratamentului, cu adaptarea acestuia la nevoile fiecărui pacient. Colaborarea între pacient și medic, alături de urmărirea evoluției în timp, contribuie la menținerea unei funcții digestive cât mai apropiate de normal și la prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Vă invităm să discutați cu specialiștii noștri în oricare dintre centrele medicale DigestMed Aviației sau DigestMed Militari. De asemenea, aveți posibilitatea să vă programați vizita fie utilizând platforma online, fie apelând la numărul 021 9306.