2025-03-21

Rolul dietei în gestionarea bolilor inflamatorii intestinale

Autor: Dr. Elena-Bianca Istratie, Medic specialist gastroenterolog

Bolile inflamatorii intestinale (BII) sunt afecțiuni cronice ale tractului digestiv, care implică episoade de inflamație activă și perioade de remisiune. Printre cele mai cunoscute forme ale acestor boli se numără boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică, ambele având un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților.

Deși tratamentul medicamentos este esențial pentru controlul inflamației și prevenirea complicațiilor, alimentația joacă un rol important în gestionarea simptomelor și menținerea stării de bine a pacienților. Dieta în bolile inflamatorii intestinale nu este universal valabilă, ci trebuie adaptată în funcție de stadiul bolii (puseu inflamator activ sau remisiune) și de particularitățile fiecărui pacient.

În timpul episoadelor acute, unele alimente pot agrava simptomele, în timp ce în perioadele de remisiune, o dietă echilibrată poate contribui la menținerea controlului asupra bolii. De aceea, este important ca pacienții să înțeleagă cum influențează dieta inflamația intestinală, care sunt alimentele ce trebuie evitate și ce tipuri de regim alimentar pot susține sănătatea intestinală pe termen lung.

Bolile inflamatorii intestinale sunt afecțiuni care apar la nivelul tractului intestinal și determină o inflamație a peretelui intestinal, cu severitate și localizare variabile. Acestea se manifestă printr-o simptomatologie diversă, incluzând diaree, rectoragie (prezența de sânge în scaun), durere abdominală, mucus și puroi în scaun, tenesme rectale, scădere ponderală și sindrom de malabsorbție.

Pacientul care suferă de boală inflamatorie intestinală trebuie îndrumat către un nutriționist, care îl poate ajuta să identifice dieta cea mai potrivită pentru gestionarea simptomelor. În funcție de particularitățile fiecărui caz, au fost propuse mai multe tipuri de diete, printre care:

Dieta în puseu
În timpul episodului diareic acut, consumul de fibre trebuie redus și reluat odată cu atenuarea diareei. Fibrele alimentare sunt recomandate în cantități cât mai apropiate de cele normale (aproximativ 15 grame la fiecare 1000 de kilocalorii din dietă), fiind benefice pentru restaurarea funcțiilor mucoasei intestinale, absorbția apei și a electroliților, precum și pentru creșterea vâscozității scaunului.

Dieta în remisiune
În această fază, este recomandat ca pacientul să țină un jurnal alimentar în care să noteze alimentele care declanșează diaree, crampe abdominale sau sângerare în scaun. Unii pacienți au nevoie de o dietă bogată în fibre și proteine, în timp ce, la alții, alimentele bogate în fibre, cum ar fi fructele și legumele, pot irita tubul gastrointestinal.

Dieta în boala Crohn
În acest caz, capacitatea intestinului de a descompune și absorbi grăsimile scade, astfel excesul de grăsime va trece din intestinul subțire în colon, unde poate provoca diaree. De aceea, este recomandată limitarea consumului de grăsimi.

Poate să apară digerarea cu dificultate a produselor lactate cu apariția durerilor de stomac, a crampelor abdominale și a diareei. Prin urmare, în bolile inflamatorii intestinale este recomandată limitarea consumului de produse lactate.

Este necesară o hidratare adecvată, de aproximativ 3 litri de lichide zilnic. Riscul de deshidratare este crescut dacă pacientul are diaree și sângerări. Boala Crohn poate afecta capacitatea intestinului de a absorbi corespunzător nutrienții din alimente, fiind astfel necesară suplimentarea cu vitamine și minerale.

Au fost propuse mai multe tipuri de diete: dieta de excludere a carbohidraților, dieta specifică cu carbohidrați, dieta antiinflamatoare și dieta paleolitică.

Dieta de excludere a carbohidraților
Se bazează pe teoria conform căreia dizaharidele și polizaharidele trec nedigerate în colon, determinând o creștere excesivă a bacteriilor și a drojdiilor, ceea ce duce la o producție în exces de mucus. Malabsorbția poate provoca, de asemenea, leziuni intestinale.

Această dietă permite consumul exclusiv de monozaharide și restricționează aportul de carbohidrați simpli.

Pacientul poate consuma: fructe și legume proaspete (NU conservate sau congelate), linte, mazăre, lactate fără lactoză, vin, zaharină, miere, unt și carne proaspătă.

Sunt interzise: cerealele, cartofii, porumbul, carnea procesată, conservată sau afumată, năutul, soia, laptele, ceaiul instant, cafeaua instant, laptele de soia, berea, ciocolata, margarina și siropul de porumb.

Dieta paleolitică
Se consideră că tractul digestiv uman nu a evoluat pentru a face față dietei moderne, bogate în alimente derivate din agricultură. Dieta Paleo pune accent pe consumul de carne slabă și elimină cerealele, bazându-se pe un aport ridicat de plante.

Această dietă susține că proteinele slabe ar trebui să reprezinte aproximativ 30% din aportul caloric zilnic, alături de un consum foarte bogat de fibre provenite din surse vegetale non-cerealiere.

Alimente permise: fructe, legume proaspete, carne slabă de pește, fructe de mare, carne de vânat, nuci, semințe, miere.

Alimente interzise: cereale, cartofi, porumb, igname (cartof dulce), sfeclă, dovleac, carne domestică, lactate, arahide, băuturi răcoritoare, băuturi alcoolice, suc de fructe, zahăr rafinat, îndulcitori artificiali.

Dieta FODMAP
FODMAP-urile sunt carbohidrați și polioli foarte fermentabili, dar slab absorbiți. Fermentarea și trecerea rapidă a acestor substanțe duc la creșterea permeabilității intestinale, un factor predispozant pentru boala inflamatorie intestinală. Conținutul osmotic ridicat este asociat cu intensificarea fermentației bacteriene colonice. Simptomele asociate cu o dietă bogată în FODMAP includ producția excesivă de gaze, balonare, distensie, crampe și diaree. Distensia luminală este cauzată de fermentarea FODMAP-urilor de către bacteriile din intestinul subțire.

Dieta cu conținut scăzut de FODMAP constă inițial în eliminarea alimentelor bogate în aceste compuși timp de 6 până la 8 săptămâni.

Alimente care trebuie evitate:

• Cereale: secară, orz, grâu.
• Fructe: măr, caise, mure, conserve de fructe, curmale, fructe uscate, grapefruit, mango, nectarine, pere, piersici, prune, pepene verde.
• Legume: anghinare, sparanghel, avocado, sfeclă roșie, conopidă, varză, usturoi, praz, ciuperci, ceapă, mazăre, eșalotă, mazăre de zăpadă, porumb dulce, cartof dulce.
• Carne: carne prăjită (pane).
• Leguminoase și oleaginoase: fasole, caju, năut, linte, fistic, soia.
• Lactate: lapte de vacă, capră, oaie, lapte condensat, zer, lapte de soia (din boabe de soia), brânză moale, smântână.
• Băuturi: lapte de cocos, ceai verde, rom, băuturi răcoritoare, băuturi pentru sport, ceai alb.
• Dulciuri și îndulcitori: ciocolată cu lapte, îndulcitori care se termină în „-ol” (manitol, sorbitol), miere.

Dieta antiinflamatoare
Are la bază teoria potrivit căreia disbioza intestinală, factor favorizant pentru bolile inflamatorii intestinale, este cauzată de carbohidrații care reprezintă substratul bacteriilor patogene din tractul intestinal.

Alimente permise: ovăz, fructe fără semințe, piure de fructe, legume cu textură moale, pește, carne slabă, ouă, făină de in și semințe de chia, piure de nuci și fasole, brânzeturi fără lactoză, brânză maturată, iaurt proaspăt, chefir, miere, ștevia.

Alimente interzise: cereale pe bază de gluten, legume crucifere în timpul fazelor I și II (broccoli, conopidă, varză, hrean), carne bogată în grăsimi, semințe și nuci întregi, lactate cu lactoză.

Gestionarea bolilor inflamatorii intestinale nu se limitează doar la tratamentul medicamentos, ci necesită și o atenție deosebită asupra dietei, care poate influența evoluția bolii și calitatea vieții pacienților. Deși nu există o dietă universală potrivită pentru toți, adoptarea unor principii alimentare adaptate fiecărei etape a bolii (puseu inflamator sau remisiune) poate contribui semnificativ la reducerea simptomelor și la menținerea echilibrului digestiv.

De asemenea, monitorizarea atentă a alimentelor care pot declanșa sau agrava simptomele, alături de colaborarea cu un specialist în nutriție și gastroenterologie, reprezintă pași esențiali pentru optimizarea stării de sănătate. Printr-o combinație echilibrată între tratamentul medical și o alimentație corectă, pacienții pot avea o viață activă și își pot gestiona mai bine afecțiunea pe termen lung.

Vă invităm să discutați cu specialiștii noștri în oricare dintre centrele medicale DigestMed Aviației sau DigestMed Militari. De asemenea, aveți posibilitatea să vă programați vizita fie utilizând platforma online, fie apelând la numărul 021 9306.