2025-10-30

INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ÎN DOMENIUL MEDICAL – GRANIȚA ÎNTRE UTIL ȘI PERICULOS

Autor: Dr. Alexandra Vlad, Medic Specialist Gastroenterolog  

Ce este inteligența artificială? Pe cât de răspândit este acest concept, pe atât este de puțin și rudimentar înțeles. Să explici un astfel de “fenomen” este dificil din cauza complexității sale, fiind la granița dintre mașinărie, robotică, informatică, știință, neuroștiință și psihologie, dar una dintre definițiile concise ar fi capacitatea mașinilor, sistemelor și a aplicațiilor de a prezența abilități care, până de curând, erau atribuite exclusiv oamenilor.

Inteligența artificială nu este un termen nou, această entitate datând încă din 1956, fie doar ca și concept, și este atribuită informaticianului american John McCarthy, iar cel care a dus ideea mai departe este Alan Turing, un matematician englez.

Astfel, inteligența artificială (IA) este un termen vechi, complex, în continuă expansiune și dezvoltare, și, fie că ne place sau nu, parte integrantă din prezentul, dar, mai ales, viitorul nostru. Aceasta cuprinde învățare automată, procesare de limbaj și imagini, procesarea vorbirii, planificare și robotică, sisteme expert din toate domeniile, pregătite să ne prezinte rezultate mai rapide, mai bune, mai procesate și mai profunde ale realității. Oare sunt mereu mai bune?

Nici IA medicală nu este un termen chiar nou, domeniul medical având deja încorporat sisteme inteligente pentru prelucrarea imaginilor din radiografii, examene CT și de rezonanță magnetică. Probabil ați văzut deja în rezultatul dumneavoastră CT mențiunea că imaginile au fost prelucrate în sistem inteligent și controlate de un medic specialist. Mai departe, avem aplicațiile cu profil medical care pot stoca informațiile fiecărui utilizator în parte și pot oferi răspunsuri în baza unor asocieri de simptome. Tot aici, avem ocazia să discutăm și despre mult uzitatul Chat GPT care este folosit pentru expunere de simptome și semne de boală, acesta eliberând niște informații standard concordante cu baza de date la care are acces, informații care pot fi foarte aproape de adevăr sau foarte departe. Inclusiv în domeniul gastroenterologiei, există un upgrade informatic pentru aparatură endoscopică ce ajută în detectarea și caracterizarea leziunilor de la nivelul tubului digestiv, crescând astfel detecția adenoamelor colonice, adică a polipilor de la nivelul colonului, și evidențierea de leziuni cu potențial malign – de exemplu arii displazice (modificate) de la nivelul stomacului sau în cadrul urmăririi esofagului Barrett.

De ce sunt oamenii așa de atrași de IA și de ce o folosesc în scop medical? Unul dintre motive ar fi accesibilitatea – orice telefon cu internet poate oferi acces direct către aceste aplicații sau sisteme informatice, iar pacientul nu trebuie să se învoiască de la muncă ca să își adreseze problema medicală. Un alt motiv ar fi gratuitatea – sistemul inteligent furnizează non stop informații medicale fără niciun cost. Un alt factor ar fi teama de medic și de necunoscut – este mai ușor să te adresezi unei interfețe non umane și să prezinți niște informații cu caracter sensibil, decât să te expui în fața unui om, fie el un profesionist în domeniul medical, iar răspunsurile sistemului sunt complexe și complete, nu sunt dependențe de timp, pe când o consultație reală are limită temporală, poți detalia în profunzime, fără frica de ridicol și fără teama de a fi repezit, judecat sau discriminat.

Dar oare există și dezavantaje? Cu siguranță, iar pacientul trebuie să înțeleagă că, pe cât de utilă este IA ca prim contact, el nu poate înlocui, cel puțin nu deocamdată, un profesionist medical în ceea ce privește diagnosticul de certitudine, urmărirea bolii sau recomandarea de examene și proceduri suplimentare. Niciun sistem inteligent actual nu poate înlocui examenul medical fizic, acela care poate oferi indicii cu privire la bolile de fond de la primul contact cu pacientul – aspectul general al pacientului încă de la prezentarea în cabinet, modificări ale posturii, ale mersului, ale faciesului, ale limbajului, cu identificarea, spre exemplu, a bradilaliei sau a bradispihiei (încetinirea vorbirii și gândirii), ale culorii tegumentelor , ale respirației, precum dispneea de efort sau de repaus, examinarea membrelor, modificări ale unghiilor ce pot trăda boli grave ale sângelui sau ale sistemelor cardiovascular și pulmonar, clasificarea tremorului, dacă acesta există, palparea diverselor zone importante anatomice etc.

Tot aici ar trebui să reamintim experimentul și efectul ELIZA. ELIZA a fost un program informatic dezvoltat de Joseph Weizenbaum la MIT între anii 1964 și 1967, destinat să exploreze comunicarea dintre oameni și mașinării, folosind un tipar de potrivire și substituție a cuvintelor, ce dădea impresia unei conversații adevărate și profunde, dar fără un fundament real, el bazându-se pe niște răspunsuri preformate. Este, dacă vreți, probabil primul ChatGPT dezvoltat. O subdivizie a programului, numită DOCTORUL, făcută după un psihoterapeut al școlii Rogeriene în care calculatorul adesea oglindea răspunsurile oamenilor și folosea întrebări non-direcționale, într-un cuvânt, răspundea oamenilor cu propriile cuvinte, le întărea astfel ideea că aveau dreptate și că programul era capabil de profunzime și sentimente reale. Însuși creatorul său a fost uimit de rapiditatea cu care acest program păcălea interlocutorii și menționa că „cei care sunt fascinați de acest program sunt tocmai aceia care nu îl înțeleg deloc”. Pericolul IA constă în capacitatea acestuia de a dezinforma și manipula interlocutorii, acordând prea multă credibilitate răspunsurilor acestuia – efectul ELIZA.

Ca profesioniști medicali, recunoaștem importanța IA și prezența sa din ce în ce mai accentuată în viața de zi cu zi și încercăm să ne adaptăm și să ne actualizăm mereu pentru a ține pasul cu aceste schimbări. Susținem dezvoltarea aparaturii medicale folosite și implementarea de sisteme care să ne ajute în depistarea mai rapidă și mai bună a patologiilor, dar dorim să precizăm cu tărie că aceste sisteme trebuie să vină în completarea și într-ajutorarea legăturii medic-pacient și niciodată în înlocuirea acesteia.

Inteligența artificială rămâne, în prezent, un instrument valoros, dar nu un substitut pentru raționamentul clinic, experiența medicală și empatia umană. Poate completa actul medical, poate susține decizia, dar nu o poate înlocui. În fața unei suspiciuni de boală, căutarea răspunsurilor pe internet sau în aplicații inteligente poate fi un prim pas, dar nu trebuie să fie și ultimul. Adevărata îngrijire începe în cabinet, acolo unde un medic privește, ascultă, întreabă și înțelege.

Viitorul medicinei va fi, fără îndoială, unul în care tehnologia și umanitatea vor colabora tot mai strâns, dar în centrul acestei colaborări trebuie să rămână mereu pacientul, cu toată complexitatea, fragilitatea și unicitatea sa.

Vă invităm să discutați cu specialiștii noștri în oricare dintre centrele medicale DigestMed Aviației sau DigestMed Militari. De asemenea, aveți posibilitatea să vă programați vizita fie utilizând platforma online, fie apelând la numărul 021 9306.