2025-12-22

Importanța modificărilor de stil de viață și dietă în tratamentul constipației

Autor: Dr. Alexandra Istrate, Medic Specialist Gastroenterolog  

Constipația este una dintre cele mai frecvente tulburări digestive întâlnite în practica medicală, afectând semnificativ calitatea vieții pacienților. Deși este adesea percepută ca o problemă minoră sau tranzitorie, constipația poate avea multiple cauze și poate deveni cronică atunci când nu este abordată corect.

În majoritatea cazurilor, gestionarea eficientă a constipației începe cu identificarea factorilor favorizanți și cu ajustări simple, dar esențiale, ale stilului de viață și ale alimentației. Activitatea fizică, hidratarea adecvată și aportul corect de fibre joacă un rol central în reglarea tranzitului intestinal și în ameliorarea simptomelor.

O abordare structurată, bazată pe recomandări medicale și adaptată fiecărui pacient, poate reduce semnificativ disconfortul și poate preveni recurența simptomelor pe termen lung.

Constipația reprezintă un sindrom caracterizat prin tulburări subiective și obiective care apar ca urmare a încetinirii tranzitului intestinal și/sau dificultăților de defecație și care se manifestă prin senzația de evacuare incompletă, necesitatea efectuării unui efort semnificativ pentru realizarea defecației și durere abdominală în timpul scaunului, un număr redus de scaune (sub 3 pe săptămână) și eliminarea de materii fecale cu conținut scăzut de apă și consistență crescută.

În mod normal, o persoană sănătoasă prezintă un număr de scaune cuprins între 3 pe zi și 3 pe săptămână, bine formate, de consistență plastică, eliminate fără efort sau durere și care determină o senzație de evacuare completă.

Primul pas în managerierea pacienților cu constipație este reprezentat de efectuarea de analize de laborator și investigații endoscopice și/sau imagistice, după caz, recomandate de către medicul specialist gastroenterolog, pentru a stabili cauza care duce la apariția simptomelor. Ulterior, după stabilirea diagnosticului de constipație cronică, ne ocupăm de prima intenție de modificările de stil de viață și dietă. De cele mai multe ori, aceste schimbări pot duce la ameliorarea semnificativă a simptomatologiei sau chiar dispariția acesteia.

Activitatea fizică intensivă, 30–60 minute de 3–5 ori/săptămână, influențează pozitiv mișcările intestinale, iar hidratarea corespunzătoare, în general peste 2 L apă/zi, îmbunătățește simptomatologia, împreună având efecte benefice generale asupra organismului.

Dieta trebuie să conțină fibre vegetale în cantitate suficientă, așa-numiții agenți de volum, în general 20–35 g fibre zilnic, pentru formarea unui scaun de consistență normală ce poate fi ușor eliminat. Trebuie eliminate din dietă alimentele cu concentrație calorică mare, care produc sațietate precoce și au conținut scăzut în reziduuri.

Agenții de volum sunt reprezentați de fibre solubile și insolubile. Exemple de fibre solubile sunt: cartofii, fasolea, mazărea, ovăzul, tărâțele de ovăz sau de orez, orzul, mărul, citricele, strugurii. Acestea se pot însoți de efecte adverse mai frecvente de tipul balonare, distensie abdominală, flatulență, crampe. Fibrele insolubile sunt: salata verde, spanacul, ștevia, loboda, tărâțele de grâu, orezul brun, morcovii, păstârnacul, țelina, varza, fasolea verde, castraveții, dovleceii, nucile, semințele diverse, lintea. Pentru persoanele care prezintă, pe lângă constipație, meteorism abdominal (balonare) și crampe, se preferă suplimentarea cu fibre insolubile în detrimentul celor solubile. Persoanele predispuse la constipație sunt sfătuite pe cât posibil să evite produsele sărace în fibre (brânza, carnea, înghețata) și, în general, alimentele procesate.

Exemple de alimente și cantitatea de fibre corespunzătoare fiecăruia:

Fructe:
Măr cu coajă: 1 măr de mărime medie conține 4,4 g fibre
Avocado: ½ cană de avocado conține 5 g fibre
Banană: 1 banană de mărime medie conține 3,1 g fibre
Portocale: 1 portocală conține 3,1 g fibre
Afine: 1 cană de afine conține 3,6 g fibre
Pară cu coajă: 1 pară medie conține 5,5 g fibre
Prune: 1 cană cu sâmburi scoși conține 12,4 g fibre
Zmeură: 1 cană conține 8 g fibre
Căpșune: ½ cană de căpșune conține 2 g fibre

Sucuri:
Suc de măr: 1 cană conține 0,5 g fibre
Suc de grapefruit: 1 cană conține 0,2 g fibre

Suc de struguri: 1 cană conține 0,5 g fibre
Suc de portocală cu pulpă: 1 cană conține 2,6 g fibre

Legume gătite:
Morcovi: ½ cană (feliați) conține 2,3 g fibre
Porumb: ½ cană conține 2 g fibre
Fasole verde: 1 cană conține 4 g fibre
Mazăre: 1 cană conține 8,8 g fibre
Cartof copt cu coajă: 1 cartof mediu conține 3,8 g fibre

Legume crude:
Broccoli: ½ cană conține 2,6 g fibre
Țelină: 1 cană conține 2 g fibre
Castravete cu coajă: 1 castravete conține 1,5 g fibre
Salată: 1 cană salată tocată conține 0,5 g fibre
Spanac: 1 cană conține 0,7 g fibre
Roșie: o roșie medie conține 1,5 g fibre

Alte legume:
Fasole gătită: ½ cană conține 5,6 g fibre
Fasole neagră gătită: ½ cană conține 7,5 g fibre
Năut gătit: ½ cană conține 6,2 g fibre
Fasole roșie: ½ cană conține 5,7 g fibre
Linte fiartă: ½ cană conține 7,8 g fibre
Fasole albă gătită: ½ cană conține 9,5 g fibre

Pâine, paste, făinoase:
Pâine de secară: 1 felie conține 2 g fibre
Pâine albă: 1 felie conține 0,6 g fibre
Pâine integrală: 1 felie conține 1,9 g fibre
Bulgur gătit: ½ cană conține 4,1 g fibre
Terci de ovăz gătit: 1 cană conține 4 g fibre
Biscuit din secară: 2 biscuiți conțin 5 g fibre
Macaroane: 1 cană conține 2,5 g fibre
Orez brun: 1 cană conține 3,5 g fibre
Orez alb: 1 cană conține 0,6 g fibre
Spaghete: 1 cană conține 2,5 g fibre
Spaghete grâu integral: 1 cană conține 5,4 g fibre
Popcorn: 3 căni conțin 3,6 g fibre
Fulgi de tărâțe: ¾ dintr-o cană conțin 5,5 g fibre
Cereale cu conținut crescut de fibre: ½ cană conține 14 g fibre
Fulgi de ovăz instant: 43 g conțin 3 g fibre
Migdale: ½ cană conține 8,7 g fibre
Alune: ½ cană conține 7,9 g fibre

Constipația cronică este o afecțiune multifactorială, iar succesul tratamentului depinde de abordarea corectă a cauzelor care o întrețin. În majoritatea situațiilor, modificările susținute ale stilului de viață și ale alimentației reprezintă primul și cel mai important pas terapeutic, având un impact direct asupra funcției intestinale și a confortului digestiv.

Adoptarea unei diete bogate în fibre, hidratarea corespunzătoare și menținerea unui nivel adecvat de activitate fizică contribuie la normalizarea tranzitului intestinal și la reducerea simptomelor pe termen lung. Totodată, individualizarea recomandărilor este esențială, deoarece toleranța la diferite tipuri de fibre și răspunsul digestiv pot varia semnificativ de la un pacient la altul.

Atunci când aceste măsuri sunt integrate într-un plan terapeutic personalizat și monitorizat de medicul gastroenterolog, ele pot reduce necesitatea tratamentelor medicamentoase și pot preveni complicațiile asociate constipației cronice. Evaluarea medicală rămâne un element-cheie, mai ales în cazurile în care simptomele persistă, se agravează sau sunt însoțite de semnale de alarmă.

O abordare echilibrată, informată și consecventă oferă cele mai bune rezultate pentru controlul constipației și pentru menținerea sănătății digestive pe termen lung.

Vă invităm să discutați cu specialiștii noștri în oricare dintre centrele medicale DigestMed Aviației sau DigestMed Militari. De asemenea, aveți posibilitatea să vă programați vizita fie utilizând platforma online, fie apelând la numărul 021 9306.