2026-03-18

Cancer esofagian: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Cancerul esofagian este o patologie oncologică severă a tractului digestiv superior, care afectează esofagul și poate evolua mult timp fără manifestări clinice evidente. Din cauza debutului discret, boala este frecvent diagnosticată în stadii avansate, ceea ce limitează opțiunile terapeutice și influențează negativ prognosticul.

Creșterea numărului de cazuri la nivel global este corelată cu factori precum fumatul, consumul de alcool, alimentația dezechilibrată și refluxul gastroesofagian cronic. O informare corectă privind factorii de risc, semnele de alarmă și metodele de diagnostic contribuie semnificativ la depistarea timpurie și la creșterea șanselor de tratament eficient.

Ce este esofagul și care este rolul său?

Esofagul este un organ tubular musculo-membranos, cu o lungime de aproximativ 25–30 cm, care realizează conexiunea între faringe și stomac. Rolul său principal este transportul alimentelor și lichidelor către stomac prin contracții coordonate, cunoscute sub denumirea de peristaltism.

Peretele esofagian este alcătuit din mucoasă, submucoasă și strat muscular. Spre deosebire de alte segmente ale tubului digestiv, esofagul nu prezintă un strat seros bine dezvoltat, fapt ce facilitează extensia precoce a proceselor tumorale către structurile învecinate.

Ce este cancerul esofagian și cât de frecvent apare?

Cancerul esofagian reprezintă proliferarea malignă a celulelor mucoasei esofagiene, caracterizată prin invazie locală progresivă și potențial metastatic limfatic sau hematogen. Evoluția biologică este frecvent agresivă, iar simptomatologia apare adesea tardiv, ceea ce explică prognosticul global rezervat.

Conform datelor GLOBOCAN 2020–2022, cancerul esofagian ocupă un loc important între cauzele de mortalitate oncologică la nivel mondial, cu peste 600.000 cazuri noi anual. [1]

Boala este:

• de aproximativ trei ori mai frecventă la bărbați;
• predominant diagnosticată după vârsta de 55–60 ani;
• asociată cu variații geografice semnificative.

Carcinomul scuamos predomină în anumite regiuni din Asia Centrală, China și Africa de Est („centura asiatică a cancerului esofagian”), în timp ce în Europa și America de Nord incidența adenocarcinomului este în creștere, corelată cu prevalența obezității și a bolii de reflux gastroesofagian (BRGE). Această distribuție heterogenă reflectă influența factorilor de mediu, comportamentali și socio-economici asupra carcinogenezei esofagiene. [2]

Tipurile de cancer esofagian

Cancerul de esofag poate fi clasificat în mai multe tipuri, în funcție de tipul de celule din care se dezvoltă tumora și de zona esofagului în care apare. Aceste diferențe sunt importante deoarece influențează modul în care boala evoluează, simptomele pe care le provoacă și opțiunile de tratament disponibile. Cele mai frecvente forme de cancer esofagian sunt carcinomul scuamos și adenocarcinomul, însă există și tipuri mai rare care pot afecta esofagul.

a) Carcinomul scuamos

• Origine: epiteliul pavimentos stratificat al mucoasei.
• Localizare: treimea mijlocie și superioară.
• Factori asociați: fumat, consum cronic de alcool, ingestia repetată de lichide foarte fierbinți, malnutriție.

b) Adenocarcinomul

• Origine: celule glandulare metaplazice.
• Localizare: treimea inferioară și joncțiunea esogastrică.
• Asociere: reflux gastroesofagian cronic și esofag Barrett.

c) Forme rare

Carcinomul cu celule mici, limfoamele primare sau sarcoamele esofagiene sunt entități mult mai puțin frecvente, cu particularități terapeutice distincte. [2,3]

Care sunt cauzele și factorii de risc?

Carcinogeneza esofagiană este un proces multistep, adică un proces care se desfășoară în mai multe etape succesive, pe parcursul cărora celulele normale ale esofagului suferă treptat modificări structurale și genetice până când devin celule canceroase. Acest proces este caracterizat prin inflamație cronică, modificări displazice și acumulare progresivă de mutații genetice.

Factorii de risc confirmați includ:

• Fumatul
• Consumul excesiv de alcool
• Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
• Esofagul Barrett
• Obezitatea
• Dieta săracă în fructe și legume
• Consumul repetat de lichide foarte fierbinți
• Vârsta înaintată

În adenocarcinom, secvența clasică este: reflux cronic → metaplazie intestinală (Barrett) → displazie de grad scăzut/înalt → adenocarcinom invaziv. [2,4]

Care sunt simptomele cancerului esofagian?

Simptomatologia este frecvent tardivă, semnele bolii apărând de obicei în stadii mai avansate, atunci când tumora a crescut suficient de mult pentru a afecta funcționarea normală a esofagului. În stadiile incipiente, cancerul esofagian poate evolua fără simptome evidente, motiv pentru care diagnosticul este adesea pus relativ târziu.

Principalele manifestări:

• Disfagie progresivă (inițial la solide)
• Odinofagie
• Scădere ponderală involuntară
• Regurgitații
• Durere retrosternală
• Răgușeală (afectare nerv recurent)
• Tuse persistentă
• Anemie

Disfagia progresivă la adult reprezintă un semnal de alarmă și impune explorare endoscopică urgentă. [3]

Când trebuie să ne prezentăm la medic?

Conform ghidului “National Institute for Health and Care Excellence” (NICE), evaluarea endoscopică rapidă este indicată în prezența:

• disfagiei persistente
• scăderii ponderale inexplicabile
• refluxului sever cu modificarea simptomelor
• sângerării digestive superioare. [4]

Diagnosticul precoce crește semnificativ opțiunile terapeutice curative.

Depistarea cancerului de esofag

Depistarea cancerului de esofag presupune realizarea unor investigații medicale specifice care permit confirmarea diagnosticului și stabilirea extinderii bolii. În majoritatea cazurilor, suspiciunea apare pe baza simptomelor sau a unor investigații preliminare, iar diagnosticul este confirmat prin examinarea directă a esofagului și analiza unor probe de țesut. Ulterior, sunt necesare investigații suplimentare pentru a determina stadiul bolii, informație esențială pentru alegerea tratamentului adecvat.

Investigația esențială este:

• Endoscopia digestivă superioară cu biopsie – confirmă diagnosticul histologic

Pentru stadializare se utilizează:

• Computer tomograf (CT) torace–abdomen
• PET-CT – Positron Emission Tomography – Computed Tomography (în cazuri selectate)
• Ecoendoscopia (EUS)
• Analize biologice

Decizia terapeutică se bazează pe stadializare completă. [2,3]

Care sunt stadiile?

Stadializarea urmează sistemul TNM:

• T – profunzimea invaziei tumorale
• N – afectarea ganglionilor
• M – metastaze la distanță

Stadiul I – boală localizată
Stadiile II–III – boală local avansată
Stadiul IV – metastaze la distanță [3]

Tratamentul cancerului esofagian

Tratamentul cancerului esofagian este unul integrat și multimodal, ceea ce înseamnă că implică adesea o combinație de mai multe terapii. Alegerea strategiei terapeutice se face în funcție de stadiul bolii, localizarea tumorii, starea generală de sănătate a pacientului și prezența altor afecțiuni asociate (comorbidități). În practica medicală modernă, decizia de tratament este stabilită de o echipă multidisciplinară, formată de obicei din chirurg, oncolog, gastroenterolog, radioterapeut, imagist și nutriționist.

Această abordare permite stabilirea unui plan terapeutic personalizat, adaptat fiecărui pacient și bazat pe rezultatele investigațiilor de stadializare.

Stadii incipiente

• Rezecție endoscopică (cazuri selectate)
• Esofagectomie
• Chimioterapie ± radioterapie neoadjuvantă

Stadii local-avansate

• Terapie multimodală (chimioradioterapie urmată de chirurgie)

Stadii metastatice

• Chimioterapie sistemică
• Imunoterapie (în funcție de expresia PD-L1)
• Tratament paliativ (stent esofagian și nutriție enterală)

Recomandările actuale sunt detaliate în ghidurile European Society for Medical Oncology (ESMO) și National Comprehensive Cancer Network (NCCN). [2,3].

Tratament chirurgical
Chirurgia reprezintă una dintre principalele metode terapeutice atunci când tumora poate fi îndepărtată complet. Procedura cel mai frecvent utilizată este esofagectomia, care presupune rezecția segmentului de esofag afectat de tumoră, împreună cu o zonă de țesut sănătos din jur.

După îndepărtarea porțiunii bolnave, chirurgul reconstruiește continuitatea tubului digestiv prin conectarea esofagului rămas la stomac. În situațiile în care această reconectare nu este posibilă, poate fi utilizată o porțiune din intestin pentru a reface traseul digestiv.

Chimioterapie
Chimioterapia folosește medicamente care distrug sau încetinesc multiplicarea celulelor canceroase. În cancerul esofagian, aceasta poate avea mai multe roluri terapeutice.

Radioterapie
Radioterapia utilizează radiații de înaltă energie pentru a distruge celulele maligne. Cel mai frecvent este folosită radioterapia externă, în care un aparat direcționează fasciculele de radiații către tumoră.

Uneori, tratamentul poate fi realizat prin brahiterapie, o tehnică prin care sursa de radiații este plasată temporar în apropierea tumorii, cu ajutorul unei sonde introduse endoscopic. Radioterapia este adesea combinată cu chimioterapia, deoarece asocierea celor două metode poate crește eficiența tratamentului.

Imunoterapie
Imunoterapia reprezintă o metodă modernă de tratament care stimulează sistemul imunitar să identifice și să distrugă celulele canceroase. Acest tip de terapie este utilizat în special în cazul formelor avansate sau atunci când boala reapare după tratamentele inițiale.

Terapie țintită
În unele tipuri de cancer esofagian, celulele tumorale prezintă niveluri crescute ale unei proteine numite HER2, implicată în creșterea și multiplicarea celulelor canceroase. Terapia țintită utilizează medicamente care blochează această proteină și limitează dezvoltarea tumorii.

Tratament paliativ
Atunci când boala este descoperită într-un stadiu avansat, tratamentul se concentrează pe reducerea simptomelor și menținerea unei calități cât mai bune a vieții. Terapia paliativă poate include medicamente oncologice, radioterapie sau proceduri menite să amelioreze dificultățile de înghițire, durerea sau alte complicații asociate cancerului esofagian.

Prin utilizarea combinată a diferitelor metode terapeutice și prin evaluarea continuă a pacientului, tratamentul cancerului esofagian poate fi adaptat fiecărui caz în parte, oferind cele mai bune opțiuni disponibile pentru controlul bolii.

Care este prognosticul?

Prognosticul depinde în principal de stadiu:

• Stadiul I: supraviețuire la 5 ani 60–80%
• Stadiul II–III: 20–40%
• Stadiul IV: sub 5–10%

Supraviețuirea globală rămâne limitată deoarece majoritatea cazurilor sunt diagnosticate în stadii avansate. Totuși, progresele în terapia multimodală și imunoterapie au îmbunătățit rezultatele în anumite subgrupuri de pacienți [1,2].

Ce presupune alimentația?

Alimentația joacă un rol esențial în managementul cancerului esofagian, deoarece boala afectează direct capacitatea pacientului de a înghiți și de a se alimenta normal. Din acest motiv, malnutriția este frecventă chiar din momentul diagnosticului, fiind determinată de dificultățile de înghițire, scăderea apetitului, pierderea în greutate și de efectele tratamentelor oncologice.

Pacienții cu cancer esofagian au adesea nevoie de suport nutrițional adaptat, stabilit de medic sau de un nutriționist, pentru a preveni pierderea excesivă în greutate și pentru a menține nivelul de energie necesar organismului în timpul tratamentului.

Recomandări:

• Mese mici și frecvente
• Alimente moi, pasate
• Evitarea alimentelor foarte uscate sau fierbinți
• Suplimente nutriționale orale
• Nutriție enterală (sondă) dacă disfagia este severă

Intervenția nutrițională precoce este recomandată în toate ghidurile și trebuie integrată precoce în planul terapeutic. [3]

Care sunt complicațiile cancerului de esofag?

Cancerul de esofag poate determina o serie de complicații importante, care apar fie ca urmare a evoluției tumorii, fie ca efect secundar al tratamentelor oncologice utilizate. Pe măsură ce boala progresează, tumora poate afecta funcția normală a esofagului și a organelor din jur, ceea ce duce la dificultăți de alimentație, pierdere în greutate și alte probleme medicale. În același timp, procedurile terapeutice, precum chirurgia, chimioterapia sau radioterapia, pot produce efecte adverse care necesită monitorizare medicală atentă.

Identificarea și gestionarea acestor complicații sunt esențiale pentru menținerea calității vieții pacientului și pentru adaptarea planului de tratament.

Printre cele mai frecvente complicații ale cancerului esofagian se numără:

• Obstrucție esofagiană severă
• Malnutriție proteino-calorică
• Hemoragie digestivă
• Fistule traheo-esofagiene
• Complicații postoperatorii (fistule anastomotice, infecții)
• Toxicitate hematologică sau neurologică la chimioterapie

Se poate preveni?

În prezent, cancerul de esofag nu poate fi prevenit în mod cert, deoarece nu există un program de screening populațional care să permită depistarea sistematică a bolii în stadii incipiente. Totuși, reducerea factorilor de risc și monitorizarea persoanelor cu afecțiuni esofagiene preexistente pot contribui la scăderea probabilității de apariție a acestei forme de cancer.

Măsuri de reducere a riscului de cancer de esofag:

• Renunțarea la fumat
• Limitarea consumului de alcool
• Controlul refluxului gastroesofagian
• Menținerea unei greutăți normale
• Dietă bogată în fructe și legume

Pacienții cu esofag Barrett necesită supraveghere endoscopică periodică conform ghidurilor internaționale. [2,4]

Cercetările actuale vizează:

• Identificarea biomarkerilor predictivi
• Optimizarea terapiei personalizate
• Extinderea indicațiilor imunoterapiei
• Strategii de diagnostic precoce la grupele cu risc înalt

Integrarea medicinei moleculare și a testării genetice ar putea modifica semnificativ prognosticul în următoarele decenii.

Poate recidiva cancerul esofagian?

Da, cancerul esofagian poate recidiva, chiar și după tratament. Recidiva înseamnă reapariția bolii după o perioadă în care aceasta a fost controlată sau nu mai era detectabilă în urma tratamentului.

Reapariția cancerului poate avea loc la nivel local, în zona esofagului sau a țesuturilor din apropiere, la nivel regional, în ganglionii limfatici din jur, sau la distanță, sub formă de metastaze în alte organe, precum ficatul sau plămânii.

Riscul de recidivă depinde de mai mulți factori, printre care stadiul în care a fost diagnosticat cancerul, tipul histologic al tumorii și tratamentele efectuate. Din acest motiv, după finalizarea tratamentului este necesară monitorizarea periodică a pacientului, prin consulturi medicale și investigații imagistice, pentru depistarea precoce a unei eventuale recidive.

Întrebări frecvente

Care sunt primele simptome ale cancerului esofagian?
Disfagia progresivă pentru alimente solide este cel mai frecvent simptom inițial.

Cât de grav este cancerul esofagian?
Este o boală oncologică cu mortalitate ridicată, mai ales în stadii avansate, dar tratabilă în faze precoce.

Se poate opera cancerul de esofag?
Da. Chirurgia reprezintă tratamentul curativ standard în stadiile localizate, de obicei în combinație cu chimioterapie sau radioterapie.

Cât trăiește o persoană cu cancer esofagian?
Depinde de stadiu, tip histologic, răspuns la tratament și comorbidități. Estimările individuale trebuie discutate cu medicul curant.

Care este diferența dintre carcinomul scuamos și adenocarcinomul esofagian?
Cele două tipuri principale de cancer esofagian se diferențiază prin tipul de celule din care se dezvoltă și zona esofagului afectată. Carcinomul scuamos apare din celulele care căptușesc esofagul și se dezvoltă mai frecvent în partea superioară sau mijlocie a esofagului. Este asociat frecvent cu fumatul și consumul excesiv de alcool. Adenocarcinomul esofagian apare din celulele glandulare și se dezvoltă de obicei în partea inferioară a esofagului. Este frecvent legat de refluxul gastroesofagian cronic și de esofagul Barrett.

Refluxul gastroesofagian poate duce la cancer esofagian?
Da, refluxul gastroesofagian cronic poate crește riscul de adenocarcinom esofagian. Expunerea repetată a mucoasei esofagului la acid gastric poate provoca inflamație și modificări ale celulelor. În unele cazuri apare esofagul Barrett, o afecțiune considerată leziune precanceroasă.

Este necesară biopsia?
Da, biopsia este necesară pentru confirmarea diagnosticului. În timpul endoscopiei digestive superioare se prelevează fragmente mici de țesut din zonele suspecte, care sunt analizate la microscop pentru identificarea celulelor canceroase.

Care este rata de supraviețuire?
Rata de supraviețuire depinde în mare măsură de stadiul în care este diagnosticat cancerul esofagian. Atunci când boala este depistată precoce, șansele de supraviețuire sunt mai mari. În stadiile avansate, prognosticul este mai rezervat.

Care sunt complicațiile posibile?
Complicațiile pot include dificultăți severe de înghițire, malnutriție, scădere în greutate, obstrucția esofagului sau sângerări digestive. În stadiile avansate pot apărea și metastaze în alte organe.

Cancerul esofagian este ereditar?
În majoritatea cazurilor, cancerul esofagian nu este o boală ereditară. Totuși, anumite afecțiuni sau factori genetici pot crește susceptibilitatea individuală, mai ales atunci când sunt asociați cu factori de risc precum fumatul sau refluxul gastroesofagian.

Cât de rapid evoluează cancerul esofagian?
Evoluția bolii variază de la un pacient la altul și depinde de tipul tumorii, stadiul diagnosticului și starea generală a pacientului. În multe cazuri, cancerul esofagian evoluează progresiv pe parcursul mai multor luni sau ani.

Care sunt semnele de recidivă?
Semnele de recidivă pot include reapariția dificultății de înghițire, pierderea în greutate, dureri toracice sau tuse persistentă. Din acest motiv, pacienții tratați pentru cancer esofagian necesită monitorizare medicală periodică pentru depistarea precoce a unei eventuale recidive.

Cancerul esofagian rămâne o patologie oncologică cu mortalitate ridicată, caracterizată prin diagnostic tardiv și evoluție agresivă. Recunoașterea simptomelor de alarmă, stadializarea corectă și abordarea terapeutică multidisciplinară sunt esențiale pentru optimizarea rezultatelor. Intervenția nutrițională precoce și suportul psihologic completează managementul oncologic modern.

Deși prognosticul global rămâne rezervat, progresele în tratamentul multimodal și imunoterapie oferă perspective încurajatoare pentru pacienții diagnosticați în stadii precoce sau selectați pentru terapii personalizate.

Vă invităm să discutați cu specialiștii noștri în oricare dintre centrele medicale DigestMed (Nicolae Caramfil, Petrache Poenaru, Veteranilor). De asemenea, aveți posibilitatea să vă programați vizita utilizând platforma online sau apelând numărul de telefon 021 9306.

Bibliografie

1. Sung H et al. Global Cancer Statistics 2020: GLOBOCAN estimates of incidence and mortality worldwide. CA Cancer J Clin.
2. Lordick F et al. Oesophageal cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines. Ann Oncol.
3. Réseau TNCD (Thésaurus National de Cancérologie Digestive). Recommandations cancer de l’œsophage. Update 2023.
4. NICE Guideline NG83. Oesophago-gastric cancer: assessment and management in adults. Updated 2023.
5. Ajani JA et al. NCCN Guidelines Insights: Esophageal and Esophagogastric Junction Cancers. J Natl Compr Canc Netw.