2026-01-28

Boala de reflux gastroesofagian

Autor: Dr. Mihai Mușa, Medic Specialist Gastroenterolog

Senzația de arsură în piept, regurgitațiile sau disconfortul apărute după mese sunt manifestări pe care mulți oameni le-au resimțit cel puțin o dată. În unele situații, acestea apar ocazional și se remit spontan, însă atunci când devin frecvente pot indica o afecțiune digestivă care necesita investigatii specifice. Boala de reflux gastroesofagian este una dintre cele mai întâlnite probleme digestive și poate influența semnificativ confortul zilnic, alimentația și calitatea somnului.

Înțelegerea modului în care apare această afecțiune, a factorilor care o favorizează și a semnelor care nu ar trebui ignorate este esențială pentru un control eficient al simptomelor. Informațiile corecte permit adoptarea unor măsuri simple, dar eficiente, și ajută la prevenirea complicațiilor care pot apărea în timp în lipsa unui diagnostic și a unui tratament adecvat.

Boala de reflux gastroesofagian este o patologie frecventă, intalnita la aproximativ 20–30% din populația generală și care, datorită urcării conținutului stomacului în esofag, se manifestă prin arsură (pirozis) și regurgitații acide.

Cea mai frecventă complicație este esofagita de reflux (inflamația mucoasei esofagului – tubul care transporta mancarea in stomac), iar cea mai frecventă afecțiune medicală asociată este hernia hiatală (pasajul parțial sau total al stomacului în cavitatea toracică).

Fiziopatologie – cum se întâmplă?

• Sfincterul esofagian inferior (un inel muscular de la capătul esofagului), care în mod normal acționează ca o valvă pentru a împiedica urcarea acidului din stomac, are un tonus scăzut – mâncarea urcă înapoi din stomac în esofag;
• Unghiul dintre esofag și stomac este lărgit – nu mai poate preveni refluxul;

Cauze

• Obezitatea și sarcina (prin creșterea presiunii abdominale);
• Fumatul și consumul excesiv de alcool;
• Alimentația bogată în grăsimi, ciocolată, cafea, condimente, mâncăruri prăjite;
• Stresul și mesele abundente seara;
• Anumite medicamente (antiinflamatoare, anticolinergice, nitrați);
• Hernia hiatală.

Simptome

• Pirozisul: arsură în spatele sternului, frecvent după mese sau în poziția orizontală;
• Regurgitația: întoarcerea alimentelor, lichidelor; gust acid (acru) sau amar (alcalin);
• Senzația de nod în gât;
• Durerea în piept noncardiacă;
• Tuse uscată, răgușeală.

Mai puțin frecvente: astm, arsură bucală, eroziuni dentare, voce modificată, tulburări de somn.

Semne de alarmă

Printre cele mai importante semne de alarmă enumerăm:
scăderea în greutate involuntară, dificultăți la înghițire, durere la înghițire, vărsăturile, durerea persistentă, modificarea vocii.

Diagnostic

Diagnosticul se stabilește pe baza istoricului clinic și poate fi completat de investigații precum:

• Endoscopia digestivă superioară – cea mai folosită și recomandată metodă, realizată cu ajutorul unui tub flexibil de cauciuc cu o cameră video în vârf și o sursă de lumină; permite vederea directă a esofagului și a stomacului, cu recoltarea de biopsii (bucăți din mucoasa esofagului ce vor fi examinate la microscop);
• pH-metria esofagiană – măsoară expunerea esofagului la acid, cu ajutorul unui tub subțire introdus prin nas;
• manometria esofagiană – evaluează miscarile esofagului si funcția sfincterului esofagian inferior (cateter plasat tot pe cale nazală);
• tranzitul baritat (tot mai rar folosit, cu valoare diagnostică redusă)

Tratament – modificarea stilului de viață și regim

1. Regim alimentar: mese mici, repetate (3 mese cu 2 gustări ideal), cu eliminarea alcoolului, grăsimilor, cafelei, ciocolatei, citricelor, mentei, Coca-Cola, sucului de roșii. Aceste alimente scad presiunea în sfincter și cresc secreția de acid a stomacului.
2. Scăderea în greutate permite reducerea presiunii abdominale.
3. Renunțarea la fumat (nicotina are rol relaxant asupra sfincterului esofagian).
4. Recomandări posturale: mâncat în poziție șezândă la masă, evitarea poziției orizontale imediat după masă, dormit cu capul ușor ridicat.
5. Evitarea hainelor strâmte, corsetelor, curelelor strânse.

Tratament chirurgical

Este folosit în caz de complicații (stenoză – îngustare esofagiană; esofag Barrett – leziune precanceroasă), dar uneori și în cazul pacienților care nu răspund la tratamentul medicamentos sau la cei cu manifestări extraintestinale (tuse, astm etc.).

Concluzii

Boala de reflux gastroesofagian este o patologie frecventă, dar adesea ușor de controlat prin modificarea stilului de viață și tratament medicamentos. Diagnosticul precoce și respectarea recomandărilor medicale sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor (esofagită, stenoză esofagiană, adenocarcinom – cancer esofagian, sângerare) și menținerea unei vieți confortabile.

Gestionarea refluxului gastroesofagian presupune mai mult decât calmarea simptomelor de moment. Identificarea corectă a cauzelor, respectarea recomandărilor medicale și adaptarea stilului de viață joacă un rol important în menținerea confortului digestiv pe termen lung. Atunci când simptomele persistă sau se agravează, evaluarea medicală oferă claritate și ajută la prevenirea complicațiilor, permițând o abordare eficientă și personalizată a acestei afecțiuni frecvente.

Vă invităm să discutați cu specialiștii noștri în oricare dintre centrele medicale DigestMed Aviației sau DigestMed Militari. De asemenea, aveți posibilitatea să vă programați vizita fie utilizând platforma online, fie apelând la numărul 021 9306.

Bibliografie

1. Gastroenterologie și hepatologie clinică, Anca Trifan, Cristian Gheorghe, Dan Dumitrașcu, București: Editura Medicală, 2018
2. https://www.fmcgastro.org/wp-content/uploads/2023/08/Quelles-recommandations-die%CC%81te%CC%81tiques-dans-le-RGO-Zerbib.pdf
3. https://www.fmcgastro.org/wp-content/uploads/2021/02/067_021_ROMAN.pdf
4. https://clinique1037.com/le-reflux-gastro-oesophagien/