2024-12-03

Acalazia: Semne, cauze și soluții moderne

Autor: dr. Dana Maftei, Medic specialist gastroenterolog

Acalazia este o afecțiune rară, dar cu un impact semnificativ asupra calității vieții persoanelor afectate. Caracterizată prin dificultatea sau imposibilitatea de a înghiți alimente, această problemă este adesea trecută cu vederea în stadiile incipiente, confundată cu alte afecțiuni gastro-intestinale. Deși rară, boala ridică provocări diagnostice și terapeutice, necesitând intervenții specializate pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

Importanța identificării precoce a acalaziei rezidă în faptul că simptomele aparent banale, precum dificultatea la înghițire sau senzația de disconfort toracic, pot ascunde o problemă complexă ce poate evolua spre complicații grave, inclusiv esofagită severă sau un risc crescut de cancer esofagian. În lipsa unui diagnostic corect, aceste simptome pot conduce la un tratament inadecvat sau întârziat.

Prin acest articol vom explora: cauzele potențiale ale acalaziei, cum poate fi diagnosticată eficient, modalitățile de tratament disponibile și cum acestea pot transforma semnificativ prognosticul pacienților, oferindu-le șansa unei vieți mai confortabile și mai sănătoase.

Ce reprezintă acalazia?

Este o afecțiune rară a esofagului ce se caracterizează prin trecerea cu dificultate sau imposibilitarea trecerii bolului alimentar în stomac.

Acest lucru apare atunci când este afectată musculatura esofagului și a sfincterului aflat la joncțiunea dintre stomac și esofag, astfel încât atunci când alimentele ajung la acest nivel, sfincterul nu se poate relaxa, iar bolul alimentar rămâne blocat determinând dilatația acestei regiuni.

La cine apare?

Este o patologie ce apare mai frecvent la adulți decât la copii, atingând vârful în intervalul vârstelor de 30-50 de ani, cu o incidență egală pentru femei și bărbați.

Care sunt cauzele?

Nu se cunoaște o cauză clară în apariția acalaziei, însă par a fi incriminați mai mulți factori:

• Infecții virale, în special cu virusul varicelo-zoosterian;
• Bolile autoimune (psoriazisul, sindromul Sjogren, poliartrita reumatoidă);
• Afecțiuni alergice;
• Factori genetici.

Se manifestă prin:

• Dificultate de a înghiți (cea mai frecventă manifestare);
• Durere toracică spontană (ce poate fi eronat interpretată ca durere de cauză cardiacă);
• Arsuri;
• Regurgitarea alimentelor;
• Pierdere involuntară în greutate;
• Senzație de gură uscată;
• Tuse nocturnă.

Metode de stabilire a diagnosticului

1. Endoscopia digestivă superioară este prima examinare ce se impune în cazul pacienților care prezintă dificultăți la înghițire, având rol în a exclude un obstacol la acest nivel (benign/ malign).

În fazele incipiente, modificările endoscopice la acest nivel sunt minime: endoscopul trece cu dificultate, sfincterul esofagian inferior are aspect punctiform.

Odată ce boala avansează, apare dilatația esofagului (ce determină un aspect tortuos al acestuia): resturi alimentare sau lichidiene sunt blocate la acest nivel, are loc o decolorare ușoară a mucoasei esofagiene, cu aspect îngroșat și nodular.

2. Radiografia toracică poate evidenția dilatarea esofagului (aspect de megaesofag) și absența bulei de gaz a stomacului datorată unui sfincter esofagian inferior ce nu se poate relaxa, astfel că aerul nu poate intra în stomac.

3. Tranzitul baritat evidențiază dilatația esofagului ce se îngustează inferior, ceea ce se numește aspect de „cioc de pasăre”.

4. Manometria arată absența undelor de contracție a musculaturii esofagiene și insuficiența relaxării sfincterului esofagian inferior.

Afecțiuni cu care se face diagnostic diferențial în achalazie

1. Pseudoacalazia, sau acalazia secundară, reprezintă compresia mecanică a sfincterului esofagian inferior determinată de cancerul de joncțiune eso-gastrică sau prin infiltrarea submucoasei esofagiene de metastaze obiectivate în cancerul de sân, pancreatic sau pulmonar.

2. Infecția parazitară cu Trypanosoma cruzi ce poate mima un sindrom asemănător acalaziei, atât clinic, cât și manometric.

3. Refluxul gastroesofagian datorită similarității simptomelor: arsuri, regurgitație și dureri toracice.

Tratamentul recomandat

Rolul tratamentului este de a ameliora simptomatologia și golirea esofagului.

1. Tratamentul medicamentos este de scurtă durată și are efect slab. Este indicat doar în cazul pacienților care refuză metode endoscopice sau chirurgicale.

Tratamentul endoscopic are 3 modalități:

• Injectarea de toxină botulinică cu rol în relaxarea fibrelor musculare de la acest nivel. Este considerată o terapie de linia a doua și este folosită mai mult în scop adjuvant la tehnicile invazive. Este indicată pacienților cu formă incipientă, pacienților vârstnici și celor cu riscuri mari interventionale sau chirurgicale. Răspunsul clinic apare la 80% dintre pacienți, însă durează doar câteva luni.
• Dilatarea endoscopică cu balon constă în întinderea și ruperea fibrelor musculare cu scopul de a scădea presiunea la nivelul sfincterului esofagian inferior. Sunt necesare ședințe succesive pentru a crește eficacitatea pe termen lung. Se indică pacienților vârstnici, celor care refuză intervenția chirurgicală sau celor cu riscuri chirurgicale. Atenție! Riscurile acestei metode sunt: hemoragie digestivă, perforație esofagiană, pleurită.
• Cea mai nouă tehnică endoscopică, miotomia endoscopică perorală, constă în secționarea fibrelor musculare circulare ale sfincterului esofagian inferior la nivelul cardiei. Această intervenție se efectuează sub sedare profundă și intubație orotraheală, în centrele mari, specializate în această metodă. Atenție! Complicațiile acestei proceduri pot fi: perforație gastrică / esofagiană, hemoragie digestivă, pneumoperitoneu / pneumotorax, reflux gastro-esofagian.

2. Tratamentul chirurgical

Se aplică pacienților tineri sau celor în cazul cărora metodele endoscopice nu au fost eficiente sau au eșuat. Se realizează prin chirurgie clasică abdominală sau laparoscopic, cu eficiență mare, de peste 90%. Refluxul gastro-esofagian poate apărea ca efect secundar al acestei intervenții.

Complicațiile acalaziei

• Pneumonia de aspirație datorată aspirației nocturne a alimentelor care stagnează în esofagul dilatat;
• Scădere ponderală cu deficit de vitamine și minerale;
• Esofagită prin iritația mucoasei gastrice datorată stagnării prelungite a alimentelor la acest nivel, ducând la fermentație bacteriană;
• Important! Acalazia reprezintă un factor de risc pentru apariția cancerului esofagian.

Prognostic

Prognosticul acalaziei este bun, pacienții putând tolera mult timp simptomele, iar tratamentul endoscopic sau chirurgical pot ameliora calitatea vieții.

Acalazia, deși o afecțiune rară, poate avea un impact profund asupra sănătății și calității vieții dacă nu este diagnosticată și tratată la timp. Simptomele acesteia, precum dificultatea de a înghiți sau regurgitările alimentare, nu trebuie ignorate, deoarece pot ascunde o problemă ce poate evolua către complicații serioase, inclusiv riscul de apariție a cancerului esofagian.

Avansurile în diagnostic și tratament oferă astăzi soluții eficiente, de la intervenții endoscopice la tratamente chirurgicale, care pot ameliora semnificativ viața pacienților. Monitorizarea atentă și intervențiile personalizate sunt esențiale pentru a preveni complicațiile și a îmbunătăți prognosticul. Dacă vă confruntați cu astfel de simptome, un consult gastroenterologic prompt poate face diferența. Sănătatea dumneavoastră merită atenție și grijă.

Vă invităm să discutați cu specialiștii noștri în oricare dintre centrele medicale DigestMed Aviației sau DigestMed Militari. De asemenea, aveți posibilitatea să vă programați vizita fie utilizând platforma online, fie apelând la numărul 021 9306.