Colonoscopia

Colonoscopia – investigatia care ajuta la depistarea a peste 95% dintre afectiunile colonului

Prin colonoscopie, medicii specialisti pot vizualiza stratul intern al peretelui intestinului gros numit mucoasa, pot identifica prezenta modificarilor sau leziunilor de la acest nivel si pot sa preleveze o biopsie daca este necesar.

Cum se face o colonoscopie?

1. Pacientul care se prezinta pentru efectuarea unei colonoscopii este invitat la o discutie cu medicul care realizeaza investigatia (daca aceasta discutie nu a avut loc in cadrul unui consult anterior).

• Aceasta discutie urmareste stabilirea motivului realizarii investigatiei, a problemelor de sanatate asociate si a medicatiei zilnice pe care o ia pacientul.
• Cunoasterea medicatiei curente este deosebit de importanta atunci cand se foloseste sedarea pentru investigatie pentru a evita interactiunile medicamentoase sau cand este necesara o interventie cu risc de sangerare in timpul procedurii, cum este de exemplu manevra de indepartare a polipilor (daca pacientul primeste tratament cu efect pe coagularea sangelui).
• Apoi medicul explica pacientului cum decurge investigatia si ii inmaneaza consimtamantul informat pentru semnare.

2. Pacientul primeste echipamentul cu care se schimba pentru colonoscopie (pantalonasi speciali sau halat de unica folosinta) si se aseaza pe pat in pozitie laterala stanga cu genunchii cat mai ridicati.

3. Medicul gastroenterolog realizeaza inspectia regiunii anale, apoi tuseul rectal si introduce tubul colonoscopului prin anus. Prin mentinerea degetului pe butonul de aer/apa de la nivelul unitatii de control se introduce aer in intestin, ceea ce permite destinderea si vizualizarea interiorului acestuia. Ulterior, tubul este avansat de-a lungul intestinului gros de catre medic prin introducerea cu mana dreapta, in timp ce cu mana stanga controleaza directia capatului de insertie fie prin miscari de rasucire a incheieturii mainii, fie prin utilizarea rotitelor de sus – jos sau stanga-dreapta de la nivelul unitatii de control.

• Introducerea de aer poate produce senzatia de balonare, iar trecerea tubului colonoscopului printr-o zona cu mai multe coturi poate produce uneori crampe. In majoritatea cazurilor (80-90%) acest disconfort este usor sau moderat.
• In cele mai multe situatii colonoscopia se incheie cand tubul ajunge in ultimul segment al intestinului gros, cecul (si se vizualizeaza reperele specifice: valva ileocecala, orificiul apendicular, convergenta teniilor colonice) sau in intestinul subtire terminal.
• In colonoscopia de urmarire a colonului (screeningul colonului la pacientii fara simptome cu varsta de peste 45-50 de ani pentru depistarea polipilor care apar frecvent dupa aceasta varsta) este in mod deosebit important sa se vizualizeze tot colonul, altfel se pot rata leziuni.

4. Criteriile de calitate in colonoscopie sunt de colonoscopie completa in peste 90% din cazuri pentru cele diagnostice si de peste 95% din cazuri pentru cele de screening. Investigatia poate fi incompleta daca pacientul nu tolereaza continuarea procedurii (pentru procedurile fara sedare), daca nu se poate trece de un segment ingustat de colon (fortarea unor astfel de zone ingustate poate duce la perforatia colonului) sau daca nu este necesara o colonoscopie completa.

5. Dupa ce se ajunge la capatul intestinului gros urmeaza retragerea tubului; de obicei disconfortul abdominal, daca este prezent, se amelioreaza in cursul retragerii. Conform standardelor de calitate in colonoscopie durata retragerii colonoscopului trebuie sa fie de minim 6 minute.

Dupa investigatie, pacientul se schimba cu hainele proprii, primeste rezultatul si explicatiile necesare si apoi poate parasi unitatea medicala.

Colonoscopia este necesara pentru diagnosticul si uneori tratamentul afectiunilor intestinului gros- inflamatii, polipi, tumori, leziuni hemoragice. Avand in vedere ca este o investigatie invaziva se recomanda evaluarea pacientului inainte de investigatie in cadrul unui consult, pentru a stabili indicatia si a explica procedura.

Cand indicam colonoscopia avem in vedere mai multe semne de alarma pentru colon, ca de exemplu:

• modificari persistente si inexplicabile de tranzit intestinal;
• durere abdominala persistenta pentru care s-a exclus o alta cauza;
• scaune cu sange;
• prezenta anemiei;
• scaderea in greutate.

Procedurile uzuale de tratament constau in controlul sangerarii din leziuni hemoragice (prin diverse metode de coagulare-ex coagulare cu argon plasma, prin aplicarea de clipuri hemostatice sau injectarea de substante care opresc sangerarea) si in indepartarea polipilor de la nivelul intestinului gros.

Atunci cand gasim polipi, acestia trebuie indepartati in aceeasi procedura sau in cadrul unei colonoscopii ulterioare (daca nu se poate face polipectomia in investigatia initiala din motive tehnice sau din cauza medicatiei anticoagulante a pacientului). Dupa indepartare, colonul trebuie monitorizat periodic, la un interval care se stabileste in functie de numarul de polipi gasiti, de dimensiunea lor sau de tipul de polip identificat la examenul microscopic.

De asemenea, este necesara colonoscopia de urmarire in bolile inflamatorii intestinale pentru a documenta vindecarea mucoasei sub tratament si, dupa mai multi ani de evolutie a bolii, pentru a depista eventualii polipi ce pot aparea cu frecventa mai mare in aceste boli.

Tipuri de colonoscopie

In functie de lungimea intestinului gros vizualizat putem vorbi despre:

• rectoscopie (vizualizarea doar a ultimului segment al intestinului gros);
• rectosigmoidoscopie (vizualizarea colonului stang, unde apar cel mai des polipii si tumorile);
• colonoscopie (vizualizarea intregului colon);
• ileocolonoscopie (dupa parcurgerea intregului colon se vizualizeaza si ultimul segment al intestinului subtire, aspect important in special cand banuim o boala inflamatorie intestinala).

De asemenea, colonoscopia poate fi:

• de screening (in absenta simptomelor, la atingerea varstei de risc sau in cazul apartenentei la o grupa de risc pentru tumori de colon);
• diagnostica (pentru lamurirea cauzei unor simptome digestive, cum sunt durerile abdominale, sangerarea sau tulburarile de tranzit);
• terapeutica (atunci cand se opreste sangerarea dintr-o leziune hemoragica sau se indeparteaza polipi).

Cum te pregatesti pentru investigatie?

Pentru o vizualizare buna a mucoasei intestinului gros o pregatire corecta este imperios necesara. Aceasta inseamna respectarea dietei (lichide clare cu 24 de ore inainte de investigatie, reducerea aportului de fibre cu 3 zile inainte de investigatie) si consumul de solutii purgative in cantitatea si timpul recomandate. Exista mai multe tipuri de solutii purgative disponibile in acest moment care difera prin gust si volum. Exista solutii fara adaos de arome sau cu aroma de citrice; de asemenea exista solutii care trebuie consumate in volum mare (4 litri) sau in volum mic (aproximativ 2 cani). Cand este posibil, se prefera administrarea divizata a purgativului in doua doze (de obicei in dupa-amiaza zilei precedente investigatiei si in dimineata zilei in care a fost programata colonoscopia). Astfel este mai usor de acceptat de catre pacient dar si ofera o pregatire net superioara a colonului.

Alegerea solutiei de pregatire se face in functie de preferinta pacientului in privinta gustului sau a volumului de solutie precum si in functie de experienta medicului care va realiza analiza in privinta eficientei solutiei in pregatirea colonului; de asemenea conteaza in selectia purgativului si existenta unor afectiuni asociate, cum ar fi bolile renale sau cardiace.

Pregatire colonoscopie CLENSIA

Cat costa o colonoscopie?

Tariful unei colonoscopii la DigestMed variaza intre 550 – 650 lei și include și interpretarea rezultatului investigatiei si stabilirea tratamentului, iar in situatia in care se solicita realizarea in urgenta, in maxim 24 de ore, tariful variaza intre 600 – 700 de lei. In plus, in cazul in care se solicita anestezie, costul acesteia este de 500 lei.

Tariful aferent colonoscopiei include materiale de protectie COVID (halate de protectie pentru personal, viziere, masti FFP) si materiale de unica folosinta (cum sunt pantalonasii speciali sau halatul).

In cursul efectuarii procedurii se pot realiza manevre sau interventii suplimentare pentru a imbunatati acuratetea diagnosticului sau pentru tratament. Aceste manevre sau interventii sunt optionale si implica un cost suplimentar. Va prezentam mai jos o lista cu toate aceste servicii si costurile aferente, pentru a avea o imagine clara pentru cat costa o colonoscopie si explicarea pe scurt a situatiilor cand sunt indicate.

Prelevare biopsie – 50 lei

Uneori in timpul explorarii endoscopice gasim modificari care pentru diagnosticul precis, monitorizare sau tratament necesita prelevarea a unu sau mai multe fragmente de tesut de la nivelul lor cu ajutorul unei pense de biopsie. Fragmentele se plaseaza ulterior intr-un flacon cu formol si se trimit catre un laborator de anatomie patologica pentru diagnostic la microscop. In anumite situatii cand sunt necesare biopsii seriate pe un anumit segment acestea pot fi plasate in ordine pe o banda Endokit (30 lei) care faciliteaza examinarea de catre medicul anatomopatolog.

Pensa de biopsie de unica folosinta – 50 lei

Prelevarea fragmentelor de tesut pentru examen histopatologic se poate realiza cu ajutorul unei pense de unica folosinta (50 lei) sau a unei pense care a fost sterilizata la autoclav (fara cost asociat).

Inregistrare memory stick – 50 lei

Puteti solicita inregistrarea pe memory stick a imaginilor din timpul investigatiei endoscopice. Inregistrarea se realizeaza in timp real, nu dispunem de imagini ulterior. Rezultatul standard al investigatiei endoscopice este sub forma unui raport medical.

Examen histopatologic – variaza intre 250 – 300 lei

Dupa prelevarea unei biopsii, flaconul cu fragmentele de tesut poate fi trimis catre laboratorul de anatomie patologica cu care avem contract, costul examenului histopatologic fiind de 200 lei.

Polipectomie simpla/complexa (peste 2 polipi) – simpla 350 – 400 lei si complexa 550 – 650 lei

Daca in cursul procedurii se gaseste un polip acesta poate fi uneori indepartat in cursul aceleiasi explorari. Acest lucru depinde de aspectul polipului si de existenta medicatiei concomitente care sa creasca riscul de sangerare.

Materiale necesare in cursul polipectomiei sau pentru oprirea unei sangerari:

• ac de injectare – 150 lei;
• clip pentru hemostaza – 100 lei/bucata;
• coagulare in plasma de argon – 300 lei.

Atunci cand se gaseste un polip care nu poate fi indepartat endoscopic ci doar chirurgical marcarea lui cu tus endoscopic poate orienta chirurgul in cursul interventiei de rezectie.

Administrarea de perfuzii- 50 lei

Se pot pune optional perfuzii cu analgezice si/sau antispastice pentru a reduce disconfortul in cursul investigatiei.

Riscuri asociate procedurii

Colonoscopia este in general o procedura sigura si bine tolerata, cu o rata mica de complicatii in procedurile diagnostice (0.3%) si doar usor crescuta in interventiile terapeutice (2,3%-de exemplu, indepartarea polipilor). Riscurile sunt in principal sangerarea digestiva (cu o rata de 1-2%) si perforatia colonului (cu o rata de 0,1-0,3%).

Sangerarea digestiva apare de regula in cursul interventiilor de rezectie a polipilor si in cele mai multe situatii poate fi oprita prin manevre endoscopice (aplicarea de clipuri hemostatice, injectarea de ser fiziologic si adrenalina, coagularea cu argon plasma). Uneori sangerarea apare dupa interventie, chiar si la 2 saptamani dupa polipectomie, de aceea este important ca pacientul sa poata contacta medicul curant.

Perforatia colonului apare extrem de rar in procedurile realizate doar in scop diagnostic atunci cand se aplica presiuni mecanice mari in zone ingustate de colon sau cand intestinul este destins excesiv cu aer. Poate aparea insa in cursul interventiilor de indepartare a polipilor de pe colon; ridicarea polipilor prin injectarea de diverse solutii in baza lor scade riscul unor astfel de incidente. De asemenea conteaza pregatirea si experienta medicului care realizeaza interventia. Atunci cand apare, perforatia poate fi rar rezolvata endoscopic prin aplicare de clipuri metalice, de obicei necesita interventie chirurgicala.

In cursul procedurilor de electrorezectie a polipilor, leziunea termica poate fi mai profunda si sa se transmita in toata grosimea peretelui colonic, ceea ce duce la o iritatie locala a foitei peritoneale care inveleste organele abdominale. Acesta este sindromul de coagulare postpolipectomie care apare in 0.5-1% din polipectomii si care se manifesta prin durere abdominala localizata. Acest sindrom este intalnit mai frecvent in rezectiile de polipi din colonul drept, care are un perete mai subtire. Folosirea rezectiei la rece, fara curent electric, pentru polipii mici de pe colonul drept si injectarea in baza polipului de solutii care sa creeze o “perna” protectoare scad riscul aparitiei sindromului de coagulare postpolipectomie.