2023-07-24
Sindromul ovarelor polichistice – managementul afecțiunii
Autor: Dr. Alina Rusu, Medic Specialist Endocrinolog
Sindromul ovarelor polichistice (SOP) este o afecțiune complexă, frecvent întâlnită la femeile tinere (manifestată de obicei în adolescență), considerată a fi cea mai comună cauză de infertilitate endocrină.
Printre caracteristicile definitorii ale acestui sindrom se numără hiperandrogenismul (exces de hormoni androgeni masculinizați) și disfuncția ovulatorie. Este important de menționat că aproximativ 50% dintre femeile sau adolescentele cu sindromul ovarelor polichistice prezintă exces de greutate (supraponderabilitate sau obezitate) și manifestă hiperinsulinism cu rezistență la insulină.
1. Cauze
Cauzele exacte ale apariției sindromului ovarelor polichistice nu sunt încă pe deplin cunoscute. Se presupune că această afecțiune are la bază un dezechilibru neuroendocrin care determină un nivel constant crescut de hormon luteinizant (LH), ceea ce duce la secreția excesivă de hormoni androgeni și la absența cronică a ovulației.
Există dovezi care susțin că sindromul ovarelor polichistice poate avea o cauză genetică. În acest sens, au fost studiate anumite gene implicate în steroidogeneza (producția de hormoni steroizi sexuali și steroizi suprarenalieni), precum și în metabolismul carbohidraților. Aceste cercetări au evidențiat posibila legătură între anumite gene și apariția sindromului.
În plus, rezistența la insulină poate fi primară sau secundară obezității. Insulina joacă un rol important în apariția și menținerea afecțiunii. Ea stimulează secreția de hormoni androgeni, ceea ce poate contribui la anovulație (absența ovulației).
Se pare că există și o componentă ereditară în sindromul ovarelor polichistice, cu transmitere de la părinți la copii. Anumite gene transmise prin intermediul cromozomului X au fost identificate la un grup de paciente, sugerând astfel o influență genetică în dezvoltarea acestei afecțiuni.
Principalele caracteristici ale sindromului ovarelor polichistice, precum hirsutismul (creșterea excesivă a părului), absența ovulației și aspectul polichistic al ovarelor, sunt rezultatul hiperandrogenismului de origine ovariană. Această condiție reprezintă o problemă de sănătate preexistentă, cu care persoana se naște. Anumite modificări apar în perioada de dezvoltare intrauterină și devin evidente în timpul pubertății.
2. Simptome
Simptomele sindromului ovarelor polichistice pot varia de la o persoană la alta, iar severitatea acestora poate fi diferită. Din punct de vedere clinic, femeile care se confruntă cu această afecțiune pot prezenta următoarele simptome:
– Hirsutism: dezvoltarea de păr în exces, cu fir gros, pigmentat (negru) în zone specifice sexului masculin (față, între sâni, pe spate, în jurul mameloanelor, la nivelul liniei albe, adică de la buric înspre pubis, inghinal care se prelungește pe părțile interioare ale coapselor, fese). Instrumentul clinic cu care se apreciază severitatea hirsutismului este scara Ferriman Gallwey. Alte semne de virilizare (dezvoltarea de caracteristici fizice masculine), precum musculatura dezvoltată pe model masculin, voce groasă, răgușită, hipertrofie clitoridiană sunt mai puțin caracteristice sindromului ovarelor polichistice, ele indicând o altă cauză pentru excesul de androgeni, cum ar fi cea de origine tumorală (tumori ovariene sau suprarenaliene);
– Acnee severă, care nu răspunde cu ușurință la tratamente dermatologice, dispusă în cel puțin 2 locuri diferite (ex. față și torace posterior);
– Alopecia: de tip masculin, cu rarefierea până la pierderea părului la nivelul vertexului sau frontal lateral de fiecare parte (apariția golfurilor frontale), păr subțire, fragil;
– Greutate în exces;
– Probleme de fertilitate;
– Menstre neregulate – fie prin absența menstrei o lună sau mai multe la rând, fie prin menstre absente timp de mai multe luni pe an;
– Stări de anxietate, depresie.
3. Diagnostic
Dacă o femeie tânără se prezintă la medic cu menstruație neregulată și semne de hiperandrogenism, cum ar fi acnee, hirsutism și căderea părului, există suspiciunea de sindrom al ovarelor polichistice. Simptomele pot varia de la o persoană la alta, unele prezentând doar hirsutism și acnee, iar altele doar menstruație neregulată.
Pentru diagnosticul sindromului ovarelor polichistice se utilizează în practica medicală criteriile Rotterdam. Conform acestui consens, diagnosticul este stabilit atunci când sunt îndeplinite 2 sau 3 dintre următoarele criterii: oligo-anovulație (menstruație neregulată, neovulatorie), hiperandrogenism și aspect ecografic de ovar polichistic (prezența a cel puțin 12 foliculi între 2 și 9 mm și/sau volum ovarian de peste 10 ml la cel puțin unul din ovare). Este important de menționat că doar prezența unui număr mare de “chisturi” la nivelul ovarelor, nu este suficientă pentru a stabili diagnosticul.
Cu toate acestea, interpretarea acestor criterii poate duce la erori de diagnostic, fie prin supra-diagnosticare, fie prin sub-diagnosticare. În special în cazul adolescentelor, în primii ani după menarha (debutul menstruației), este frecvent să se observe fiziologic prezența a cel puțin 12 foliculi la nivelul ovarelor, ceea ce poate duce la investigații detaliate și costisitoare care nu sunt întotdeauna necesare și la etichetarea incorectă a bolii.
Este important de menționat că există o probabilitate mai mare ca menstrele neregulate apărute la o femeie tânără, în anii adolescenței, să indice sindromul ovarelor polichistice și mai puțin probabil să fie un simptom pentru cele trecute de 30 de ani.
Semnele clinice și aspectul ecografic trebuie completat de dozări hormonale și teste de sânge specifice. Este necesară dozarea testosteronului și a 17-OH-progesteronului, care sunt hormoni androgeni. Alți androgeni, cum ar fi androstendionul sau DHEAS, au o valoare redusă în diagnostic și nu contribuie semnificativ la decizia de tratament. Pentru excluderea altor cauze posibile ale menstruației neregulate pot fi efectuate teste de FSH, prolactină și evaluarea hormonală a tiroidei (TSH, FT4).
Un aspect important de menționat este că unele femei se prezintă pentru evaluare când deja primesc tratament estrogen-progestativ. În această situație, dozarea androgenilor este inutilă, deoarece tratamentul hormonal inhibă producția de androgeni și de hormoni gonadotropi (FSH, LH). În timpul tratamentului cu estrogeni-progestativi, nivelul de prolactină crește, ceea ce poate duce la o diagnosticare greșită.
Pentru un diagnostic corect, ecografia pelvină folositoare pentru vizualizarea ovarelor poate fi utilă, dar prezența menstrelor neregulate și a hiperandrogenismului sunt suficiente pentru diagnostic abia după ce s-au exclus alte cauze pentru acestea.
4. Complicații
Femeile cu sindromul ovarelor polichistice sunt adesea predispuse la dezvoltarea unor afecțiuni asociate, precum:
- diabetul zaharat;
- sindromul metabolic;
- obezitatea de tip abdominal;
- hipertensiunea arterială;
- niveluri crescute de colesterol și trigliceride.
Alte complicații posibile includ:
- apnee de somn;
- hipertensiune arterială;
- boli cardiovasculare;
- cancer endometrial;
- Infertilitate – Infertilitatea este o complicație frecventă a sindromului ovarelor polichistice, însă nu toate femeile o dezvoltă. În general, cu eforturi suplimentare și uneori cu tratament specific, femeile cu sindromul ovarelor polichistice pot reuși să obțină o sarcină. În prezent, există centre specializate care se ocupă de evaluarea și tratamentul infertilității în aceste cazuri.
Complicațiile asociate bolii, dar și impactul negativ, per general, pot fi prevenite în principal prin diagnosticarea timpurie, prin informarea și îndrumarea pacientelor în legătură cu boala. Totodată, dacă diagnosticul a fost pus, este indicată și ghidarea către alți specialiști și informarea asupra metodelor de prevenție: adoptarea unor obiceiuri alimentare și de activitate fizică sănătoase.
5. Managementul bolii
Managementul acestei afecțiuni de sănătate necesită adesea o abordare pluridisciplinară. De la stabilirea diagnosticului, în general cu implicarea medicilor endocrinolog și ginecolog, până la oferirea de sfaturi nutriționale de către un nutriționist și evaluarea și tratamentul complicațiilor metabolice, în caz de necesitate, cu ajutorul medicului diabetolog. Complicațiile cardiovasculare pot fi evaluate și gestionate de către medicul cardiolog, iar monitorizarea ginecologică poate fi necesară în cazul infertilității sau riscului de cancer endometrial.
Tratamentul medicamentos presupune folosirea estroprogestativelor (anticoncepționale) sau doar a progestativului (progesteron). În cazul rezistenței la insulină se utilizează metformin, un medicament antidiabetic. Pentru diminuarea hirsutismului (exces de păr facial sau corporal), se pot utiliza estroprogestative care conțin un progestativ cu acțiune antiandrogenică. În unele cazuri, utilizarea acestora poate fi insuficientă, iar în aceste situații se pot utiliza și alte medicamente antiandrogenice precum: ciproteron acetat, flutamidă, finasteridă și spironolactonă. Este important de menționat că obținerea efectelor dorite poate dura cel puțin 6 luni, (în general între 6 și 12 luni), iar utilizarea finasteridei și flutamidei necesită precauție și o informare corectă a pacientei din cauza potențialelor efecte toxice hepatice.
În cazul infertilității asociate sindromului ovarelor polichistice, abordarea poate include măsuri pentru scăderea în greutate și combaterea rezistenței la insulină, precum și tratamente chirurgicale și tehnici de fertilizare asistată.
Concluzii
În concluzie, sindromul ovarelor polichistice este o afecțiune complexă și frecvent întâlnită la femeile tinere, care poate afecta în mod semnificativ calitatea vieții și sănătatea generală. Diagnosticarea corectă și gestionarea adecvată a acestei afecțiuni necesită o abordare pluridisciplinară, implicând specialiști în endocrinologie, ginecologie, nutriție, diabetologie și cardiologie.
Prin stabilirea unui diagnostic precoce, se pot identifica și monitoriza simptomele specifice, precum menstre neregulate, hirsutism sau infertilitate și se pot evita sau minimiza potențialele complicații asociate, cum ar fi diabetul zaharat, sindromul metabolic, boli cardiovasculare sau infertilitatea.
Colaborarea strânsă între femeile afectate de sindromul ovarelor polichistice și echipa medicală, prin furnizarea de informații corecte, educație și sprijin adecvat, permite obținerea unei gestionări eficiente a afecțiunii și asigurarea unei bune calități a vieții în ciuda acesteia.
Recomandări
Așadar, dacă identificați simptomele specifice și considerați că vă confruntați cu această afecțiune, vă recomandăm efectuarea unui consult de specialitate în una dintre locațiile centrului medical DigestMed (DigestMed Aviației sau DigestMed Militari) cât mai curând posibil.
Consultul endocrinologic este necesar pentru obținerea unui diagnostic corect și pentru inițierea unui plan de tratament în vederea diminuării simptomelor și menținerea unui ritm de viață fără schimbări majore. Puteți efectua programarea prin intermediul platformei online sau prin apel telefonic la numărul 021 9306.