2023-07-18

Prevenţia în Hepatita A

Autor: Dr. Oana Plotogea, Medic Specialist Gastroenterolog

Hepatita A, cunoscută și sub denumirea de “boala mâinilor murdare”, este o afecțiune auto-limitată, ceea ce înseamnă că nu duce la infecții cronice.

Hepatita A are tendința de a apărea sub formă de epidemii din cauza modului său de transmitere. Aproximativ 1 din 3 persoane are anticorpi împotriva virusului hepatic A, ceea ce indică faptul că au fost expuse la virus, însă majoritatea nu au dezvoltat simptome specifice.

1. Ce este hepatita A?

Hepatita A reprezintă o problemă de sănătate publică, răspândită la nivel mondial şi îndeosebi în ţările subdezvoltate, cu statut socioeconomic scăzut şi condiţii precare de igienă. Este o boală infecţioasă a ficatului, cu transmitere interumană, caracterizată prin inflamarea ficatului ca urmare a infectării cu virusul hepatitic A (VHA). Acest virus se răspândește prin consumul de apă sau alimente contaminate cu materii fecale ale unei persoane infectate.

2. Căi de transmitere a virusului hepatitic A

Virusul hepatitic A se transmite pe cale fecal-orală, mai precis prin intermediul salivei, a materiilor fecale, a mâinilor murdare, a alimentelor şi a apei contaminate. De asemenea, transmiterea virusului se realizează cu precădere în colectivităţile de copii, la indivizii instituţionalizaţi şi între membrii aceleiaşi familii, unde contactul interuman este apropiat. 

Ȋn plus, a fost citată în literatura de specialitate în cazuri mai rare, cu transmitere a virusului pe cale sexuală (în comunităţile de homosexuali) sau parenterală prin produse sangvine (de exemplu, transfuzii de sânge) sau injecţii contaminate (de exemplu, la pacienţii care utilizează droguri). 

3. Simptomele hepatitei A

Hepatita A este o infecţie acută ce nu prezintă risc de cronicizare aşa cum se întâmplă în hepatitele cu virusurile hepatitice B şi C.

De cele mai multe ori, infecţia cu virusul hepatitic A este asimptomatică sau autolimitată cu simptome digestive uşoare şi generale nespecifice, cum ar fi: 

• greaţă;
• vărsături;
• diaree;
• durere sau disconfort abdominal în hipocondrul drept;
• scăderea apetitului alimentar;
• dureri musculare;
• febră. 

De asemenea, pacienţii pot dezvolta:

• icter sclero-tegumentar; 
• scaune deschise la culoare (acolice);
• urină închisă la culoare (hipercromă), perioadă în timpul căreia excreţia prin fecale este ridicată, iar nivelul de contagiozitate înalt. 

Manifestările extrahepatice sunt întâlnite în cazuri excepţionale şi constau în: 

• pancreatită;
• injurie renală acută;
• pneumonie;
• pericardită;
• colecistită acută etc. 

Formele asimptomatice sau uşoare se întâlnesc la copii şi adolescenţi, iar formele mai severe care pot necesita spitalizare se întâlnesc la adulţii cu comorbidităţi şi la vârstnici. Decesul determinat de hepatita acută fulminantă cu virusul hepatitic A apare în mai puţin de 1% din cazurile infectate. 

Perioada de incubaţie, până la apariţia simptomelor, este cuprinsă între 2 şi 4 săptămâni. Durata bolii variază de la câteva zile la 2 săptămâni, iar revenirea completă după boală se face în mai puţin de 2 luni.

4. Factori de risc pentru infecția cu virusul hepatic A

Factorii de risc în transmiterea virusului hepatitic A sunt: 

• igiena deficitară; 
• sursele nesigure de apă;
• alimentele contaminate;
• călătoriile în zone endemice. 

Persoanele aflate în categoria pacienţilor cu risc pentru contactarea infecţiei sunt copiii, persoanele care lucrează în colectivităţi, persoanele instituţionalizate, homosexualii, persoanele care consumă droguri etc.

5. Cum prevenim infecţia cu hepatita A?

Infecţia cu virusul hepatitic A poate fi prevenită prin respectarea regulilor de igienă: spălat corect pe mâini înainte de masă şi după ce am mers la toaletă, consumul de apă şi alimente din surse sigure. 

De asemenea, prevenţia se poate realiza prin vaccinare, cu vaccin inactiv, administrat intramuscular. Prevenţia se mai poate realiza prin administrarea de imunoglobulină G specifică, care oferă protecţie de scurtă durată, fiind indicată de obicei după expunerea la virus. Vaccinul pentru prevenţia hepatitei A se recomandă în mod special persoanelor aflate în categoria de risc: pacienţii cu HIV sau boli hepatice cronice, pacienţii imunocompromişi, gravidele, persoanele care plănuiesc să călătorească în zone endemice etc.

7. Tratamentul hepatitei cu virus A

Tratamentul hepatitei cu virus A este simptomatic, neexistând medicație specifică. Ȋntrucât prognosticul în hepatita A este excelent, recomandările sunt generale şi constau în: odihnă, hidratare corespunzătoare și evitarea medicamentelor toxice hepatice pe perioada bolii (de exemplu, Paracetamol).

Concluzii și Recomandări

Spre deosebire de alte tipuri de hepatită virală, hepatita A nu provoacă leziuni hepatice pe termen lung și nu devine o infecție cronică.

În cazuri rare, hepatita A poate provoca o pierdere bruscă a funcției hepatice, în special la adulții în vârstă sau la persoanele cu boli hepatice cronice. Insuficiența hepatică acută necesită spitalizare pentru monitorizare și tratament. Unele persoane care se confruntă cu această afecțiune pot avea nevoie de un transplant de ficat.

Dacă identificați simptome specifice infecției cu virusul hepatic A și ați călătorit recent într-o țară în care acest virus este frecvent, ați fost recent în contact strâns cu cineva cu hepatită A, aveți o tulburare de coagulare a sângelui, cum ar fi hemofilia sau alți factori de risc menționați anterior, nu întârziați în a efectua un consult hepatologic de specialitate. 

Pentru evitarea complicațiilor și managementul corect al afecțiunii, vă recomandăm să efectuați o programare la unul dintre  specialiștii noștri, într-una dintre locațiile centrului medical DigestMed (DigestMed Aviației sau DigestMed Militari), atât prin intermediul platformei online, cât și prin apel telefonic la numărul 021 9306.