2023-10-24

Prevenirea și detectarea timpurie a cancerului de colon

Autor: Dr. Adelina Popescu, Medic Primar Gastroenterolog 

Cancerul de colon este, conform statisticilor mondiale Globoscan, al treilea cel mai comun cancer la bărbați și al doilea cel mai comun cancer la femei. Cea mai mare frecvență a cancerului de colon se întâlnește în Australia, Noua Zeelandă, Europa și America de Nord, iar cea mai scăzută incidență se găsește în Africa, Asia Centrală și de Sud. Aceste diferențe geografice se datorează factorilor de mediu și de dietă, statut socio-economic scăzut și rată mică de screening.

1. Ce este cancerul de colon?

Cancerul de colon este o proliferare aberantă de celule cu origine în mucoasa colonului care formează tumori de diverse forme și dimensiuni și au riscul de a disemina în întreg organismul. Incidența cancerului de colon variază foarte mult la nivel global, apărând predominant la bărbați. 

2. Factorii de risc pentru dezvoltarea cancerului de colon 

Factorii de risc pentru dezvoltarea cancerului de colon se împart în factori genetici și factori de mediu. Factorii genetici se referă la istoricul personal sau familial de boli genetice cu predispoziție pentru dezvoltarea cancerului de colon, precum:

• Polipoza adenomatoasă familială – aproximativ 1% dintre cazurile de cancer de colon sunt cauzate de această condiție, care se caracterizează prin prezența unui număr mare de polipi în colon, încă din copilărie, iar în 90% dintre cazurile netratate, cancerul colorectal apare în jurul vârstei de 45 ani. Polipoza colonică se mai întâlnește și în alte sindroame similare: sindromul Turcot, sindromul Gardner și polipoza atenuată familială;
• Sindromul Lynch – este o afecțiune genetică mai frecventă decât polipoza adenomatoasă familială și reprezintă circa 3% dintre cancerele de colon, cu localizare predominantă pe partea dreaptă. Se asociază și cu alte tipuri de cancer: endometrial, gastric, renal, ovarian, prostatic, mamar, cerebral;
• Istoric familial sau personal de cancer de colon sau polipi adenomatoși – persoanele care au suferit o rezecție de colon din cauza cancerului prezintă încă un risc de până la 3% de a dezvolta un alt cancer de colon în următorii 5 ani. În cazul indivizilor cu polipi colonici adenomatoși mai mari de 1 cm, riscul de a dezvolta cancerul de colon este de aproximativ 5%. Persoanele care au membri de familie de gradul întâi cu cancer de colon prezintă un risc de două ori mai mare de a dezvolta cancerul de colon în comparație cu cei fără antecedente familiale de această boală.

Factorii de mediu cu risc pentru dezvoltarea cancerului de colon, sunt: 

• Vârsta de peste 45 ani;
• Sexul – bărbații sunt mai predispuși la această afecțiune;
• Fumatul;
• Consumul excesiv de alcool, de carne roșie și procesată, sedentarismul.

Boli cronice sau condiții medicale asociate cu riscul de apariție a cancerului la colon: 

• boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă);
• diabetul zaharat și rezistența la insulină;
• obezitatea;
• acromegalia;
• boli coronariene;
• fibroză chistică;
• transplantul renal;
• colecistectomia;
• iradierea abdomino-pelvină;
• anastomoze uretero-colonice.

3. Metode de screening pentru cancerul de colon 

Există 4 tipuri de teste prin care se poate face screeningul cancerului de colon:

• Testul de hemoragii oculte cantitativ cu guaiac (FOBT) – detectează prezența sângelui în fecale având două rezultate posibile: pozitiv sau negativ. Poate da rezultate fals pozitive dacă pacientul ia antiinflamatoare, vitamina C sau consumă carne roșie, astfel că este nevoie de întreruperea consumului cu 7 zile înainte.

• Testul imunochimic fecal cantitativ (FIT) – este mult mai precis decât cel anterior, măsoară cantitatea de sânge din scaun și, în funcție de rezultat, te poate orienta către diagnostic. Nu există restricții medicamentoase sau alimentare privind recoltarea.
• Rectosigmoidoscopie – se vizualizează rectul și colonul stâng prin intermediul colonoscopului, un tub flexibil cu cameră video în vârf. Rectul și colonul stâng sunt localizările cele mai frecvente pentru dezvoltarea cancerul colorectal.
• Colonoscopia – se examinează în totalitate colonul prin intermediul colonoscopului, tub utilizat și pentru rectosigmoidoscopie. Colonoscopia este o investigație imagistică minim invazivă care implică o pregătire cu o substanță purgativă cu rol în curățarea colonului de fecale pentru a permite vizualizarea corespunzătoare. Colonoscopia se indică de primă intenție atunci când avem istoric personal sau familial de cancer colorectal și atunci când apar semne de alarmă: anemie prin pierdere de fier, diaree cronică, constipație brusc instalată sau agravată, sânge în scaun sau scădere în greutate inexplicabilă. De altfel, în absența acestor semne de alarmă și a istoricului personal și familial semnificativ, se recomandă de primă intenție test hemocult de tip FIT.
  

4. Când și cum să vă programați pentru screening

În majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, depistarea cancerului de colon se realizează prin intermediul testului de hemoragii oculte de tip FIT, care se administrează anual în rândul populației cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani. În Statele Unite ale Americii acest test se efectuează în intervalul de vârstă 45-75 ani. Procedura implică colectarea unei probe de scaun într-un recipient special, după care proba este prelucrată cu ajutorul unui dispozitiv. În cazul în care rezultatul indică prezența sângelui în scaun, pacientului i se va recomanda să efectueze o colonoscopie pentru a identifica sursa sângerării.

Trebuie menționat faptul că un rezultat pozitiv la testul de hemoragii oculte poate fi cauzat și de o leziune sângerândă localizată în cavitatea bucală, esofag, stomac, duoden sau intestin subțire. De asemenea, un rezultat pozitiv poate apărea ca urmare a consumului de aspirină, anticoagulante sau antiinflamatoare. Din acest motiv, o anamneză detaliată cu pacientul poate fi de ajutor în diferențierea acestor situații.

5. Beneficiile detectării timpurii 

În cea mai mare parte a cazurilor, cancerul colorectal se dezvoltă din polipi. Polipii sunt excrescențe sau formațiuni care apar în interiorul tractului digestiv, în special în colon. Aceștia reprezintă stadiul premergător cancerului, însă doar 5-10% dintre polipi evoluează în cancer colorectal.

De-a lungul timpului s-a demonstrat că principalul factor de risc pentru apariția polipilor colonici este vârsta de peste 50 ani. Introducerea testelor de screening pentru cancerul de colon a facilitat descoperirea timpurie a acestor leziuni și tratarea lor prin rezecție endoscopică (polipectomie), care presupune tăierea polipilor printr-un instrument cu un fir metalic subțire prin care trece un curent electric și care se introduce prin canalul de lucru al colonoscopului. Polipii se rezecă folosind diverse tehnici, în funcție de forma și dimensiunea lor. După îndepărtare, aceștia sunt recuperați în majoritatea situațiilor și apoi trimiși pentru examinare histopatologică pentru a determina tipul de celule pe care le conțin. 

După obținerea acestui rezultat, medicul evaluează riscul de dezvoltare a cancerului și stabilește programul de monitorizare colonoscopică viitoare. În multe cazuri se descoperă celule canceroase în polipii îndepărtați, ceea ce poate conduce la recomandarea unei intervenții chirurgicale suplimentare pentru a minimiza riscul de recidivă. De obicei, o polipectomie completă elimină riscul de dezvoltare a cancerului de colon în zona respectivă, dar nu previne formarea de noi polipi în alte locuri.

6. Mituri și realități despre screeningul cancerului de colon 

– Un test de hemoragii oculte pozitiv nu înseamnă cancer, în majoritatea cazurilor fiind de fapt doar polipi care sângerează intermitent.

– Nu toți polipii devin maligni, ci doar un procent de 5-10% au potențial de evoluție către cancer.

– Polipii rezecați nu se „împrăștie” și în alte locuri – pacienții cu polipi colonici sunt predispuși să facă alții pe tot parcursul vieții, indiferent dacă sunt îndepărtați unii dintre ei.

7. Îngrijirea post screening 

Un test de hemoragii oculte pozitiv trebuie să fie urmat obligatoriu de colonoscopie. Dacă nu se depistează sursa de sângerare la nivelul colonului se investighează și restul tubului digestiv. În cazul în care testul de hemoragii oculte este negativ, atunci se repetă anual până la vârstă de 75 ani, când se încetează screeningul pentru cancerul de colon. Conform cercetărilor, dacă nu dezvoltați cancer de colon până la această vârstă, probabilitatea de a-l dezvolta ulterior scade semnificativ, ceea ce înseamnă că nu se mai justifică continuarea screeningului.

Concluzii 

Cancerul de colon poate fi gestionat cu succes când este depistat în stadiile incipiente, permițând intervenții terapeutice eficace. Screeningul joacă un rol crucial în identificarea precoce a cancerului colorectal, ceea ce facilitează aplicarea tratamentelor adecvate. Educația publicului cu privire la prevenția medicală este un element cheie în lupta împotriva acestei afecțiuni.

Pentru consult de specialitate, tratament adecvat și monitorizare, efectuați o programare la una dintre locațiile centrului medical DigestMed, unde veți primi ajutor din partea specialiștilor. Puteți efectua programarea prin apel telefonic, la numărul 021 9306 sau prin intermediul platformei online.