2023-08-11

Menopauza și sistemul endocrin 

Autor: Dr. Anghel Gabriela, Medic Specialist Endocrinolog

Menopauza este un fenomen fiziologic perfect normal în viața femeilor, caracterizată de încetarea ciclului menstrual. Acest proces se declanșează în jurul vârstei de 50 de ani ca urmare a schimbărilor hormonale majore care au loc în organismul femeii pe măsură ce înaintează în vârstă.

Pe măsură ce se apropie menopauza, ovarul scade producția de ovule, sub influența reducerii nivelelor de estrogeni și progesteron, care sunt principalii hormoni reglatori ai ciclului menstrual.

1. Generalități

Menopauza se poate instala fie natural, fie artificial prin îndepărtarea ovarelor (ovarectomie bilaterală), necesară în anumite afecțiuni ginecologice sau oncologice.

Dacă menopauza apare prea devreme, adică înainte de 45 ani, vorbim de menopauză precoce, iar înainte de 40 ani vorbim de insuficiență ovariană premature. Ambele situații trebuie investigate de endocrinolog și ginecolog. Nici o menopauză târzie (după 55 ani) nu este de dorit, din cauza riscului crescut de cancer mamar și endometrial.

2. Simptome și consecințe ale menopauzei asupra sistemului endocrin

Menopauza este precedată de perioada de premenopauză care durează aproximativ 5 ani. În această fază de tranziție, ciclurile menstruale devin neregulate, durata dintre sângerări se prelungește sau, dimpotrivă, se scurtează, iar femeile pot experimenta o varietate de simptome precum:

• bufeuri – diagnosticul diferențial al bufeurilor trebuie realizat cu atenție, având în vedere posibilitatea existenței altor afecțiuni precum sindromul carcinoid (tumori neuroendocrine), feocromocitom (exces de catecolamine), hipertiroidism sau chiar cancer;
•  tulburări de somn;
•  schimbări de dispoziție;
•  uscăciune vaginală.

În plus, menopauza poate fi însoțită si de alte simptome precum: sindromul picioarelor neliniștite, dureri articulare, iritabilitate, dispoziție depresivă, anxietate și apnee în somn. Toate acestea pot afecta calitatea vieții femeilor în această perioadă.

3. Osteoporoza și riscul de fracturi osoase

Estrogenii joacă un rol foarte important în menținerea densității minerale osoase, de aceea declinul masei osoase se petrece atunci când hormonii sexuali feminini scad. Aportul de vitamina D, calciu și evaluarea prin osteodensitometrie (DXA) se recomandă tuturor femeilor în această perioadă, aceasta din urmă la circa 15 ani de la oprirea menstruațiilor sau chiar mai devreme, la femeile cu fracturi, cu istoric familial de fractură de șold sau alte cauze de osteoporoză secundară.

4. Modificări ale metabolismului, compoziției corporale și distribuției grăsimii, creșterea în greutate

În perioada de perimenopauză, femeile pot întâmpina diverse probleme legate de greutate și aspectul fizic. O creștere a adipozității, în special în zona abdominală, este adesea observată. De asemenea, scăderea nivelului de estrogeni poate duce la pierderea fermității sânilor și la apariția vergeturilor albe-sidefii.

Aspectul pielii poate suferi modificări odată cu apariția ridurilor fine în special în jurul ochilor și edemelor palpebrale. Femeile pot simți și oboseală accentuată, iar senzația de balonare poate fi de asemenea întâlnită în această perioadă.

Explicația creșterii ponderale o constituie scăderea ratei metabolismului bazal, scăderea estrogenilor cu redistribuția grăsimii pe model masculin (în jurul burții), dar și creșterea aportului de glucide și lipide în context de sedentarism.

5. Menopauza și tulburările sexuale asociate

Ca urmare a scăderii nivelului de estrogeni, apare atrofia vulvo-vaginală, însoţită de uscăciune vaginală şi dispareunie (jenă / durere la contact sexual), incontinenţă urinară la efort de tuse, strănut, râs (în special femeile care au avut mai multe naşteri pe cale vaginală), infecții de tract urinar, micoze.

În astfel de cazuri, tratamentul local cu estrogeni sub formă de cremă, gel sau inel vaginal sau preparatele cu DHEA vaginal, reprezintă opțiuni eficiente pentru a face față acestor neplăceri. Variantele indicate mai sus ajută la revitalizarea și hidratarea țesuturilor vaginale, ameliorând simptomele atrofiei vulvo-vaginale și îmbunătățind confortul și satisfacția sexuală.

6. Evaluarea hormonală în menopauză

Când ne confruntăm cu dereglări menstruale este obligatorie excluderea unei sarcini, dar și a hiperprolactinemiei și  hipo/-hipertiroidie. Sarcina se exclude printr-un test de sarcină efectuat la domiciliu sau prin analiza de sânge (beta-hCG). Endocrinologul va testa și nivelul prolactinei serice (eventual și prolactina serică după precipitare cu PEG), cât și TSH și freeT4 pentru a verifica funcția tiroidiană.

Dinamica hormonală în perioada menopauzei implică creșterea nivelului de FSH în a 3-a zi a ciclului menstrual, împreună cu scăderea nivelului de estradiol, AMH și inhibina B. Nivelul crescut de FSH și nivelul scăzut de estradiol, poate indica intrarea în menopauză. Cu toate acestea, rezultatele analizelor pot reveni la valorile normale specifice ciclului menstrual al femeilor fertile.

Prin urmare, pentru a diagnostica menopauza în mod precis, este necesar să avem două măsurători ale FSH-ului de peste 40 mUI/mL, obținute în luni diferite. Aceasta ne ajută să avem o perspectivă completă și să confirmăm diagnosticul de menopauză cu încredere.

Ciclul menstrual are 3 faze:

1. faza foliculară care are o durată variabilă;
2. ovulatia;
3. faza luteală care are o durată fixă, de 14 zile.

În perimenopauză perioada foliculară se scurtează, ceea ce determină cicluri menstruale mai scurte (de 28 / 26 / 24 zile sau chiar mai puțin). Pot apărea și perioade de amenoree din cauza ciclurilor anovulatorii, când ovulația nu se produce. Cu toate acestea, ovarul continuă să producă testosteron, în timp ce producția de estrogeni și progesteron scade. Acest dezechilibru hormonal poate cauza apariția firelor de păr nedorite (hirsutism ușor).

7. Indicațiile tratamentului endocrinologic în menopauză

Decizia de a trata sau nu simptomele menopauzei se bazează pe mai mulți factori:

• adresabilitatea (doar 25% dintre femeile care se confruntă cu bufeuri apelează la medic);
• severitatea simptomatologiei;
• modul în care acestea perturbă activitățile de rutină ale femeii;
• vârsta;
• contraindicațiile terapiei.

8. Terapia hormonală de substituție (THS) – pe cine tratăm și pe cine nu?

Terapia se adresează femeilor sub 60 ani, la maxim 5 ani de la oprirea menstrelor. Aproximativ 85% dintre femei se confruntă cu bufeuri în perimenopauză, acestea fiind principalul simptom pentru care avem indicaţie de tratament de substituţie hormonală.

Terapia de substituţie se face cu:

• hormoni estrogeni la femeile care nu au uter (histerectomie totală sau subtotală);
• hormoni estrogeni și progesteron la pacientele cu uter intact, pentru a preveni hiperplazia endometrială.

Contraindicaţiile terapiei:

• istoric de cancer mamar;
• boală coronariană ischemică;
• TVP (tromboză venoasă profundă);
• TEP (trombembolism pulmonar);
• AVC (accident vascular cerebral) în antecedente;
• boală hepatică activă;
• sângerare vaginală neinvestigată;
• AIT (accident ischemic tranzitoriu);
• cancer endometrial.

Pentru a exclude formele de cancer hormono-dependente, înainte de administrarea tratamentului cu estro-progestativ, sunt obligatorii următoarele analize: mamografia bilaterală, examenul Babeș-Papanicolau și examenul ginecologic.

9. Alte opțiuni de tratament pentru simptomele menopauzei

Fitoestrogenii (estrogenii din plante) sunt o alternativă de tratament pentru femeile la care terapia hormonală de substituție nu se pretează, pentru ameliorarea bufeurilor sau a celorlalte simptome asociate.

10. Riscul cardio-vascular

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de morbiditate și mortalitate în majoritatea țărilor, inclusiv în România. Estrogenii au un efect protectiv cardio-vascular, dar după menopauză acest efect dispare, crescând riscul de probleme cardiovasculare. Acestea apar prin alterarea profilului lipidic (crește colesterolul rău LDL – colesterol, scade colesterolul bun HDL – colesterol, hipertrigliceridemie), creșterea acidului uric, hipercoagulabilitate, insulino-rezistență și creștere ponderală.

Din acest motiv, este esențial să acordăm atenție perioadei de perimenopauză în vederea prevenirii acestor probleme. Menținerea greutății corporale normale, aportul adecvat de vitamina D și calciu, activitatea fizică zilnică (30 de minute pe zi), analizele de rutină, menținerea tensiunii arteriale normale, mamografia bilaterală și consultul ginecologic sunt măsuri esențiale pentru sănătatea cardio-vasculară.

Concluzii și Recomandări

Menopauza are un impact profund asupra sistemului endocrin, afectând, în special, producția de hormoni sexuali, estrogeni și progesteron.

Deși menopauza marchează sfârșitul capacității reproductive, este important de subliniat că această etapă nu reprezintă sfârșitul sănătății femeii. Consultarea cu un endocrinolog și adoptarea unui stil de viață sănătos pot ajuta la gestionarea simptomelor menopauzei și la menținerea bunăstării generale.

Efectuează un consult de specialitate în cadrul centrului medical DigestMed, la unul dintre specialiștii noștri, pentru a primi îndrumare în managementul corect al acestei etape firești din viața femeilor. Programează-te prin intermediul platformei online sau prin apel telefonic la numărul 021 93 06.