2023-04-13

Ficatul gras sau steatoza hepatica: investigatii necesare si riscurile ignorarii simptomelor

Articol scris de Dr. Bianca Elena Istratie, Medic Specialist Gastroenterolog.

In urma mai multor studii, specialistii in domeniu au estimat ca steatoza hepatica, cunoscuta si sub numele de boala ficatului gras, afecteaza intre 20 si 30% din populatia Europei si a Statelor Unite. Majoritatea celor ce se confrunta cu acesta afectiune este asimptomatica. De cele mai multe ori, diagnosticul este pus intamplator in urma efectuarii unei ecografii abdominale de rutina.

1. Ce este ficatul gras

Ficatul gras sau steatoza hepatica este o afectiune caracterizata prin acumularea de grasime in celulele ficatului, denumite hepatocite, acumulare care depaseste 5% din greutatea acestuia. 

Atunci cand steatoza hepatica este insotita de cresterea enzimelor hepatice, analize care arata inflamatie hepatica, apare asa-numita steatohepatita. In timp, steatohepatita poate evolua catre fibroza si apoi ciroza hepatica. Din pacate, in jur de 8-20% dintre pacientii cu steatohepatita dezvolta in timp ciroza hepatica, crescand astfel riscul de aparitie al cancerului hepatic (hepatocarcinomului).

2. Evolutia steatozei hepatice

Steatoza hepatica evolueaza dupa urmatoarele etape:

– Steatoza hepatica simpla – caracterizata prin acumularea de grasimi in hepatocite, fara inflamatie sau fibroza. Pacientii cu steatoza hepatica simpla sunt asimptomatici si se descopera intamplator in urma unei investigatii imagistice precum ecografia abdominala, tomografia sau RMN-ul abdominal

– Steatohepatita, alcoolica sau non-alcoolica – asociaza in plus acumularea de celule inflamatorii in tesutul hepatic si poate aparea in contextul consumului de alcool (forma alcoolica) sau in absenta acestuia (forma non-alcoolica). Pacientii pot avea simptome precum oboseala sau disconfort abdominal.

– Fibroza hepatica – persistenta inflamatiei duce la distrugerea hepatocitelor si cicatrizarea tesutului hepatic.

– Ciroza hepatica –  Pe masura ce se extinde fibroza hepatica, apare ciroza hepatica, care este ireversibila si se poate solda cu pierderea functiei hepatice si aparitia cancerului de ficat.

3. Cauzele ficatului gras

Aceasta afectiune poate aparea din mai multe motive, iar cele mai frecvente cauze fiind:

– Consumul excesiv de alcool – aceasta poate duce la dezvoltarea bolii hepatice alcoolice si a cirozei;

– Obezitatea – persoanele supraponderale sau obeze sunt mai predispuse la dezvoltarea ficatului gras; excesul de grasime corporala poate cauza rezistenta la insulina, situatie care duce la incarcarea suplimentara a hepatocitelor cu grasimi;

– Sindromul metabolic – cuprinde pacientii cu obezitate, rezistenta la insulina, tensiunea arteriala ridicata, nivelurile ridicate de trigliceride si colesterol in sange si diabet zaharat, toate aceste afectiuni ducand dezvoltarea ficatului gras;

– Diabetul zaharat – persoanele cu diabet zaharat de tip 2 sunt mai predispuse la dezvoltarea ficatului gras din cauza rezistentei la insulina;

– Anumite medicamente – unele medicamente, cum ar fi corticosteroizii, tamoxifenul si metotrexatul pot duce la acumularea de grasime in ficat;

– Factori genetici – exista anumite mutatii genetice care pot creste riscul de dezvoltare a ficatului gras;

– Malnutritia –  o dieta bogata in grasimi si carbohidrati si lipsita de nutrienti esentiali poate creste riscul de dezvoltare a ficatului gras.

4. Simptomele steatozei hepatice

De obicei, boala ficatului gras este asimptomatica pana cand evolueaza catre ciroza hepatica. In faza de steatoza simpla sau stetohepatita, arareori pot aparea disconfort in partea superioara dreapta a abdomenului si oboseala. In faza de ciroza hepatica pot aparea de la oboseala, picioare umflate, abdomen marit de volum, ingalbenirea pielii pana la scaune melenice sau cu sange si coma hepatica.

5. Diagnosticarea ficatului gras

Diagnosticul de ficat gras sau steatoza hepatica poate fi stabilit prin efectuarea unei ecografii abdominale, dar exista si alte metode imagistice, precum CT-ul si RMN-ul. 

Pentru a evalua fibroza hepatice, exista metode neinvazive precum elastografia prin pointShearWave si Fibroscanul, care masoara elasticitatea tesutului hepatic si gradul de incarcare cu grasime. Aceste metode sunt rapide si nedureroase, constand in transmiterea unei vibratii de frecventa joasa in ficat cu ajutorul unei sonde aplicate pe suprafata corpului si calculeaza duritatea ficatului in unitatea de masura kilopascal (kPa).

Fibromaxul este o alta metoda neinvaziva de evaluare a fibrozei hepatice care se realizeaza prin analiza de laborator a unei probe de sange. Aceasta analiza ofera informatii despre gradul de incarcare grasa a ficatului, precum si despre gradul de inflamatie si fibroza, prin masurarea unor parametri serici.

Pentru evaluarea completa a unui pacient descoperit cu steatoza hepatica in urma efectuarii unei ecografii abdominale, sunt necesare teste de sange care arata daca exista inflamatie hepatica si care verifica functia de sinteza a ficatului. In plus, se recomanda testarea de screening pentru infectia cu virusurile hepatitice B si C.

6. Tratarea steatozei hepatice

Tratamentul pentru ficatul gras implica modificari ale stilului de viata si ale dietei, impreuna cu tratamentul medicamentos daca este necesar. Cateva sfaturi pentru tratarea ficatului gras:

– Pierderea in greutate: Tratamentul principal consta in reducerea in greutate, cu 0,5-1 kg pe saptamana la pacientii obezi sau supraponderali, si o activitate fizica constanta. O scadere rapida in greutate poate duce la o agravare a steatozei hepatice, de aceea este importanta o abordare graduala.

– Evitarea consumului de alcool: Este o masura importanta deoarece alcoolul este un factor de risc major pentru dezvoltarea afectiunii. Cand ficatul gras este cauzat de consumul excesiv de alcool, cel mai important pas in tratament este abstinenta totala. In multe cazuri, acest lucru poate duce la imbunatatirea starii pacientului si la reducerea riscului de a dezvolta boli hepatice mai severe, cum ar fi hepatita alcoolica sau ciroza alcoolica.

– Vitamina E: O optiune de tratament pentru pacientii cu steatoza hepatica este vitamina E (alfa tocoferol), care are proprietati antioxidante si poate reduce stresul oxidativ. Aceasta poate fi utila mai ales in cazul pacientilor cu fibroza severa. Pentru pacientii non-diabetici, se recomanda o doza zilnica de 400 mg. Este important de retinut ca exista studii care au aratat o crestere a mortalitatii de orice cauza la doze mai mari de 400 mg/zi.

– Tratament medicamentos: Pioglitazona și rosuglitazona sunt medicamente care cresc sensibilitatea la insulina si sunt utilizate in tratamentul diabetului zaharat. Cu toate acestea, ele au, de asemenea, efecte benefice în tratamentul steatozei hepatice și a steatohepatitei.

Persoanele cu steatoza hepatica prezinta un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, prin urmare este crucial sa se trateze factorii de risc asociati, cum ar fi diabetul si dislipidemia.

7. Dieta in boala ficatului gras

Pentru a trata steatoza hepatica, pacientii ar trebui sa adopte o dieta bogata in acizi mononesaturati, precum cea mediteraneana, evitand alimentele procesate si carbohidratii cu indice glicemic mare, grasimile saturate de origine animala si inlocuindu-le cu grasimi nesaturate de origine vegetala.

Este important sa se consume legume si fructe proaspete pentru a reduce nivelul de grasimi din sange, iar carbohidratii ar trebui sa provina din surse precum cereale integrale cu indice glicemic scazut si leguminoase.

Proteinele ar trebui sa fie din surse cum ar fi peste si carne de pui, branzeturi cu mai putin de 30% grasime si leguminoase.

Uleiurile recomandate includ uleiul de masline si uleiul de peste, care contine acizi grasi Omega-3 si ajuta la reducerea nivelului de trigliceride din sange.

In plus, se recomanda consumul de nuci si seminte crude, cum ar fi migdalele, fisticul, semintele de dovleac si caju, de cateva ori pe saptamana.

Concluzii

Boala ficatului gras sau steatoza hepatica poate fi considerata un semnal de alarma timpuriu, care indica necesitatea adoptarii unor masuri pentru a preveni dezvoltarea unor afectiuni hepatice grave, precum ciroza sau cancerul hepatic. Chiar daca nu prezentati simptome sau probleme ale functiei hepatice in prezent, este esential sa intreprindeti actiuni de preventie prin adoptarea unui stil de viata sanatos, incluzand alimentatie echilibrata, exercitii fizice regulate si limitarea consumului de alcool. 

Consultarea medicului specialist, monitorizarea si urmarea unui tratament adecvat sunt, de asemenea,  esentiale in gestionarea afectiunii de ficat.  Pentru a beneficia de evaluarea corecta a stadiului afectiunii si a factorilor de risc si pentru a preveni aparitia unor complicatii, va recomandam sa va programati la una dintre clinicile DigestMed (DigestMed Aviatiei sau DigestMed Militari), prin intermediul platformei online sau prin apel telefonic la numarul 021.9306.