2024-01-19

Dieta LOW FODMAP

Autor: Maria Martac, Consultant în Nutriție

După cum știm cu toții, alimentația noastră are un impact semnificativ asupra funcționării organismului, iar în cazul unei afecțiuni digestive, este posibil ca o dietă specifică să contribuie la rezolvarea problemei. Prin urmare, în cazul diagnosticului de sindrom de colon iritabil (IBS), adoptarea unei diete de excludere FODMAP ar putea fi benefică.

1. Ce este FODMAP?

FODMAP se referă la categoria de carbohidrați prezenți în compoziția alimentelor, cu accent pe legume și fructe, dar nu exclusiv. Termenul FODMAP reprezintă oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide și polioli. Acești carbohidrați cu lanț scurt au o absorbție slabă în intestin și se regăsesc în diverse alimente, fiind asociate cu problemele sindromului de colon iritabil (IBS), care dau următoarele simptome:

• diaree;
• balonare;
• dureri abdominale;
• flatulență.

2. Alimente care conțin FODMAP

Următoarele alimente conțin FODMAP:

– oligozaharide, inclusiv fructani – carbohidrați care se află în cereale (grâu, secară, orz), ceapă, usturoi și galactani (carbohidrați specifici legumelor: fasole, linte, soia);

– dizaharide, inclusiv lactoza – prezentă în lapte și alte produse lactate;

– monozaharide, inclusiv fructoza – zahăr simplu prezent în multe fructe și legume dar și în zahăr, zaharuri procesate și miere;

– polioli – carbohidrați alcoolici, precum sorbitol, xylitol și manitol (prezenți în unele fructe, legume și  îndulcitori artificiali).

Majoritatea carbohidraților FODMAP rezistă proceselor și sucurilor digestive, iar nivelul de sensibilitate la aceștia poate diferi între indivizi. În multe cazuri, acești carbohidrați pot contribui la agravarea afecțiunilor digestive precum sindromul de intestin iritabil (IBS).

Sindromul de intestin iritabil (IBS) este o tulburare gastrointestinală caracterizată prin sensibilitatea crescută a intestinului și contracții anormale ale mușchilor sistemului digestiv, influențând mișcările intestinale. Simptomele (crampe, diaree, gaze și balonare) pot afecta semnificativ calitatea vieții unei persoane.

Adoptarea unei diete low FODMAP reprezintă o strategie pentru gestionarea simptomelor IBS. O metodă obișnuită de tratament implică evitarea alimentelor care pot declanșa aceste simptome. În situațiile în care identificarea precisă a alimentelor declanșatoare devine dificilă, recurgerea la o dietă de eliminare poate aduce beneficii.

3. Cum funcționează dieta low FODMAP?

Dieta cu conținut scăzut de FODMAP are două faze distincte:

1. În prima fază, se elimină majoritatea alimentelor FODMAP din regimul alimentar timp de două până la patru săptămâni. Acestea sunt apoi înlocuite cu alternative cu conținut redus de FODMAP. În această perioadă este important să monitorizați simptomele și să țineți un jurnal alimentar. 
2. Apoi, în cea de-a doua fază, reintroduceți FODMAP specifice în regimul dumneavoastră, unul câte unul, pe o perioadă de șase până la opt săptămâni, în funcție de toleranța individuală.

Este recomandat să colaborați cu medicul sau nutriționistul, care vă poate îndruma în menținerea unui jurnal alimentar și a unei diagrame a simptomelor. Aceste instrumente ajută la identificarea alimentelor problematice și la monitorizarea cantităților consumate. Scopul final este de a identifica alimentele care declanșează simptomele IBS, astfel încât să puteți limita sau elimina aceste alimente din dieta dumneavoastră.

Un studiu din 2017 publicat în revista “Gastroenterology & Hepatology” a efectuat o analiză a cercetărilor existente și a constatat că între 50% și 86% dintre persoanele cu sindrom de colon iritabil (IBS) au manifestat un răspuns pozitiv la o dietă low FODMAP.

De asemenea, un alt studiu din 2017, publicat în “Gastroenterologie Clinică și Hepatologie”, a concluzionat că persoanele cu IBS care au urmat o dietă low FODMAP timp de patru săptămâni au avut de două ori mai multe șanse de a experimenta o îmbunătățire a calității vieții și niveluri mai reduse de anxietate în comparație cu cei care au optat pentru un tratament mai tradițional în ceea ce privește dieta.

4. Alimente de evitat sau de inclus în dietă

Alimentele care declanșează simptome diferă de la o persoană la alta. Pentru a ameliora simptomele IBS este esențial să evitați alimentele bogate în carbohidrați de tip FODMAP:

• Fructe: mere, caise, coacăze, mure, cireșe, fructe conservate, smochine, curmale, pere, piersici, pepene;
• Indulcitori: fructoză, sorbitol, maltitol, miere, xylitol;
• Lactate nefermentate (lapte proaspăt, brânză proaspătă – cottage, ricotta) și pudră proteică pe bază de zer;
• Cereale;
• Leguminoase (fasole, linte, soia, mazăre);
• Majoritatea legumelor (diferite tipuri de varză, conopidă, broccoli etc.);
• Băuturi: bere, sucuri naturale, băuturi răcoritoare îndulcite, vin îndulcit etc.

În schimb, construiți-vă mesele în jurul alimentelor cu conținut scăzut de FODMAP, precum:

• carne slabă;
• pește;
• ouă;
• nuci;
• semințe;
• condimente;
• banane;
• fructe de pădure;
• lactate fără lactoză sau maturate;
• orez;
• porumb;
• quinoa;
• morcov;
• păstârnac;
• spanac;
• ceai;
• cafea.

Concluzii 

În concluzie, dieta cu conținut scăzut de FODMAP se dovedește a fi o strategie eficientă pentru gestionarea simptomelor sindromului de colon iritabil și a altor afecțiuni digestive. Studiile arată că pentru mulți oameni evitarea alimentelor bogate în FODMAP aduce îmbunătățiri semnificative în calitatea vieții, reducând disconfortul și frecvența simptomelor neplăcute. Cu toate acestea, este crucial să adoptăm o abordare individualizată deoarece toleranța la FODMAP poate varia considerabil de la o persoană la alta. Este important de notat că reacțiile la FODMAP sunt individuale, iar unele persoane cu IBS pot tolera cantități mici fără a prezenta simptome. 

Pentru recomandări personalizate și consult de specialitate apelați centrul medical DigestMed. Puteți efectua programare la oricare dintre locații (DigestMed Aviației sau DigestMed Militari), atât prin intermediul platformei online, cât și prin apel telefonic la numărul 021 9306.