Centrul Medical DigestMed deschis sâmbata!

Constipația: cauze, simptome, tratament

Autor: Ruxandra Pop, Medic Specialist Gastroenterolog

Apariția afețiunilor anorectale, precum boala hemoroidală, fisurile și fistulele anale, este strâns legată de prezența constipației. În majoritatea cazurilor, constipația este consecința alimentației sărace în fibre, hidratării insufieciente și sedentarismului.

1. Ce este constipația?

Constipația este una dintre cele mai des întâlnite tulburări gastrointestinale, prezentă în special la persoanele în vârstă, cu o prevalență medie de 18.9% la adulți. Această afecțiune presupune încetinirea tranzitului intestinal, cu scaune ce apar la peste 3 zile, eliminarea cu dificultate a materiilor fecale sau scaune de consistență dură.

Factori de risc

2. Factori de risc

Factorii care pot crește riscul de constipație sunt:

  • vârsta înaintată;
  • lipsa activității fizice;
  • consum redus de lichide;
  • consumul unei cantități mici de fibre;
  • afecțiuni neuro-psihice;
  • medicamente antidepresive și cardiologice;
  • intervenții chirurgicale abdominale anterioare.

3. Cauzele constipației

  • Schimbări în stilul de viață precum scăderea aportului alimentar de fibre – consumul insuficient de alimente bogate în fibre, cum ar fi fructele și legumele cu coajă, cerealele integrale, oleaginoasele (nuci), poate contribui la constipație. Fibrele alimentare facilitează tranzitul lor prin intestin.
  • Lipsa hidratării optime – lipsa necesarului de lichide poate duce la dificultatea eliminării materiilor fecale;
  • Lipsa exercițiului fizic – un stil de viață sedentar și lipsa exercițiilor fizice regulate pot afecta motilitatea intestinală. Activitatea fizică stimulează contracțiile musculare ale intestinului și facilitează trecerea fecalelor prin tractul digestiv;
  • Medicația – utilizarea unor medicamente precum antidepresive și medicamente opioide împotriva durerii;
  • Anumite afecțiuni și tulburări medicale – prezența unor patologii, precum: hipotiroidismul, boala Parkinson și alte boli neurologice, istoricul de atac cerebral;
  • Diabetul zaharat insuficient controlat terapeutic;
  • Utilizarea în exces a laxativelor;
  • Sindromul intestinului iritabil;
  • Cancerul de colon.

Simptome4. Simptome

Simptomele constipației pot varia de la persoană la persoană, însă cele mai frecvente sunt următoarele:

  • Defecație dificilă, dureroasă, forțată;
  • Scaune tari, ce se elimină cu dificultate sau, uneori, doar cu ajutorul laxativelor sau al clismelor;
  • Mișcări intestinale încetinite – persoanele cu constipație pot experimenta o întârziere în tranzitul intestinal, adică alimentele și fecalele se deplasează încet prin sistemul digestiv;
  • Crampe, dureri abdominale, senzația urgentă de a merge la toaletă fără a fi urmată de eliminarea unui scaun, senzația de evacuare incompletă;
  • Balonare și disconfort abdominal, care pot fi resimțite ca o senzație de plenitudine sau presiune în zona abdominală.

5. Complicațiile constipației

Complicaíile constipatiei

Constipația cronică și neglijată poate duce la unele complicații și probleme de sănătate. Pe lângă disconfortul abdominal și, uneori, durerile ce o însoțesc, iată câteva dintre complicațiile asociate acestei afecțiuni:

  • boala hemoroidală – constipația este însoțită de eforturi excesive în timpul eliminării fecalelor, ceea ce crește presiunea în zona rectală și anală. Acest lucru poate duce la dilatarea vaselor hemoroidale din canalul anal, rezultând inflamația hemoroizilor interni sau/și externi, manifestată prin disconfort sau mâncărime anală, sângerare anală și  chiar durere intensă la acest nivel;
  • fisuri anale – evacuarea fecalelor dure și uscate poate provoca fisuri în mucoasa rectală sau anală. Aceste fisuri pot fi dureroase și pot sângera în timpul defecației;
  • prolaps rectal – o afecțiune în care rectul (porțiunea finală a intestinului gros) alunecă în afara anusului. În caz de prolaps rectal, mucoasa rectală și țesuturile înconjurătoare se extind dincolo de poziția normală și pot fi vizibile sau simțite în timpul defecației sau chiar în mod constant;
  • fecaloamele (materii fecale tari, impactate în ultima porțiune a intestinului gros) – se pot impacta la nivelul colonului sau rectului și pot determina ocluzie intestinală.

Tratamentul constipatiei

6. Tratament

Printre cele mai eficiente metode de a trata constipația se numără schimbările în stilul de viață și alimentație, modificări aparent minore, dar cu impact mare asupra tranzitului intestinal și stării generale. Astfel, persoanele care suferă de constipație pot încerca:

  • Creșterea cantității de lichide consumate zilnic – cel puțin 2L de lichide pe zi; 
  • Activitate fizică regulată – mers pe jos, alergat, dans. Este recomandat ca un adult sănătos să facă mișcare cel puțin 30 de minute în fiecare zi, cel puțin 5 zile pe săptămână.
  • Creșterea aportului alimentar de fibre – fructe și legume cu coajă, nuci, semințe, fibre vegetale;
  • Administrarea de laxative ușoare – lactuloza și extracte de Senna. 

7. Când sunt necesare investigațiile în constipație?

Constipația cronică este o afecțiune funcțională ce afectează calitatea vieții pacientului, însă nu afectează supraviețuirea. Există, însă, câteva semne de alarmă care necesită evaluare suplimentară atentă, pentru a exclude o cauză gravă a constipației:

  • lipsa completă a tranzitului intestinal, atât pentru fecale, cât și pentru gaze;
  • agravarea sau instalarea bruscă a constipației;
  • distensia importantă a abdomenului;
  • dureri abdominale puternice;
  • apariția frecventă a sângelui în scaun;
  • scăderea în greutate inexplicabilă;
  • anemie în analizele de sânge;
  • mase tumorale abdominale palpabile.

Astfel că, în situația apariției semnelor sau simptomelor de alarmă, pacientul trebuie să se adreseze medicului specialist gastroenterolog în vederea efectuării testelor specifice. Printre acestea, se numără colonoscopia, o investigație prin care se vizualizează colonul pe interior prin intermediul unui tub flexibil cu o cameră de filmat în vârf, după o pregătire cu o substanță purgativă în prealabil. Colonoscopia poate detecta tumori colonice sau rectale, inflamații ale mucoasei sau afecțiuni anorectale, precum boală hemoroidală sau fisură anală. De asemenea,  pot fi necesare analize de sânge pentru a exclude anumite patologii ce asociază constipația, precum hipotiroidismul sau diabetul zaharat.

Recomandări 

Constipația este o afecțiune comună care poate fi tratată prin schimbarea stilului de viață. Dacă dieta nu este suficientă, iar simptomele vă afectează ritmul de zi cu zi, vă recomandăm efectuarea unui consult de specialitate în cadrul centrului medical DigestMed, acolo unde medicii noștri vă pot indica efectuarea unor investigații suplimentare pentru un diagnostic precis. 

Pentru evitarea complicațiilor și managementul corect al afecțiunii, efectuați o programare la unul dintre specialiștii noștri, într-una dintre locațiile centrului medical (DigestMed Aviației sau DigestMed Militari), atât prin intermediul platformei online, cât și prin apel telefonic la numărul 021 9306.

Articole Similare