2020-12-22

Colonoscopia – investigatia care ajuta la depistarea a peste 95% dintre afectiunile colonului

Prin colonoscopie, medicii specialisti pot vizualiza stratul intern al peretelui intestinului gros numit mucoasa, pot identifica prezenta modificarilor sau leziunilor de la acest nivel si pot sa preleveze o biopsie daca este necesar.

Ce este o colonoscopie?

Colonoscopia este o investigatie medicala care permite explorarea intestinului gros. Pentru realizarea colonoscopiei se folosesc tuburi flexibile cu diametre ce depasesc cu putin un centimetru, care sunt manevrate de catre medic prin intermediul unei unitati de control. La capatul tubului care se introduce in intestin exista un senzor de imagine conectat prin fibre electrice care traverseaza tubul cu un videoprocesor. Astfel reusim sa obtinem imagini din interiorul intestinului, pe care le putem urmari in timp real pe un monitor. 

In interiorul tubului colonoscopului exista de asemenea fibre delicate de sticla care aduc lumina de la sursa de lumina la capatul endoscopului; in plus, exista un canal prin care se introduce aer si se poate spala intestinul cu apa pentru o mai buna vizualizare si un canal prin care se aspira rezidiile lichide din intestin si se pot introduce diverse instrumente necesare in timpul investigatiei. Unitatea de control este tinuta de catre medic in mana stanga si are doua rotite prin care capatul de insertie al tubului poate fi angulat sus-jos sau stanga-dreapta; astfel, medicul ghideaza aparatul in interiorul intestinului gros, care nu este drept, ci are mai multe coturi. 

Cum se realizeaza o colonoscopie?

Pacientul care se prezinta pentru efectuarea unei colonoscopii este invitat la o discutie cu medicul care realizeaza investigatia (daca aceasta discutie nu a avut loc in cadrul unui consult anterior). 

• Aceasta discutie urmareste stabilirea motivului realizarii investigatiei, a problemelor de sanatate asociate si a medicatiei zilnice pe care o ia pacientul. 
• Cunoasterea medicatiei curente este deosebit de importanta atunci cand se foloseste sedarea pentru investigatie pentru a evita interactiunile medicamentoase sau cand este necesara o interventie cu risc de sangerare in timpul  colonoscopiei, cum este de exemplu manevra de indepartare a polipilor (daca pacientul primeste tratament cu efect pe coagularea sangelui). 
• Apoi medicul explica pacientului cum decurge investigatia si ii inmaneaza consimtamantul informat pentru semnare. 
• Pacientul primeste echipamentul cu care se schimba pentru colonoscopie (pantalonasi speciali sau halat de unica folosinta) si se aseaza pe pat in pozitie laterala stanga cu genunchii cat mai ridicati.
• Medicul realizeaza inspectia regiunii anale, apoi tuseul rectal si introduce tubul colonoscopului prin anus. Prin mentinerea degetului pe butonul de aer/apa de la nivelul unitatii de control se introduce aer in intestin, ceea ce permite destinderea si vizualizarea interiorului acestuia. Ulterior tubul este avansat de-a lungul intestinului gros de catre medic prin introducere cu mana dreapta, in timp ce cu mana stanga controleaza directia capatului de insertie fie prin miscari de rasucire a incheieturii mainii fie prin utilizarea rotitelor de sus- jos sau stanga-dreapta de la nivelul unitatii de control. Introducerea de aer poate produce senzatia de balonare, iar trecerea tubului colonoscopului printr-o zona cu mai multe coturi poate produce uneori crampe. In majoritatea cazurilor (80 – 90%) acest disconfort este usor sau moderat.
• In cele mai multe situatii colonoscopia se incheie cand tubul ajunge in ultimul segment al intestinului gros, cecul (si se vizualizeaza reperele specifice: valva ileocecala, orificiul apendicular, convergenta teniilor colonice) sau in intestinul subtire terminal. 

In colonoscopia de urmarire a colonului (screeningul colonului la pacientii fara simptome cu varsta de peste 45 – 50 de ani pentru depistarea polipilor care apar frecvent dupa aceasta varsta) este in mod deosebit important sa se vizualizeze tot colonul, altfel se pot rata leziuni. 

Criteriile de calitate in colonoscopie sunt de colonoscopie completa in peste 90% din cazuri pentru colonoscopiile diagnostice si de peste 95% din cazuri pentru colonoscopiile de screening. Colonoscopia poate fi incompleta daca pacientul nu tolereaza continuarea procedurii (pentru procedurile fara sedare), daca nu se poate trece de un segment ingustat de colon (fortarea unor astfel de zone ingustate poate duce la perforatia colonului) sau daca nu este necesara colonoscopia completa.

• Dupa ce se ajunge la capatul intestinului gros urmeaza retragerea tubului; de obicei disconfortul abdominal, daca este prezent, se amelioreaza in cursul retragerii. Conform standardelor de calitate in colonoscopie durata retragerii colonoscopului trebuie sa fie de minim 6 minute. 

Dupa investigatie, pacientul se schimba cu hainele proprii, primeste rezultatul si explicatiile necesare si apoi poate parasi unitatea medicala. 

Cand si cui ii este indicata o colonoscopie?

Colonoscopia este necesara pentru diagnosticul si uneori tratamentul afectiunilor intestinului gros- inflamatii, polipi, tumori, leziuni hemoragice. Avand in vedere ca este o investigatie invaziva se recomanda evaluarea pacientului inainte de investigatie in cadrul unui consult, pentru a stabili indicatia si a explica procedura. 

Cand indicam colonoscopia avem in vedere mai multe semne de alarma pentru colon, ca de exemplu: 

• modificari persistente si inexplicabile de tranzit intestinal, 
• durere abdominala persistenta pentru care s-a exclus o alta cauza, 
• scaune cu sange, 
• prezenta anemiei, 
• scaderea in greutate. 

Procedurile uzuale de tratament constau in controlul sangerarii din leziuni hemoragice (prin diverse metode de coagulare-ex coagulare cu argon plasma, prin aplicarea de clipuri hemostatice sau injectarea de substante care opresc sangerarea) si in indepartarea polipilor de la nivelul intestinului gros.

Colonoscopia este indicata insa si pacientilor care nu au nici un fel de simptom digestiv atunci cand au atins varsta de la care se considera ca exista un risc crescut pentru aparitia polipilor si cancerului de colon. Aceasta varsta este in momentul actual apreciata la 45 – 50 de ani. Pentru persoanele care au boli inflamatorii intestinale (de obicei cu afectare relativ extinsa a colonului si dupa mai multi ani de evolutie) sau care au risc familial (rude cu polipi sau cancer colorectal sau sindroame genetice cu risc de cancer colorectal) monitorizarea colonului incepe la o varsta mai tanara. De exemplu, daca o persoana are in familie o ruda de gradul I cu cancer colorectal este necesara monitorizarea colonului incepand cu varsta de 40 de ani sau cu zece ani mai devreme decat ruda afectata. 

Atunci cand la o colonoscopie gasim polipi, acestia trebuie indepartati in aceeasi procedura sau in cadrul unei colonoscopii ulterioare (daca nu se poate face polipectomia in investigatia initiala din motive tehnice sau din cauza medicatiei anticoagulante a pacientului). Dupa indepartare, colonul trebuie monitorizat periodic, la un interval care se stabileste in functie de numarul de polipi gasiti, de dimensiunea lor sau de tipul de polip identificat la examenul microscopic. 

De asemenea, este necesara colonoscopia de urmarire in bolile inflamatorii intestinale pentru a documenta vindecarea mucoasei sub tratament si, dupa mai multi ani de evolutie a bolii, pentru a depista eventualii polipi ce pot aparea cu frecventa mai mare in aceste boli. 

Cat timp dureaza o colonoscopie?

Durata colonoscopiei depinde de lungimea intestinului gros care trebuie parcurs, precum si de dificultatea colonoscopiei. Colonoscopia poate necesita un timp mai indelungat atunci cand colonul prezinta coturi numeroase sau cand acesta este prins in aderente ca urmare a unei interventii chirurgicale abdominale anterioare sau a unei afectiuni inflamatorii intraabdominale anterioare. De asemenea poate fi necesar un timp mai indelungat daca in timpul procedurii se deceleaza polipii si se decide indepartarea lor. Exista standarde de calitate in colonoscopie care vizeaza inclusiv timpul de retragere al aparatului- acesta trebuie sa fie de minim 6 minute.

Asadar, timpul necesar colonoscopiei poate varia destul de mult, de la 15 minute la o ora sau chiar mai mult. Este probabil investigatia gastroenterologica cu cea mai mare variabilitate ca durata. Durata uzuala a colonoscopiei este de aproximativ 20 – 30 minute. 

Beneficiile unei colonoscopii

Probabil cele mai mari beneficii ale colonoscopiei sunt reducerea incidentei si diagnosticul precoce al cancerului colorectal. Aici vorbim practic de colonoscopia de screening realizata in populatia generala sau in populatia la risc (risc familial sau boli inflamatorii intestinale). Depistarea polipilor de colon, ca leziuni precursoare ale cancerului de colon, si indepartarea lor anuleaza riscul de evolutie catre cancer colorectal si permite stabilirea unui plan de monitorizare adecvat. 

Un alt beneficiu este stabilirea unui diagnostic corect in afectiunile intestinului gros la persoanele cu acuze digestive specifice si implicit identificarea tratamentului optim al respectivei afectiuni. Sunt multe situatii de boala cu simptome nespecifice, care pot fi prezente in mai multe afectiuni, si daca nu stim cu precizie diagnosticul tratamentul poate sa fie mai putin sau deloc eficient. 

Tipuri de colonoscopie

In functie de lungimea intestinului gros vizualizat putem vorbi despre:

• rectoscopie (vizualizarea doar a ultimului segment al intestinului gros),
• rectosigmoidoscopie (vizualizarea colonului stang, unde apar cel mai des polipii si tumorile), 
• colonoscopie (vizualizarea intregului colon),
• ileocolonoscopie (dupa parcurgerea intregului colon se vizualizeaza si ultimul segment al intestinului subtire, aspect important in special cand banuim o boala inflamatorie intestinala). 

De asemenea, colonoscopia poate fi:

• de screening (in absenta simptomelor, la atingerea varstei de risc sau in cazul apartenentei la o grupa de risc pentru tumori de colon), 
• diagnostica (pentru lamurirea cauzei unor simptome digestive, cum sunt durerile abdominale, sangerarea sau tulburarile de tranzit), 
• terapeutica (atunci cand se opreste sangerarea dintr-o leziune hemoragica sau se indeparteaza polipi).

Cum te pregatesti pentru o colonoscopie?

Pentru o vizualizare buna a mucoasei intestinului gros o pregatire corecta este imperios necesara. Aceasta inseamna respectarea dietei (lichide clare cu 24 de ore inainte de investigatie, reducerea aportului de fibre cu 3 zile inainte de investigatie) si consumul de solutii purgative in cantitatea si timpul recomandate. Exista mai multe tipuri de solutii purgative disponibile in acest moment care difera prin gust si volum. Exista solutii fara adaos de arome sau cu aroma de citrice; de asemenea exista solutii care trebuie consumate in volum mare (4 litri) sau in volum mic (aproximativ 2 cani). Cand este posibil, se prefera administrarea divizata a purgativului in doua doze (de obicei in dupa-amiaza zilei precedente investigatiei si in dimineata zilei in care a fost programata colonoscopia). Astfel este mai usor de acceptat de catre pacient dar si ofera o pregatire net superioara a colonului. 

Alegerea solutiei de pregatire se face in functie de preferinta pacientului in privinta gustului sau a volumului de solutie precum si in functie de experienta medicului care va realiza colonoscopia in privinta eficientei solutiei in pregatirea colonului; de asemenea conteaza in selectia purgativului si existenta unor afectiuni asociate, cum ar fi bolile renale sau cardiace. 

Cat costa o colonoscopie?

Tariful unei colonoscopii la DigestMed este de 420 lei; se poate opta pentru varianta cu interpretarea rezultatului investigatiei si stabilirea tratamentului care are un tarif de 470 lei, iar in situatia in care se solicita realizarea in urgenta, in maxim 24 de ore, tariful este de 500 de lei. 

Tariful aferent colonoscopiei include materiale de protectie COVID (halate de protectie pentru personal, viziere, masti FFP)  si materiale de unica folosinta (cum sunt pantalonasii speciali sau halatul). 

In cursul efectuarii unei colonoscopii se pot realiza manevre sau interventii suplimentare pentru a imbunatati acuratetea diagnosticului sau pentru tratament. Aceste manevre sau interventii sunt optionale si implica un cost suplimentar. Va prezentam mai jos o lista cu toate aceste servicii si costurile aferente precum si explicarea pe scurt a situatiilor cand sunt indicate.

• Prelevare biopsie – 30 lei 

Uneori in timpul explorarii endoscopice gasim modificari care pentru diagnosticul precis, monitorizare sau tratament necesita prelevarea a unu sau mai multe fragmente de tesut de la nivelul lor cu ajutorul unei pense de biopsie. Fragmentele se plaseaza ulterior intr-un flacon cu formol si se trimit catre un laborator de anatomie patologica pentru diagnostic la microscop. In anumite situatii cand sunt necesare biopsii seriate pe un anumit segment acestea pot fi plasate in ordine pe o banda Endokit (30 lei) care faciliteaza examinarea de catre medicul anatomopatolog.

• Pensa de biopsie de unica folosinta – 50 lei 

Prelevarea fragmentelor de tesut pentru examen histopatologic se poate realiza cu ajutorul unei pense de unica folosinta (50 lei) sau a unei pense care a fost sterilizata la autoclav (fara cost asociat).

• Inregistrare memory stick – 50 lei

 Puteti solicita inregistrarea pe DVD a imaginilor din timpul investigatiei endoscopice. Inregistrarea se realizeaza in timp real, nu dispunem de imagini ulterior. Rezultatul standard al investigatiei endoscopice este sub forma unui raport medical.

• Examen histopatologic – 200 lei 

Dupa prelevarea unei biopsii flaconul cu fragmentele de tesut poate fi trimis catre laboratorul de anatomie patologica cu care avem contract, costul examenului histopatologic fiind de 180 lei. Aveti si optiunea de a primi dvs flaconul si sa il duceti in laboratorul de anatomie patologica dorit de dumneavoastra. 

• Polipectomie simpla/complexa (peste 2 polipi)  – 300/500 lei 

Daca in cursul colonoscopiei se gaseste un polip acesta poate fi uneori indepartat in cursul aceleiasi explorari.  Acest lucru depinde de aspectul polipului si de existenta medicatiei concomitente care sa creasca riscul de sangerare. 

Materiale necesare in cursul polipectomiei sau pentru oprirea unei sangerari:

• ac de injectare – 100 lei;
• clip pentru hemostaza – 100 lei/bucata;
• coagulare in plasma de argon – 200 lei;
• tatuarea polipilor – 150 lei 

Atunci cand se gaseste in cursul colonoscopiei un polip care nu poate fi indepartat endoscopic ci doar chirurgical marcarea lui cu tus endoscopic poate orienta chirurgul in cursul interventiei de rezectie. 

• Administrarea de perfuzii – 50 lei 

Se pot pune optional perfuzii cu analgezice si/sau antispastice pentru a reduce disconfortul in cursul investigatiei colonoscopice.

Ce alimente sunt permise inainte de o colonoscopie?

Dieta inainte de colonoscopie este extrem de importanta pentru o buna vizualizare a mucoasei intestinului gros si detectarea potentialelor leziuni. Se recomanda sa se evite alimentele bogate in fibre (legume, fructe, cereale integrale) cu 3 zile inainte de procedura, intrucat acestea genereaza o cantitate mai mare de rezidii in intestin care nu se elimina adecvat prin efectul solutiilor de pregatire. 

In ultimele 24 de ore inainte de colonoscopie dieta este exclusiv cu lichide clare – apa, supa de legume strecurata, sucuri de fructe fara pulpa, ceai, cafea fara lapte, bauturi carbogazoase sau necarbogazoase. 

Ce alimente se consuma dupa colonoscopie?

Intrucat colonoscopia vine dupa o dieta restrictiva de minim o zi se recomanda evitarea alimentelor cu continut crescut in grasimi dupa colonoscopie, intrucat pot fi prost tolerate digestiv si pot evacua brutal un colecist destins care a fost in repaus 24 de ore. In rest nu exista restrictii deosebite in dieta dupa colonoscopie, dar este bine sa se consume cantitati mici – moderate de alimente si sa nu se incerce recuperarea rapida a meselor din ziua precedenta. 

Colonoscopie – riscuri

Colonoscopia este in general o procedura sigura si bine tolerata, cu o rata mica de complicatii in procedurile diagnostice (0.3%) si doar usor crescuta in interventiile terapeutice (2,3%-de exemplu, indepartarea polipilor). Riscurile colonoscopiei sunt in principal sangerarea digestiva (cu o rata de 1-2%) si perforatia colonului (cu o rata de 0,1-0,3%). 

Sangerarea digestiva apare de regula in cursul interventiilor de rezectie a polipilor si in cele mai multe situatii poate fi oprita prin manevre endoscopice (aplicarea de clipuri hemostatice, injectarea de ser fiziologic si adrenalina, coagularea cu argon plasma). Uneori sangerarea apare dupa interventie, chiar si la 2 saptamani dupa polipectomie, de aceea este important ca pacientul sa poata contacta medicul curant. 

Perforatia colonului apare extrem de rar in procedurile realizate doar in scop diagnostic atunci cand se aplica presiuni mecanice mari in zone ingustate de colon sau cand intestinul este destins excesiv cu aer. Poate aparea insa in cursul interventiilor de indepartare a polipilor de pe colon; ridicarea polipilor prin injectarea de diverse solutii in baza lor scade riscul unor astfel de incidente. De asemenea conteaza pregatirea si experienta medicului care realizeaza interventia. Atunci cand apare, perforatia poate fi rar rezolvata endoscopic prin aplicare de clipuri metalice, de obicei necesita interventie chirurgicala. 

In cursul procedurilor de electrorezectie a polipilor, leziunea termica poate fi mai profunda si sa se transmita in toata grosimea peretelui colonic, ceea ce duce la o iritatie locala a foitei peritoneale care inveleste organele abdominale. Acesta este sindromul de coagulare postpolipectomie care apare in 0.5-1% din polipectomii si care se manifesta prin durere abdominala localizata. Acest sindrom este intalnit mai frecvent in rezectiile de polipi din colonul drept, care are un perete mai subtire. Folosirea rezectiei la rece, fara curent electric, pentru polipii mici de pe colonul drept si injectarea in baza polipului de solutii care sa creeze o “perna” protectoare scad riscul aparitiei sindromului de coagulare postpolipectomie. 

De ce sa faci o colonoscopie la DigestMed?

• Calitatea unei explorari este legata de medicul care o realizeaza din perspectiva calitatilor umane si a pregatirii profesionale precum si de aparatura utilizata.
• Medicii DigestMed sunt medici gastroenterologi cu abilitati de comunicare si calitati umane indubitabile precum si cu experienta in realizarea procedurilor colonoscopice si care pot prin prisma specialitatii lor sa integreze informatia obtinuta in cursul investigatiei in contextul clinic al pacientului si astfel sa stabileasca un diagnostic corect si un tratament adecvat. 
• Indicatia de efectuare a colonoscopiei se realizeaza strict pe criterii medicale, conform ghidurilor nationale si internationale. Indicii de calitate in colonoscopie sunt monitorizati in permanenta si exista strategii de reducere a riscului in colonoscopiile diagnostice si terapeutice. 
• Echipa medicala are la indemana materialele si echipamentele necesare pentru controlul incidentelor ce pot sa apara in timpul interventiilor endoscopice: electrocoagulare, argon plasma, clipuri hemostatice, etc. De asemenea exista competente de endoscopie terapeutica care permit controlul sangerarilor din leziunile hemoragice si indepartarea polipilor in procedurile colonoscopice. In situatiile complexe pacientul poate fi asistat de o echipa de medici care sa actioneze pentru rezolvarea problemei sale medicale. 

Pentru realizarea colonoscopiei se utilizeaza o platforma noua si performanta de endoscopie digestiva, FUJIFILM ELUXEO LITE 700. Acest sistem de videoendoscopie are multiple optimizari de tehnologie avansata care permit un diagnostic de inalta acuratete dar si oportunitati superioare de endoscopie terapeutica:

 Tehnologia MULTI LIGHT: sistem de iluminare de înaltă performanță, care utilizează 3 LED-uri independente, asigurând luminozitatea și contrastul optim al imaginii și permițând utilizarea tehnologiilor de amplificare a imaginii, precum LCI (linked colour imaging) și BLI (blue light imaging). Alături de capacitatea de a mări imaginea vizualizată (funcția ZOOM) și obținerea de instantanee (funcția FREEZE), aceste funcții permit obținerea unor imagini detaliate, de rezoluție înaltă, ale mucoasei tubului digestiv, utile atât în diagnosticul, cât și în planificarea tratamentului endoscopic al leziunilor digestive.

 Tehnologia LCI: este capabilă să diferențieze mai bine culoarea roșie, datorită compoziției spectrale particulare a luminii incidente și a prelucrării superioare a imaginii rezultate. Această funcție permite identificarea și delimitarea superioară a leziunilor vascularizate sau a inflamației de la nivelul mucoasei tractului digestiv.

 Tehnologia BLI: bazată pe absorbția lungimilor joase de undă de către hemoglobină (410nm), alături de o compoziție spectrală particulară a luminii incidente, asigură o vizualizare superioară a detaliilor superficiale și de vascularizație ale mucoasei digestive.

 Tehnologia CMOS (complementary metal–oxide–semiconductor): senzorul de imagine este încorporat în vârful endoscopului, transmițând semnalul digital de-a lungul acestuia, ceea ce permite obținerea unor imagini de o claritate impresionantă.

 Câmpul de vizualizare larg: 170⁰ pentru colonoscop.

 Profunzimea mare a imaginii: focalizarea acesteia începe de la o distanță de 2 mm de vârful endoscopului (close focus) și se extinde până la 100 mm.

 Flexibilitatea deosebită a extremității distale a endoscopului, ceea ce permite accesul facil în toate regiunile de interes ale tubului digestiv, cu un disconfort minim pentru pacient.

 Canal suplimentar de jet de apa – conectat la o pompa de apa, care permite spalarea si indepartarea rezidiilor din colon care pot masca leziuni.

  Insuflator CO2: in timpul colonoscopiei in intestin nu se introduce aer ci dioxid de carbon, care se absoarbe foarte rapid in sange si este eliminat prin plamani in aerul expirat; astfel distensia intestinului este mult mai mica in timpul procedurii si implicit disconfortul pacientului; acesta se recupereaza rapid dupa investigatie si isi poate relua activitatile zilnice; de asemenea riscul de perforatie a colonului prin presiune excesiva este redus.

Daca aveti o suspiciune de cancer colorectal sau vreti sa va asigurati ca sistemul digestiv functioneaza corespunzator, va asteptam la Clinica DigestMed, pentru colonoscopie. Fiti stapani pe propria sanatate!