2023-08-25

Colica biliară

Autor: dr. Daniela Alecu, Medic Specialist Gastroenterolog 

Când vorbim despre colica biliară, ne referim la două aspecte. Un prim aspect este reprezentat de termenul “colică”, care descrie o durere intensă și fluctuantă, cu manifestare bruscă și care poate dispărea rapid, fără a fi necesară administrarea unei intervenții terapeutice specifice. 

Cel de-al doilea aspect este reprezentat de termenul bilă, un lichid digestiv produs de celulele hepatice și stocat în vezica biliară, care are rol în emulsionarea, absorbția grăsimilor ingerate și a vitaminelor. Acest lichid este compus în principal din apă, săruri biliare, colesterol, pigmenți biliari (cum ar fi bilirubina) și alte substanțe organice și minerale. În timpul meselor, colecistul se contractă, eliberează suc biliar necesar digestiei prin canalul cistic în coledoc, care apoi se deschide în duoden. De acolo, bila este amestecată cu alimentele digerate și enzimele digestive pentru a continua procesul de digestie și absorbție în tractul digestiv. Acest proces se realizează printr-un mecanism complex, fiind reglat atât în mod reflex, cât și hormonal.

1. Anatomia și funcția vezicii biliare 

Vezicula biliară, colecistul sau ,,fierea’’, în denumire populară, este un organ cavitar cu formă ovoidă, localizat în fosa vezicii biliare, pe fața inferioară a lobului hepatic drept, care are un volum de 30-60 cm3, o lungime între 8-12 cm și o lățime între 3-5 cm. Vezicula biliară vine în contact cu peretele abdominal la nivelul cartilajului coastei a IX-a din partea dreapta.

Anatomic, aceasta prezintă 3 părți: fundul, corpul și colul colecistului. Corpul și fundul aderă la parenchimul hepatic, iar colul se alătură canalului cistic care se unește cu cel hepatic comun. La confluența dintre aceste canale se formează ductul coledoc, care, împreună cu canalul pancreatic, se deschide în duoden printr-o mică porțiune numită ampulla Vater. Ductul cistic este cel care conduce bila în două direcții: din ficat în vezica biliară și din vezica biliară în ductul coledoc.

Rolul colecistului este de a colecta, depozita și concentra bila în repausul digestiv și de a o evacua în timpul digestiei alimentelor. Practic, este un rezervor ce conține secreție biliară colectată din ficat și transportată ulterior prin canalul hepatic. 

“Fierea” poate colecta în 24 de ore în jur de 800-1200 ml de secreție biliară, aceasta fiind diferită în funcție de regimul alimentar și de genetica pacientului.

2. Cauzele și factorii de risc ai colicii biliare

Litiaza biliară este cea mai frecventă afecțiune a tractului biliar și principala cauză a colicii biliare. Este o afecțiune complexă, iar cercetările au identificat o serie de condiții asociate cu apariția calculilor biliari, unii factori de risc fiind modificabili, alții, în schimb, nu. 

Factorii de risc pentru litiaza biliară sunt: 

• nemodificabili: vârsta, genul feminin, grupul etnic, ereditatea; 
• modificabili: obezitatea, creșterea trigliceridelor și scăderea HDL colesterol, sarcina, terapia cu estrogeni, diabetul zaharat tip II, sindromul metabolic, ciroza hepatică, hepatita cu virus C, hipomotilitatea veziculei biliare (scăderea rapidă în greutate, postul, reducerea frecvenței prânzurilor), chirurgia bariatrică, dietele hipercalorice, bogate în colesterol, dietele sărace în fibre vegetale, sedentarismul, fumatul și anumite medicamente (fibrați, octreotid, ceftriaxona).

Litiaza biliară se definește prin prezența de calculi în căile biliare. Exista 2 tipuri majore de calculi, clasificați în funcție de compoziție : calculi colesterolici și calculi pigmentari. În general, calculii biliari sunt de compoziție mixtă, adică pot conține atât colesterol, cât și pigmenți biliari. Aceștia se pot forma în vezicula biliară sau în orice segment al căilor biliare și pot rămâne adesea asimptomatici. Migrarea acestora poate da un spectru larg de manifestări clinice. 

Formarea calculilor în colecist poate provoca blocarea evacuării sucului biliar, ceea ce duce la creșterea presiunii în pereții vezicii biliare și, ca rezultat, la apariția durerii biliare.

3. Simptomele colicii biliare 

În majoritatea cazurilor, litiaza biliară nu prezintă simptome și poate fi detectată accidental la pacienți care nu prezintă simptome tipice biliare, prin intermediul unei ecografii abdominale.

Simptomele caracteristice litiazei biliare sunt reprezentate de colica biliară, care se manifestă prin durere intensă în regiunea epigastrică sau hipocondrul drept, cu potențială iradiere în spate și/sau umărul drept. Durata unei crize de colică biliară este, de obicei, mai mare de 15-20 de minute. Aceste crize sunt adesea declanșate de consumul de alimente bogate în grăsimi sau de alimente colecistokinetice (grăsimi animale, alimente prăjite / afumate, ouă, maioneză, smântână, preparate tocate, conserve de carne sau legume bogate în grăsimi, prăjituri cu creme, frișcă, nuci, migdale, alune, ciocolată, cafea, alcool, băuturi carbogazoase etc.).

Durerea biliară poate fi însoțită uneori de greață, vărsături, transpirații, subfebrilitate sau febră. În unele cazuri, durerea poate persista timp de 4-6 ore, ceea ce poate indica apariția unor complicații, cum ar fi colecistita sau pancreatita.

Pacienții care au litiază biliară pot interpreta orice simptom abdominal ca fiind generat de calculii biliari. Cu toate acestea, adesea acești pacienți pot fi diagnosticați cu afecțiuni diferite, precum: gastrită, ulcer gastric, sindromul colonului iritabil sau chiar litiază renală, apendicită, pancreatită sau infarct miocardic. Atunci când tabloul clinic este complex și simptomele sunt variate, poate fi dificil de determinat dacă acestea sunt cauzate de litiază biliară sau de altă afecțiune.

4. Diagnosticul și evaluarea colicii biliare

Diagnosticul colicii biliare se stabilește pe baza anamnezei, a examenului clinic al pacientului și cu ajutorul ecografiei abdominale. Simptomatologia specifică, precum și examinarea fizică a abdomenului, în care se constată sensibilitatea la palpare în zona de proiecție a colecistului, sunt factori importanți în determinarea diagnosticului. Cu ajutorul ecografiei abdominale se poate face un diagnostic diferențial al durerii și se poate confirma prezența litiazei biliare.

Ecografia abdominală reprezintă prima investigație și metodă de elecție în evaluarea unei dureri abdominale. Aceasta permite diagnosticul de litiaza biliară în condiții de repaus alimentar. La ecografie se pot observa în mod tipic una sau mai multe imagini hiperecogene (mai strălucitoare) în interiorul colecistului, care sunt mobile și care se pot modifica în funcție de poziția pacientului, având aspectul cunoscut sub numele de “con de umbră posterior”.

În plus, este recomandată efectuarea unui bilanț de analize de sânge, inclusiv enzime pancreatice și hepatice, în cazurile în care există inflamație asociată colicii biliare. Aceste analize pot oferi informații suplimentare despre funcția pancreasului și a ficatului, precum și despre gradul de inflamație prezent.

5. Tratamentul și managementul colicii biliare 

În terapia temporară a colicii biliare se utilizează antiinflamatoare și spasmolitice administrate intravenos, acestea având rolul de a reduce durerea și inflamația asociată. De asemenea, se pot utiliza și prokinetice pentru gestionarea vărsăturilor, precum și medicamente cu rol de protecție gastrică.

Tratamentul medicamentos cu acid ursodeoxicolic poate fi încercat, dar este important de menționat că acesta nu elimină cauza principală a litiazei biliare. Astfel, păstrarea colecistului și a condițiilor litogene (cum ar fi staza biliară, suprasaturația în colesterol și susceptibilitatea genetică) pot favoriza recidiva formării calculilor.

Tratamentul curativ și terapia de elecție pentru litiaza biliară simptomatică este colecistectomia, adică intervenția chirurgicală de îndepărtare a colecistului. În cazul litiazei biliare asimptomatice și necomplicate, decizia de a efectua intervenția chirurgicală depinde de mai mulți factori: vârsta pacientului, prezența altor afecțiuni asociate (comorbidități) și dimensiunea calculilor.

6. Complicațiile colicii biliare 

În cazul litiazei biliare simptomatice, rata complicațiilor anuale este de aproximativ 1-2%, iar printre cele mai frecvente complicații acute derivate sunt: colecistita (inflamația acută a colecistului), pancreatita acută și colangita (infecția tractului biliar), colecistita perforată, hidropsul vezicular (distensia vezicii biliare) și ileusul biliar (obstrucția intestinală cauzată de calculii biliari).

Complicațiile cronice ale litiazei biliare pot include colecistite recurente (inflamații repetate ale colecistului), pancreatita recurentă și neoplasmul de colecist (cancerul de colecist).

Metoda de screening non-invazivă și preferată pentru diagnosticarea litiazei biliare este ecografia abdominală, care oferă o acuratețe mare și este potrivită pentru depistarea și prevenirea complicațiilor în timp. Alte metode imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT), rezonanța magnetică nucleară (RMN) și colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (ERCP), pot fi indicate în cazurile de suspiciune a litiazei coledociene. 

Studiile legate de colecistectomie (îndepărtarea chirurgicală a colecistului) au evidențiat anumite dezavantaje, cum ar fi un risc crescut de cancer colorectal la femei după aproximativ 15 ani de la intervenție, precum și posibilitatea de reflux biliar și apariția diareei. Conduita actuală recomandă intervenția chirurgicală doar în cazul pacienților simptomatici sau în prezența anumitor complicații.

Concluzii și Recomandări 

În concluzie, colica biliară reprezintă o afecțiune cu potențial ridicat de durere, cauzată de calculii biliari. Această durere intensă poate fi declanșată de alimente grase și poate provoca disconfort semnificativ pacienților afectați. Pentru gestionarea colicii biliare și prevenirea complicațiilor ulterioare este nevoie de diagnosticare precoce și tratament adecvat. În cazurile simptomatice severe care prezintă complicații, colecistectomia, adică îndepărtarea chirurgicală a colecistului, este terapia de elecție. 

Totuși, fiecare caz trebuie evaluat individual, iar consultul medical de specialitate este crucial pentru a se stabili cea mai bună opțiune terapeutică. Vă recomandăm să efectuați o programare la una dintre locațiile centrului medical DigestMed (Aviației sau Militari), acolo unde medicii noștri vă vor ajuta cu un diagnostic corect și sprijin în vederea soluționării specificului afecțiunii dumneavoastră.

Înainte de a ajunge în cabinetul medicului specialist, adoptarea unui stil de viață sănătos, o alimentație echilibrată și evitarea excesului de grăsimi, pot contribui la reducerea riscului de formare a calculilor biliari și la prevenirea recurenței colicilor biliari.

Nu întârziați să vă programați, fie prin intermediul platformei online, fie telefonic, la numărul 021 9306!