2021-01-05

Boala de reflux gastroesofagian

Autor: Dr. Monica-Adriana Stana medic specialist gastroenterologie

Medicina umana este un domeniu extrem de vast, complex si complicat. Incepand din cele mai stravechi timpuri pana astazi, medicina a progresat mult. La inceputuri medicul era un vraci care trata oamenii bolnavi cu diverse potiuni din plante, iar in ziua de astazi medicul se foloseste de aparatura complexa pentru a pune un diagnostic precis. Pe vremuri, medicul diagnostica, trata si opera daca era necesar, neexistand posibilitatea specializarii pe o anumita ramura a medicinei. Pe parcurs a aparut nevoia de fragmentare a patologiei umane in mai multe specialitati, dovedindu-se ca medicii nu pot cunoaste si trata eficient toate afectiunile unui organism uman. Astfel ca, din vasta medicina interna au luat nastere mai multe specialitati: cardiologie, gastroenterologie, endocrinologie, neurologie, pneumologie, hematologie etc.

Boala de reflux gastroesofagian este o afectiune in care continutul stomacului ajunge in esofag si produce simptome care afecteaza calitatea vietii si uneori produce complicatii ce necesita monitorizare periodica.

Ce simptome sunt specifice bolii de reflux gastroesofagian?

Aceasta se poate manifesta tipic prin pirozis (senzatia de arsura retrosternala, uneori cu iradiere posterioara) si regurgitatii (refluarea continutului esofagian sau gastric fara efort de varsatura in cavitatea bucala), acestea avand caracter continuu sau episodic. Arsurile retrosternale apar frecvent dupa masa si se pot accentua la aplecarea trunchiului anterior, pe timpul noptii, cand pacientul se intinde la orizontala, la  ridicarea de greutati, dupa consumul unor alimente condimentate, alcool, citrice, ciocolata sau grasimi.

Se pun probleme de diagnostic in momentul in care boala este prezenta, dar nu se manifesta prin arsura, ci prin simptome nespecifice, cum ar fi:  

• durere in piept;
• durere epigastrica (in partea superioara a abdomenului);
• senzatie de jena in gat;
• tuse seaca;
• raguseala persistenta;
• disfagie sau odinofagie (dificultate, respective durere la inghitire);
• singultus persistent (sughit);
• exces de saliva in cavitatea bucala;
• halena (respiratie urat mirositoare).

Ce cauze duc la reflux gastroesofagian?

Refluxul gastroesofagian apare atunci cand este perturbat echilibrul dintre mecanismele de aparare ale mucoasei esofagiene si factorul agresor (sucul gastric acid, sau uneori sucul biliar alcalin). Odata ajunse in esofag, alimentele avanseaza in stomac printr-un sfincter (inel de fibre musculare), care in mod normal nu permite refluarea alimentelor inapoi in esofag intre mese. Aceasta “bariera antireflux” poate deveni ineficienta in anumite situatii, nu se mai inchide bine sau se relaxeaza mai des permitand astfel intoarcerea continutului gastric in esofag. Tulburarea evacuarii gastrice, in special la persoanele diabetice, poate crea o presiune suplimentara la nivelul sfincterului, avand acelasi efect mentionat anterior.

O alta cauza importanta este hernia hiatala care reprezinta ascensionarea sfincterului esofagian si a unei portiuni din partea superioara a stomacului in torace. Aceasta patologie este frecventa mai ales la pacientii supraponderali.

Care sunt factorii de risc ai bolii de reflux gastroesofagian?

Un medic bun, indiferent de specialitatea pe care o are, este in primul rand un medic care are calitatea de om, care empatizeaza si asculta problemele pacientului. Dincolo de aceste trasaturi umane pe care ar trebui sa le aibe orice medic, este foarte importanta pregatirea profesionala, care consta in competente dobandite, experienta si indemanare. Un medic gastroenterolog bun poate detine competente de ecografie abdominala generala si  metode ecografice suplimentare precum ecografia cu substanta de constrast si elastografia, si competente in endoscopia digestiva superioara diagnostica si terapeutica care ii permit sa faca interventii chirurgicale minim invazive precum polipectomia. In plus, un criteriu important al pregatirii si profesionalismului este participarea la diferite cursuri, congrese si/sau simpozioane nationale si internationale care au rol in educatia medicala continua a unui medic.

Cu ce simptome te adresezi unui gastroenterolog?

Cele mai frecvente simptome cu care se adreseaza un pacient unui medic gastroenterolog sunt:

• durerea abdominala;
• regurgitatia – refluarea continutului gastric in cavitatea bucala;
• pirozisul – senzatia de arsura din spatele sternului;
• greata;
• varsaturile;
• dificultatea la inghitire;
• balonarea;
• diareea;
• constipatia;
• rectoragiile – prezenta sangelui rosu in scaun;
• melena – scaun negru ca pacura ce semnifica sange digerat;
• scaderea ponderala involuntara;
• paloarea;
• marirea de volum a abdomenului;
• coloratia galbena a pielii si a mucoaselor. 

De asemenea, se consulta si pacienti asimptomatici, in special pentru screeningul endoscopic sau ecografic anual.

Sunt si situatii cand nu sunt prezente simptome, dar pacientii se prezinta la medicul gastroenterolog pentru lamurirea unor modificari aparute in analize- de exemplu anemie, modificari ale probelor hepatice sau ale probelor de inflamatie. 

Cum decurge un consult de gastroenterologie?

Consultul de gastroenterologie incepe cu anamneza, adica pacientul incepe relatarea semnelor si simptomelor care l-au determinat sa se prezinte la medic. Ulterior, coordonat de intrebarile adresate de medic, pacientul va detalia istoricul simptomatologiei: de cand a debutat, cat dureaza, cum se accentueaza si amelioreaza, ce simptome sunt asociate, ce medicatie ia. Apoi se obtin informatii despre antecedentele personale patologice, adica ce boli sau interventii chirurgicale a avut sau are, si despre antecedentele heredo-colaterale, semnificand afectiunile cronice sau grave ale rudelor apropiate. Se vor expune si factori de risc de viata si de mediu, adica consum de alcool, tutun sau droguri sau desfasurarea activitatii intr-un mediu toxic.

Dupa aceasta discutie preliminara, pacientul va fi examinat, procedeu numit examen obiectiv. Pacientul se va dezbraca de la brau in sus, se va intinde pe pat cu fata in sus si se vor analiza urmatoarele: culoarea tegumentelor si a sclerelor, prezenta unor semne vasculare sau cicatrici, aspectul abdomenului care poate fi marit de volum global sau asimetric; apoi se vor face palparea si percutia abdomenului; prin palpare se apreciaza dimensiunea organelor, prezenta vreunei formatiuni tumorale palpabile si sensibilitatea dureroasa; prin percutie se releva prezenta sau absenta lichidului liber din cavitatea abdominala si/sau prezenta gazelor intestinale. In plus, se evalueaza gambele daca sunt umflate, modificare ce apare in special la pacientii cu ciroza hepatica decompensata. 

Pacientii care se prezinta la medicul gastroenterolog cu sangerari rectale, scaun de culoare neagra, durere si usturime perianala sau prezenta unei protruzii in exterior, vor fi examinati si prin tuseu rectal. Acesta presupune introducerea unui deget in rect si urmareste aspectul scaunului, prezenta sau absenta sangelui sau a formatiunilor tumorale si sensibilitatea la atingere.

Care sunt beneficiile unui consult de gastroenterologie?

Beneficiul unui consult de gastroenterologie consta in primul rand in evaluarea corecta a afectiunilor digestive. In urma acestei evaluari tintite se pot stabili un diagnostic precis si un tratament adecvat.

Gastroenterologia este o ramura medicala cuprinzatoare care se intersecteaza cu multe alte specialitati: medicina interna, cardiologie, hematologie, endocrinologie, chirurgie. Astfel ca un medic gastroenterolog trebuie sa stapaneasca notiuni generale dintr-un domeniu vast al medicinei, fapt extrem de util in diagnosticarea unei afectiuni digestive, care de cele mai multe ori se asociaza si cu complicatii alte altor organe si sisteme.

De ce să alegi clinica de gastroenterologie Digestmed?

Factorii de risc in cazul bolii de reflux tin in special de alimentatie, stil de viata si situatii care cresc presiunea abdominala:

• fumatul;
• consumul de alcool;
• obezitatea;
• sarcina;
• alimente precum: ciocolata, cofeina, menta, grasimi, prajeli, bauturi carbogazoase, citrice, condimente, ceapa, usturoi, rosii- acestea stimuleaza secretia de acid in stomac sau duc la o evacuare intarziata a stomacului, cu cresterea presiunii la acest nivel;
• medicamente precum: diazepamul, unele antihipertensive, progesteronul, unele antidepresive, antihistaminice.

Ce complicatii pot aparea atunci cand suferi de reflux gastroesofagian?

In formele usoare, responsive la tratament si la masurile de dieta, remisia se poate produce fara complicatii, dar uneori boala de reflux poate deveni o afectiune cronica, cu inflamatie persistenta la nivelul esofagului si aparitia unor complicatii precum:

• Stenoza esofagiana peptica (ingustarea esofagului prin formarea unui tesut cicatriceal) care poate provoaca dificultate la inghitire.
• Esofag Barrett (modificarea mucoasei la nivelul esofagului inferior ca urmare a expunerii frecvente la continutul gastric cu potential de evolutie la cancer de esofag), ce necesita monitorizare endoscopica periodica.
• Sangerare din esofagite severe hemoragice sau ulcere esofagiene – complicatii rare.
• In cazuri exceptionale se poate produce pneumonia de aspiratie (trecerea lichidului refluat din esofag in caile respiratorii) sau ruptura esofagiana.

Ce medic pune diagnosticul de reflux gastroesofagian si in ce consta consultatia?

Medicul gastronterolog este cel responsabil de aceasta patologie intrucat are pregatirea necesara pentru a diagnostica, a trata, a urmarii evolutia pacientului si a efectua investigatiile necesare in cazul aparitiei complicatiilor sau a semnelor de alarma (hemoragie digestiva, scadere in greutate, anemie, durere sau dificultate la inghitire).

Medicul gastronterolog este cel responsabil de aceasta patologie intrucat are pregatirea necesara pentru a diagnostica, a trata, a urmarii evolutia pacientului si a efectua investigatiile necesare in cazul aparitiei complicatiilor sau a semnelor de alarma (hemoragie digestiva, scadere in greutate, anemie, durere sau dificultate la inghitire).

• endoscopia digestiva superioara cu rol diagnostic (vizualizeaza esofagita- inflamatia esofagului, poate diagnostica esofagul Barrett, se pot preleva biopsii daca este necesar) sau terapeutic (dilatare in cazul unor stenoze peptice – datorate unui reflux gastro-esofagian persistent);
• pH-metrie, manometrie, tranzit baritat.

In ce consta tratamentul pentru boala de reflux gastroesofagian?

Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian este etapizat si incepe prin schimbarea stilului de viata si administrarea unor medicamente care actioneaza prin neutralizarea sau inhibarea secretiei acide. In unele cazuri, cand medicatia este ineficienta sau insuficienta, este necesara colaboarea cu un medic chirurg pentru interventie chirurgicala antireflux.

Cele mai bune medicamente sunt inhibitorii de pompa de protoni, care blocheaza productia de acid gastric (Esomeprazol, Pantoprazol, Omeprazol, etc.) si se recomanda frecvent pentru o perioada de 8 saptamani, cu reevaluare ulterioara pentru verificarea eficacitatii si stabilirea managementului pe termen lung daca este necesar.

Alte medicamente folosite pentru simptome usoare, cu eficacitate moderata si de scurta durata sunt antiacidele (ex. Maalox, Gaviscon), alte tipuri de medicamente care reduc productia de acid (antagonisti ai receptorilor H2- Famotidina), protectori ai mucoaselor (Sucralfat). 

Ce imbunatatiri sa aduci in stilul de viata daca suferi de reflux gastroesofagian?

Schimbarea obiceiurilor nesanatoase este la fel de importanta ca si medicatia. Exista cazuri in care doar prin imbunatatirea stilului de viata si modificarea unor factori favorizanti se obtine o imbunatatire rapida si semnificativa a simptomatologiei:

• scaderea in greutate in cazul persoanelor supraponderale;
• renuntarea la fumat si consum de alcool;
• evitarea pozitiei orizontale imediat dupa mese; pacientul este sfatuit sa serveasca ultima masa cu aproximativ 3 ore inainte de culcare;
• evitarea ridicarii de greutati, mai ales dupa mese;
• daca pacientul prezinta in timpul noptii arsuri sau regurgitatii, este necesar sa doarma cu capul mai ridicat decat trunchiul, ridicand capul patului sau salteaua sau folosind mai multe perne;
• servirea unor mese mai mici si mai dese, evitand mesele abundente;
• evitarea alimentelor care favorizeaza aciditatea sau refluxul: cafea, ciocolată, grăsimi, prajeli, bauturi carbogazoase, ceai, mentă, citrice, tomate, alimente condimentate sau picante, ceapă, usturoi;
• reducerea stresului, deoarece acesta scade pragul de sensibilitate, cu resimtirea pregnanta a simptomelor din boala de reflux.