2019-11-27

Mituri si adevaruri despre Helicobacter Pylori

Articol realizat si publicat de redactia Garbo.ro
Accesati sursa aici

Interviu cu Dr. Elena Ciuperca, medic primar gastroenterolog DigestMed

S-a scris mult despre Helicobacter pylori si multi dintre noi am auzit de aceasta bacterie, fie ca am avut probleme noi cu ea sau alte persoane din jurul nostru. Acest articol are ca scop discutarea mai multor mituri si intrebari care se vehiculeaza in legatura cu aceasta bacterie. In primul rand trebuie spus ca Helicobacter pylori este o bacterie care infecteaza cronic mucoasa stomacului putand produce gastrita, ulcer gastric si duodenal si chiar cancer gastric. Este extrem de raspandita, peste jumatate din populatia globului este infectata cu aceasta bacterie.

Mitul 1. Toata lumea are Helicobacter Pylori, dar la unii nu se manifesta.

Intr-adevar, cu cat se folosesc teste de acuratete mai mare descoperim ca tot mai multe persoane au Helicobacter pylori. De exemplu sunt persoane cu teste negative din sange si scaun care necesita evaluare endoscopica, iar testul endoscopic este pozitiv. Totusi sunt persoane care au teste negative pentru Helicobacter, inclusiv teste endoscopice.

Este adevarat insa ca nu toata lumea care are infectie cu Helicobacter pylori are simptome. Adesea dobandim infectia cu aceasta bacterie in copilarie, dar simptomele pot aparea in viata de adult sau niciodata.

Mitul 2. Ma doare stomacul, deci am din nou Helicobacter.

Sunt persoane care dupa un tratament pentru bacterie remarca reaparitia durerilor de stomac si sunt convinse ca au din nou Helicobacter.

Trebuie spus ca Helicobacter nu este singura cauza de durere de stomac, de exemplu  medicamentele antiinflamatorii si dieta inadecvata pot produce in egala masura simptome similare.

In plus, corelatia dintre simptome si afectarea gastrica este imperfecta. Toate persoanele infectate cu Helicobacter pylori dezvolta gastrita cronica, dar putine au simptome. Exista persoane care au ulcere gastrice sau duodenale si care au simptome minime si persoane care au dureri severe dar la evaluarea endoscopica au o gastrita usoara.

Mitul 3. Nu se poate scapa de infectia cu Helicobacter pylori. 

Majoritatea tratamentelor folosite impotriva acestei bacterii au sanse de succes de peste 75-85%. Totusi aceasta bacterie nu este atat de usor de tratat.

De ce? In primul rand pentru ca Helicobacter isi dezvolta mecanisme de rezistenta la antibiotic si orice greseala in tratament il poate ajuta sa scape si sa devina rezistent la noi antibiotice. Medicul care trateaza infectia cu Helicobacter pylori trebuie sa fie la curent cu schemele de tratament optime.

Asadar ce trebuie sa stim despre tratamentul acestei bacterii?

Tratamentul utilizeaza 2 sau 3 antibiotice simultan sau secvential la care se asociaza medicatie cu efect antisecretor si eventual bismut. Rezistenta la anumite antibiotice dupa un esec al tratamentului cu acestea se apropie de 100%, de aceea NU ar mai trebui folosite in schemele ulterioare. Exceptie fac amoxicilina, tetraciclina si bismutul la care rezistenta este rara. Asadar este o greseala retratarea cu aceeasi schema terapeutica in caz de esec.

Nu putem utiliza orice antibiotic in tratamentul impotriva Helicobacter pylori. Sunt doar 5 antibiotice disponibile in tara noastra care actioneaza pe bacterie. Asadar atunci cand primim o schema de tratament trebuie sa o urmam riguros in ciuda efectelor secundare ale antibioticelor cat timp acestea nu sunt severe. Daca nu luam tratamentul corect acesta nu va functiona, bacteria devine rezistenta si este posibil sa nu fie prea multe alte posibilitati de tratament.

Tratamentul trebuie administrat atat timp cat a fost recomandat si nu mai putin. In prezent se prefera schemele de tratament de 14 zile.

Din pacate exista si posibilitatea recapatarii bacteriei dupa eradicarea prin tratament avand in vedere numarul mare de persoane infectate. Nu putem sa prevenim acest lucru 100%, dar putem sa scadem riscul prin masuri de igiena (ex : spalarea riguroasa a mainilor inainte de masa sau dupa folosirea toaletei, sa nu bem sau sa mancam din aceleasi recipiente dupa alte persoane, spalarea corecta a vaselor etc).

Mitul 4. Trebuie sa fac endoscopie pentru a vedea daca am bacteria.

Testarea pentru Helicobater nu este niciodata o indicatie pentru efectuarea endoscopiei digestive superioare. Scopul endoscopiei este de a infirma sau confirma o afectiune serioasa a stomacului sau a duodenului cand exista anumiti factori de risc sau simptomele nu raspund la tratament. Este adevarat ca testele endoscopice au cea mai inalta acuratete, dar endoscopia este o investigatie invaziva si asociaza mici riscuri si neplaceri, asadar trebuie efectuata cu indicatie ferma.

Mitul 5: Pot face oricand testul pentru Helicobater Pylori.

Acuratetea oricarui test pentru Helicobacter este afectata de tratamentul antibiotic, antisecretor si de administrarea de bismut. De aceea se recomanda ca testele neinvazive (antigen fecal, test respirator) sa fie efectuate la minim o luna de la un tratament antibiotic sau cu bismut si la minim 2 saptamani de la un tratament antisecretor. Daca este necesara evaluarea endoscopica nu oprim sau evitam un tratament antisecretor care este necesar pacientului, dar trebuie sa stim ca poate exista un rezultat fals negativ la testul endoscopic.

Foarte important de stiut este ca dupa un tratament de eradicare nu se evalueaza succesul prin test din sange, intrucat acesta detecteaza doar anticorpii pe care i-a produs sistemul nostru imun si acestia pot persista ani de zile dupa ce bacteria a fost eliminata.

Iata cateva intrebari pe care mi le adreseaza frecvent pacientii in consultatie:

Intrebarea 1: Cand este necesara testarea pentru Helicobacter Pylori?

Testarea neinvaziva (care este posibila din sange, scaun sau prin test respirator) se recomanda persoanelor cu durere sau arsura in abdomenul superior. La persoanele la care aceste simptome apar la varsta mai avansata ( peste 45-50 ani) sau la persoanele care asociaza semne de alarma (sangerare digestiva, anemie, scadere in greutate) este necesara efectuarea unei endoscopii digestive superioare si se poate realiza test rapid endoscopic pentru Helicobacter pylori in functie de situatie. De asemenea se testeaza personele cu istoric personal sau familial de cancer gastric, persoanele cu istoric de ulcer gastric sau duodenal care folosesc tratament antiinflamator sau aspirina in doza cardiologica sau persoanele cu anemie prin lipsa de fier.

In ultima perioada se pune problema testarii active a tuturor adultilor pentru Helicobacter, indeosebi in tarile cu risc crescut de cancer gastric. In tarile cu risc mic de cancer gastric trebuie luat in considerare si riscul dezvoltarii rezistentei la antibiotice in contextul tratarii unui procent semnificativ de populatie.

Intrebarea 2: Se vindeca gastrita in urma tratamentului antibiotic?

Uneori da, uneori nu; depinde de cat de vechi si de avansate sunt modificarile la nivelul stomacului. Dupa cum spuneam, toate persoanele infectate dezvolta gastrita cronica; in timp inflamatia cronica duce la modificari avansate ale mucoasei gastrice ( ex atrofie= subtierea mucoasei gastrice sau metaplazie intestinala=modificarea celulelor din mucoasa gastrica) si chiar la cancer gastric la 1% din pacienti de obicei peste varsta de 40 de ani. 

Tratamentul de eradicare a bacteriei amelioreaza simptomele, gastrita si scade riscul de dezvoltare a cancerului gastric. Daca gastrita este veche si au aparut modificarile descrise mai sus, unele din acestea acestea pot sa nu fie reversibile dupa tratamentul antibiotic ( ex metaplazia intestinala).

Intrebarea 3: Am Helicobacter, ce risc exista pentru copiii mei?

Multi pacienti adulti cu infectie cu Helicobacter sunt preocupati de riscul de transmitere al infectiei catre copii.  Este adevarat ca riscul de trasmitere exista in familie, dar copiii infectati dezvolta o forma usoara de gastrita care de obicei nu da durere abdominala; ulcerul este rar la copii si nu s-au descris cazuri de cancer gastric legat de infectia cu Helicobacter la acestia. In schimb se pare ca exista un risc mai mare de afectiuni autoimune la copiii la care se trateaza infectia. Asadar daca nu exista probleme digestive semnificative si persistente infectia cu Helicobacter pylori nu se cauta si nu se trateaza la copil.

Intrebarea 4: Ce alte probleme imi poate da infectia cu aceasta bacterie?

Un alt aspect important al infectiei cu Helicobater pylori este asocierea lui cu alte afectiuni in afara tractului gastrointestinal. Acesta poate fi implicat in aparitia deficitului de vitamina B12, in anemie prin lipsa de fier si in purpura trombocitopenica idiopatica. De asemenea exista studii care sustin ca bacteria poate avea un rol in dezvoltarea bolilor cardiovasculare, a sindromului metabolic, diabetului zaharat, bolii Parkinson, bolii Alzheimer, migrenei, urticariei cronice sau rozaceei dar aceste asocieri nu sunt suficient demonstrate.