Aparitii Media

Cum apare si cum se trateaza steatoza hepatica

De catre: | Etichete: | Comentarii: 0 | iulie 3rd, 2019

Articol realizat si publicat de redactia RomaniaLibera.ro
Acceseaza sursa aici

Statisticile estimeaza ca pana la 25% dintre adulti au “ficat gras”. Anual, in intreaga lume, mor peste 30.000 de oameni din cauza imbolnavirii acestui organ vital. Specialistii spun ca totusi, fara complicatii, steatoza hepatica este reversibila.

De regula, steatoza hepatica non-alcoolica este adesea asociata cu obezitatea, toleranta alterata la glucoza si dislipidemia, fiind considerata manifestarea hepatica a sindromului metabolic. Specialistii spun ca este vorba despre o maladie caracterizata prin acumularea trigliceridelor in celulele hepatice in timpul procesului numit steatoza – retinerea anormala a lipidelor in interiorul celulelor. Printre cauzele aparitiei bolii ficatului gras, cum i se mai spune in termeni populari, se numara stilul de viata haotic si in special alimentatia nesanatoasa, de tip fast-food. La fel de daunator este tabagismul si mai ales consumul excesiv de alcool. Desi ficatul are o mare capacitate de regenerare, expunerea constanta la substante toxice, cum ar fi substantele continute de unele medicamente, poate determina leziuni serioase, uneori ireversibile, la nivelul celulelor hepatice. Dr. Elena Ciuperca, medic primar gastroenterolog, a declarat intr-un interviu pentru Romania Libera ca incidenta alarmanta a acestei afectiuni se datoreaza epidemiei de obezitate in lume, din cauza modificarilor in stilul de viata: „Ficatul gras nonalcoolic este o afectiune extrem de frecventa, se asociaza cu alte afectiuni metabolice si se poate progresa catre ciroza hepatica si cancer hepatic. Prin prisma acestor factori, este important ca orice pacient cu aceasta problema sa isi regandeasca stilul de viata cu multiple beneficii pe termen mediu si lung”.

Cum se stabileste diagnosticul

Potrivit ghidurilor europene, ecografia abdominala este investigatia imagistica de prima alegere in diagnosticul steatozei hepatice: “Ficatul gras apare ecografic mai alb (hiperecogen), acest lucru apreciindu-se comparativ cu aspectul rinichiului drept, cu care se afla in vecinatate. Exista o atenuare (umbra) posterioara datorita absorbtiei partiale a ultrasunetelor de catre tesutul gras si pot sa apara zone de “crutare”, neincarcate cu grasime”. Ecografic, steatoza hepatica poate fi clasificata in usoara, moderata sau severa, cu mentiunea ca acuratetea ecografiei in detectia incarcarii cu grasime a ficatului este mai mica la pacientii obezi sau cu boala renala. Dar cum ajungem sa facem o ecografie abdominala? Dr. Elena Ciuperca spune ca uneori se intampla din cauza probelor hepatice modificate la un set de analize de rutina (ALT, AST sau GGT) sau in contextul evaluarii persoanelor la risc (pacienti obezi, diabetici, cu valori crescute ale colesterolului si/sau trigliceridelor in sange); adesea insa se descopera intamplator la o ecografie realizata din motive nelegate de ficat.

Odata stabilit diagnosticul de steatoza hepatica, pacientul trebuie evaluat pentru a vedea daca are risc de progresie a bolii de ficat, avertizeaza medicul: „Doua trasaturi se asociaza cu riscul de progresie, si anume inflamatia ficatului si fibroza avansata, standardul de aur in diagnostic fiind biopsie hepatica. Avand in vedere numarul mare de persoane cu aceasta afectiune, nu se poate aplica insa in practica; in plus, trebuie luate in considerare si alte elemente – costul, invazivitatea, acceptabilitatea si variabilitatea probelor. De aceea, in ultimii ani se incearca dezvoltarea de alternative non-invazive pentru detectia inflamatiei si fibrozei hepatice. In practica de zi cu zi folosim ca indicii ale inflamatiei cresterea probelor hepatice (TGP, TGO) sau un test de sange – NashTest. Dar, pentru evidentierea fibrozei avansate avem mai multe posibilitati care permit selectarea pacientilor cu risc crescut: indicatori biologici care includ teste de sange si parametrii clinici – patentati (ex. Fibrotest) sau nepatentati (FIB-4, NAFLD fibrosis score), precum si evaluarea rigiditatii hepatice prin elastografie (care se poate realiza fie prin ecografie, fie prin rezonanta magnetica)”.

In faza de debut a bolii, simptomele sunt minore si nespecifice. Printre manifestarile ficatului gras se numara tulburarile de tranzit intestinal, starea de oboseala accentuata, cresterea sau scaderea in greutate etc. In fazele mai avansate, ficatul bolnav are simptome mai evidente, precum icter – o ingalbenire a pielii sau a albului ochilor din cauza unui exces de bilirubina, un pigment galbui –, edeme sau ascita – acumularea de lichid in cavitatea peritoneala. De asemenea, pot sa apara tulburari de memorie si dificultati de concentrare. La examenul fizic, medicul poate sesiza o hepatomegalie – marirea in dimensiuni a ficatului –, iar in cazuri mai avansate, cum este ciroza, apare si splenomegalia – marirea in volum a splinei.

Risc de complicatii severe

Dr. Ciuperca sustine ca ficatul gras nonalcoolic este de cele mai multe ori o afectiune usoara, fara consecinte hepatice semnificative; totusi, 20-30% din persoanele cu acest diagnostic dezvolta o boala hepatica progresiva, iar 10-20% din acestia ajung la ciroza hepatica, cu riscurile si complicatiile sale. De asemenea, riscul de cancer hepatic este crescut la persoanele cu ficat gras, in special la cei cu ciroza hepatica (4/5 cazuri); una din cinci persoane cu cancer hepatic dezvoltat in acest context nu are insa ciroza hepatica, cu alte cuvinte cancerul hepatic poate aparea pe un ficat gras chiar inainte de a fi sever afectat pe parcursul progresiei bolii. „Avand in vedere aceste complicatii, este important sa selectam pacientii cu risc de progresie spre boala hepatica avansata. Forma activa a acestei afectiuni se numeste ‚stetohepatita nonalcoolica’ si asociaza inflamatie a celulelor hepatice; in aceasta situatie exista o progresie mai rapida catre fibroza (cicatrice) hepatica”, avertizeaza specialistul.

Regim alimentar strict

Medicii spun ca, in general, dupa trei luni de regim alimentar echilibrat, combinat cu o medicatie hepatoprotectoare, formele usoare si moderate de steatoza se recupereaza treptat. Tratamentul se bazeaza in primul rand pe respectarea unui regim igieno-dietetic, ce consta in reducerea sau mentinerea greutatii corporale la valori aproape de normal, mentinerea trigliceridelor, colesterolului si glicemiei in limite normale, exercitii fizice regulate, respectarea orelor de odihna si somn, evitarea stresului, schimbarea regimului alimentar etc. Este recomandata reducerea consumului de medicamente si cure cu antioxidanti (vitamina C sau E), care sa ajute ficatul gras sa se curete de toxine si plante medicinale cu rol de protectie hepatica. Printre alimentele permise se numara cerealele integrale, legumele, fructele, leguminoasele, lactatele degresate, ouale de prepelita, carnea slaba de pui si vita, somon si macrou. Leguminoasele si cerealele integrale, de exemplu, contin fibre care ajuta organismul sa elimine rapid grasimile nesanatoase, in timp ce pestele este bogat in acizi grasi esentiali omega 3 si omega 6, care reduc nivelul de colesterol si scad numarul trigliceridelor din sange.

Aceasta afectiune se asociaza frecvent cu alte boli metabolice: obezitate (51%), diabet zaharat (22%), dislipidemie (69%), hipertensiune arteriala (39%).

Recuperare. Tratament medicamentos:
– medicamentele hipolipemiante, care scad nivelul de grasimi din sange
– protectoarele hepatice, care ajuta la conservarea celulelor hepatice
– produsele care contin fie aminoacizi esentiali, fie silimarina

Programare rapida
Programare Facebook
Programare Whatsapp
Programare online
Programare telefonica